Un exemplu demn de urmat Infiintarea Rafinariei Brazi in anul 1934
Data: 1-15 noiembrie 2004
Industria petroliera romaneasca isi are inceputurile in 1857, cand in statisticile mondiale a fost prima tara inregistrata cu o productie de titei brut. SUA apare in statistici in anul 1859. Capitala tarii, Bucuresti, este citata in enciclopedii ca primul oras cu lumina stradala produsa cu kerosen fabricat la rafinaria Lumina-Mehedinteanu, situata la Rafov, jud. Prahova, care avea o capacitate de prelucrare de 2.700 tone/an, infiintata in 1857.
Romania a detinut multi ani primul loc in Europa, ca avand cele mai bogate zacaminte de petrol si primele locuri in lume. Exploatarea primitiva a petrolului prin puturi a inceput simultan in Muntenia, la Pacureti, Baicoi, Sarata Monteoru si alte zacaminte si in Moldova, la Lucacesti, Tazlau, Zemes, Solont. Productia de titei brut a crescut de la 275 tone in 1857 la 79.600 tone in 1895. Intervalul 1857-1895 este considerat epoca gazului lampant, folosit pe scara larga pentru iluminatul interior al locuintelor si cladirilor administrative.
O data cu dezvoltarea industriei automobilului, la inceputul secolului XX, incepe si o diversificare a utilizarii pacurii (in cazanele locomotivelor, vapoarelor) si a derivatelor, in special a benzinei pentru motoarele cu explozie. In istoria petrolului se consemneaza inceputul epocii benzinei.
Interesul pentru cunoasterea zacamintelor de petrol creste si incep cercetarile pentru descoperirea si cunoasterea acestora de catre geologii romani Gr. Cobalcescu (1831-1892) si Grigore {tefanescu (1836-1911), dar vin in tara multi geologi straini, platiti de companiile petroliere din Europa interesate de petrolul romanesc si rusesc.
}arile din vestul Europei, lipsite de zacaminte petroliere, erau nevoite sa importe produse din SUA, la preturi mari din cauza distantei pe care se transportau. Primele incercari de acaparare a zacamintelor de petrol romanesc au fost facute de concernul american Standard Oil. In anul 1896 se infiinteaza societatea petroliera "Steaua Romana", cu capital exclusiv german; in 1904 se infiinteaza Societatea Romano-Americana; in 1907 societatea Concordia; in 1910 Astra Romana, apartinand concernului Royal Duch-Shell, toate avand ca obiectiv exploatarea, prelucrarea si comercializarea petrolului romanesc. Astfel, inainte de inceperea primului razboi mondial, industria petroliera autohtona era dominata de capitalul strain apartinand 47,9% grupurilor anglo-olandeze; 27,3% societatilor germane; 8,6% societatilor franco-belgiene si 6% celor americane.
In acest context, un grup de ingineri romani formati la {coala Nationala de Poduri si {osele si in universitatile politehnice din strainatate, hotarati sa concureze societatile straine care exploatau zacamintele romanesti, infiinteaza la 30 septembrie 1919 prima societate de exploatare a bogatiilor subsolului, cu capital exclusiv romanesc, Creditul Minier, cu sediul in Bucuresti, pe Bd. Bratianu nr. 19. Din consiliul de administratie faceau parte inginerii Virgil Alimasteanu, Constantin Busila, Mihai Constantinescu, Ion Demetrescu, Valeriu Puscariu, Petre Lucaci, Virgil Tacit, Ilie Popescu si altii. Infiintarea Creditului Minier a constituit un exemplu pentru constituirea altor societati ingineresti, ca IRDP (Industria Romana de Dezvoltare Petroliera si altele), care au participat in 1930 cu 25% din capitalul existent in industria petroliera romana.
Membrii societatii influenteaza forurile legislative si in Constitutia din 1923 introduc principiul prin care subsolul este proprietatea statului, iar in 1924, prin Legea minelor, se iau masuri pentru protectia zacamintelor exploatate cu capital strain. Societatea CREDITUL MINIER achizitioneaza terenuri petroliere, organizeaza extractia, prelucrarea si comercializarea produselor petroliere. Legile existente erau prea ingaduitoare fata de capitalul strain, fapt care conducea la mentinerea unor rafinarii cu utilaj si tehnologii sub nivelul celor din alte tari producatoare de petrol. In anii 1930-1940, ponderea personalului ingineresc romanesc era in industria petroliera de 70%, iar in posturile de conducere de 53%. In aceste conditii, societatea Creditul Minier a hotarat infiintarea unor rafinarii proprii, cu capital romanesc, care sa corespunda progresului tehnic. Astfel, la 17 iulie 1934 a inceput construirea in comuna Brazi, langa Ploiesti, a celei mai moderne rafinarii din Europa, care a folosit cele mai performante tehnologii din epoca. Punerea in functiune a acestei rafinarii a insemnat un moment crucial al existentei industriei petroliere romanesti. In timpul celui de al doilea razboi mondial a fost distrusa de bombardamentele aliatilor, pentru a reduce aprovizionarea trupelor germane cu benzina pentru automobile si avioane.
La 30 septembrie a.c., in cadrul manifestarilor prilejuite de Ziua Petrolistului, la Muzeul National al Petrolului din Ploiesti a fost organizat un simpozion omagial, in care fostii ingineri de la Rafinaria Brazi au evocat inceputurile companiei Creditul Minier Brazi, la 70 de ani de la inaugurare.