Un Raport ONU evalueaza avantajele si dezavantajele utilizarii biocombustibililor
Data: 16-31 octombrie 2007
Multi cred ca biocombustibilii reprezinta un panaceu universal pentru crizele energetice, problemele de mediu si cele legate de saracie. Un raport recent al Organizatiei Natiunilor Unite sugereaza ca daca dezvoltarea utilizarii lor nu este planificata in mod corespunzator, aceste noi surse de energie ar putea cauza tot atatea probleme cate rezolva.
*
Tehnologiile bioenergetice moderne de producere a caldurii, electricitatii si a combustibililor utilizati in transporturi avanseaza rapid, interesul major fiind indreptat in ultimul timp spre biocombustibilii lichizi, in particular etanolul si biodieselul. Productia mondiala a acestor combustibili s-a dublat in ultimii 5 ani si probabil ca se va dubla din nou in urmatorii patru ani.
Multe tari din lumea intreaga – din Argentina in Malaezia si din India in Zambia – au legiferat noi strategii bioenergetice in ultimii ani. Strategia energetica a UE recomanda ca cel putin 10% din totalul combustibililor sa provina din surse bio pana in anul 2020.
Nu este o surpriza ca interesul global asupra bioenergiei a crescut rapid in ultimii ani, scrie Mats Karlsson, presedinte al UN – Energy, care a realizat raportul Sustainable Bioenergy: A Framework for Decision Makers (Bioenergia durabila, un cadru pentru factorii de decizie). „Ce poate fi mai atragator decat energia crescuta acasa, in principal prin fotosinteza alimentata de soare si apa, ce creeaza noi locuri de munca si o multime de oportunitati de dezvoltare?“
Intr-adevar, dezvoltarea industriei biocombustibililor ar putea oferi servicii energetice curate la milioane de oameni carora acestea le lipsesc, sugereaza raportul. De exemplu, prepararea hranei folosind sursele traditionale de bioenergie cum ar fi lemnele de foc a generat numeroase probleme de sanatate si de trai oamenilor ce locuiesc in tarile in curs de dezvoltare, in mod particular femeilor, care la randul lor le-a inclus intr-un ciclu al saraciei. Accesul la surse de energie mai moderne ar contribui la reducerea acestor probleme, scotand populatii intregi din saracie.
Noua industrie a bioenergiei ar putea avea un potential de creare de noi locuri de munca, generand surse de venit in special in zonele rurale din regiunile cele mai sarace ale lumii, deoarece majoritatea oportunitatilor de creare de locuri de munca apar in domeniul agricol, al transportului si al procesarii.
Dar, raportul atentioneaza ca odata cu aceasta prosperitate apar alte probleme. Mai intai, cererea de teren pentru cultivarea plantelor necesare bioenergiei ar pune sub presiune alte moduri de utilizare, cum ar fi cultivarea plantelor necesare hranei, ceea ce ar conduce la o crestere a preturilor produselor alimentare de baza, de exemplu al cerealelor. In mod similar, intrucat cresterea plantelor necesare pentru bioenergie necesita cantitati semnificative de apa, aceasta ar putea conduce la disponibilitati reduse de apa pentru folosire in gospodarii, amenintand astfel sanatatea si securitatea alimentara ale unor mari populatii.
In al doilea rand, dat fiind faptul ca biocombustibilii se produc si se proceseaza pe scara larga, autorii se tem ca o tranzitie spre astfel de combustibili ar putea conduce la indepartarea micilor fermieri de pe terenurile lor si scufundarea lor in saracie.
Raportul mai subliniaza si impactul pe care biocombustibilii il pot avea asupra mediului. In functie de plantele alese pentru a deveni materie prima si de ce anume vor inlocui, metodele agricole bune – cum ar fi intercalarea culturilor sau rotirea lor – pot avea un impact neutru sau chiar pozitiv asupra mediului, se spune in raport. Dar culturile folosite pentru scopuri energetice tind in general sa utilizeze monoculturi pe scara larga. Ceea ce, atentioneaza raportul, poate conduce la pierderea semnificativa a biodiversitatii, la eroziunea solului si la spalarea substantelor nutritive. Exista deja situatii in India, Sri Lanka si Thailanda, unde culturi pentru biocombustibili au condus la o deforestare pe scara larga.
Raportul mai sustine ca chiar culturi variate si mai durabile practicate pentru scopuri energetice ar putea avea un impact negativ asupra mediului daca inlocuiesc paduri si pasuni salbatice. Alte posibile impacturi ar putea include eutroficarea apei, acidizarea solurilor si a apelor de suprafata si chiar afectarea stratului de ozon.
Raportul se incheie cu sugerarea unor remarci cadru pentru factorii de decizie de a trece beneficiile in favoarea celor saraci si in favoarea mediului inconjurator. In domeniul cercetarii-dezvoltarii, acesta face apel la guverne sa finanteze activitatile indreptate spre binele public, inclusiv cercetare fundamentala fara aplicabilitate comerciala imediata si de identificare a necesitatilor de bioenergie si a domeniilor de cercetare pentru evaluarea ariilor de dezvoltare.
, traducere
si adaptare dupa CORDIS focus Newsletter, nr. 279, iunie 2007