Jurnal de bord Un imperativ national: asigurarea sanatatii economiei romanesti
Data: 1-15 noiembrire 2017 2017
Dezbaterile actuale consacrate politicilor fiscale şi monetare au readus în prim-plan preocupările care privesc obiectivele economice de perspectivă, cel puţin pe termen mediu. Şi aceasta, pentru că - o ştiu bine colegii ingineri, inclusiv cei care sunt întreprinzători/manageri - numai pe baza unei strategii naţionale pe termen lung pot fi adoptate măsuri atât la nivel micro, cât şi la nivel macro, care să permită iniţierea şi derularea de acţiuni coerente, consonante cu imperativele naţionale, în context european şi mondial.
În acest sens, prezintă interes propunerile care s-au făcut la mai multe manifestări publice, potrivit cărora efortul îndreptat spre elaborarea unui Proiect de ţară se cere focusat pe un obiectiv concret, spre o ţintă posibil de cuantificat. Inginerii ştiu prea bine că o abordare ştiinţifică, în adevăratul înţeles al cuvântului, nu este posibilă în absenţa elementelor care pot fi cuantificate.
În acest context, se aud tot mai multe voci care susţin că Proiectul de ţară trebuie să fie, pentru viitorul previzibil, adoptarea monedei euro. La prima vedere, o asemenea ţintă nu pare suficient de atractivă şi suficient de cuprinzătoare. Dar, ce presupune atingerea acestui obiectiv? Evident, îndeplinirea unor condiţii care vizează cele mai de seamă componente ale nivelului de trai, ale calităţii vieţii noastre, a tuturor oamenilor de pe acest pământ românesc.
Presupunând, prin absurd, că n-ar fi cazul să adoptăm moneda unică a Uniunii Europene, putem şi trebuie să luăm în considerare criteriile de convergenţă nominală, reală şi juridică, pe baza cărora este posibilă aderarea la Zona Euro. Or, ce vizează aceste criterii?
Să luăm, pe rând - fireşte, cât mai concis posibil - criteriile de convergenţă pentru a aduce argumente simple şi directe în discuţia pe tema dată. Criteriile de convergenţă nominală privesc, între altele, rata inflaţiei, volumul datoriei publice, cu accent pe cea externă, dobânzile, adică elemente perfect cuantificabile, binecunoscute inginerilor. Apoi, criteriile de convergenţă reală privesc, aşa cum le spune chiar numele, stadiul de dezvoltare a economiei reale, de la nivelul produsului intern brut pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare, structura şi ponderea ramurilor pe ansamblul economiei ţării, până la raportul dintre creşterea PIB-ului potenţial şi sporul real de PIB şi multe alte elemente din această sferă. În sfârşit, criteriile de convergenţă juridică se referă la alinierea legislaţiei interne la cea comunitară.
În condiţiile în care Proiectul de ţară va conţine toate elementele cuantificabile prevăzute în criteriile de convergenţă nominală, reală şi juridică este limpede un anume fapt: cu sau fără adoptarea euro, România poate deveni, prin atingerea amintitelor ţinte, o ţară cu un nivel de dezvoltare economică şi socială cât mai apropiat de statele cele mai avansate, cel puţin din Europa.
Nu este dificil de constatat avantajele pe care le prezintă urmărirea unor ţinte precum cele care privesc direct şi expresiv criteriile de convergenţă. Această viziune nu exclude luarea în considerare şi a altor factori, a altor elemente, cum ar fi asigurarea unei stări de sănătate şi a unui nivel de educaţie consonant tot cu stadiile atinse în ţările dezvoltate. Dar - şi în aceste cazuri - există suficiente elemente cuantificabile, care pot să ajute la stabilirea ţintelor, cum ar fi, de pildă, nivelul mortalităţii infantile sau rata şcolarizării.
Avem, deci, suficiente motive ca, la împlinirea a 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, să trecem efectiv la elaborarea şi adoptarea Proiectului de ţară atât de mult clamat, pe bună dreptate, prin luarea ca ţinte realiste a criteriilor de convergenţă pentru apartenenţa la Zona Euro. Este o concluzie majoră, pe care o supun atenţiei şi evaluării cititorilor noştri.