PARTICIPAREA ROMANIEI LA LUCRARILE CEI DE LA BERLIN – 2006
Data: 1-15 noiembrie 2006
Interviu acordat ziarului Univers ingineresc de catre dl prof. dr. ing. Florin T. Tanasescu, presedintele Comitetului Electrotehnic Roman
– Recent s-au desfasurat la Berlin lucrarile Comisiei Electrotehnice Internationale (CEI). Ce reprezinta aceasta organizatie pentru electrotehniceni?
– Comisia Electrotehnica Internationala, care in acest an implineste 100 de ani de la data infiintarii ei, reprezinta „varful de lance“ al electrotehnicii, in sensul ca inca de la inceputurile sale a militat pentru standardizarea marimilor si unitatilor cu care se opereaza in industrie – frecvente, tensiuni, puteri, dimensiuni.
Acest lucru trebuia facut ca lumea sa vorbeasca si sa inteleaga la fel, o performanta sa fie univoc definita, permitand compararea. Astfel, CEI a militat inca de la infiintarea sa pentru eliminarea barierelor care impiedicau circulatia produselor, lucru pe care-l face exemplar astazi.
– Au trecut 100 de ani de la infiintarea CEI si electrotehnicienii au sarbatorit la Berlin Centenarul sau. Puteti da caeva elemente din istoria sa?
– Istoria CEI incepe in anul 1904, cand la Saint Louis (SUA) se hotaraste constituirea unei comisii care sa incerce ca in diversitatea cu care aplicatiile electricitatii apareau, sa gaseasca elementele specifice care sa permita standardizarea, asigurand prin aceasta dezvoltarea industriei moderne.
Doi ani mai tarziu, la Londra (1906) se constituie CEI, primul presedinte fiind Lordul Kelvin. Cei 100 de ani de existenta marcheaza in acelasi timp si progresele care au aparut in domeniul masinilor electrice, transformatoarelor, cablurilor, electronicii de putere si al tehnicilor asociate (surse noi de energie, lasere, electrotehnica s.a.).
Comitetul national german s-a intrecut in prezentarea acestei istorii extrem de bogata si care arata contributiile remarcabile ale electrotehnicienilor din intreaga lume.
– Ce ne puteti spune despre activitatea Romaniei in cadrul CEI?
– Inca din anul 1927, Romania devine membra a CEI si printr-o similitudine, ideea de infiintare o gasim in arhive cu un an inainte (1926). Deci anul viitor, Comitetul Electrotehnic Roman (CER) va sarbatori si el 80 de ani de activitate.
Mari personalitati ale electrotehnicii romanesti au lucrat in cadrul CER si CEI: C.D. Busila, Plautius Andronescu, I.S. Gheorghiu, Cezar Parteni, Vasilescu Karpen, Aurel Avramescu, C. Budeanu.
Romania ramane inscrisa in istoria CEI prin stabilirea unitatilor de masura a puterii deformante, C. Budeanu definind Volt Amperul Reactiv (VAR), unitate propusa si insusita de acesta.
Mai recent, Remus Radulet a fost cel de al 17-lea presedinte al CEI si ramane in istoria Comisiei Electrotehnice Internationale prin lucrarile in domeniul terminologiei (Vocabularul Electrotehnic International si Tezaurul CEI).
Din randul marilor personalitati ale electrotehnicii – Faraday, Hertz, Ohm, Kelvin, Marconi, Edison s.a., CEI a introdus in Istoria CEI: Scientists&Inventors pe cei doi mari romani mentionati prin contributiile lor.
Astazi, in Comitetele tehnice specialistii romani actioneaza cu succes, Asociatia de Standardizare din Romania (ASRO) si electrotehnicienii romani se pot mandri cu faptul ca standardele romanesti sunt armonizate cu cele ale CEI.
– Care au fost principalele probleme discutate la Berlin?
– Romania a participat la lucrari cu o delegatie condusa de prof. dr. ing. Florin Tanasescu, presedinte CER, formata din specialisti din cadrul CER, de la Asociatia de Standardizare din Romania, Institutul de Cercetari Electrotehnice (ICPE), Institutul National de Cercetare-Dezvoltare ICMET Craiova.
Dintre problemele cele mai importante abordate se pot mentiona noile directii in care trebuie dezvoltate standarde – nanotehnologii, pile de combustie, surse noi, tehnologii medicale – scurtarea termenelor de elaborare a standardelor, cooperari largi ale CER cu cele doua institute de standardizare mondiala, ISO si CEI, noi concepte in privinta certificarii, problemele specifice de standardizare a unor produse si tehnologii electrotehnice.
Este de mentionat ca standardizarea nu este gandita doar pentru lucruri pe care le cunoastem astazi, ci si pentru altele care „vin“, cazul pilelor de combustie, al aparaturii pentru tratarea cancerului, tehnicii spatiale s.a., dovedind forta in a prevedea viitorul.
– Cum credeti ca politica promovata de CEI poate sprijini industria electrotehnica romaneasca?
– In conditiile aderarii Romaniei la UE, confruntarile sale pe pietele europene sau cele ale lumii nu pot conduce la succes deca daca industria romaneasca isi va insusi standardele CEI, modul de organizare a incercarilor. Colaborarea dintre producator si utilizator trebuie sa devina si la noi un fapt real, iar participarea la elaborarea de standarde – si nu numai o insusire a lor – trebuie sa fie ca mai rapid promovata.
Documentele CEI si cele europene CENELEC vor sprijini, prin corecta lor aplicare, promovarea cu succes a produselor electrotehnice romanesti.