Prof. univ. dr. ing. Alexandru Fransua, la 90 de ani
Data: 1-15 noiembrire 2017 2017
Din iniţiativa Secţiei Electronică, Energetică a Academiei de Ştiinţe Tehnice din România (ASTR), a fost sărbătorit, cu prilejul împlinirii vârstei de 90 de ani, prof. dr. ing. Alexandru Fransua, membru de onoare al ASTR, personalitate de excepţie a electrotehnicii româneşti, cel care a format numeroase generaţii de specialişti şi a adus contribuţii de mare valoare în domeniul maşinilor electrice şi al acţionărilor.
La manifestarea care i-a fost dedicată, au evocat viaţa şi opera celui sărbătorit preşedintele ASTR, Mihai Mihăiţă, şi vicepreşedintele acestui for ştiinţific, prof. univ. dr. ing. Florin Teodor Tănăsescu. Născut la Brăila, la 12 noiembrie 1927, cel care avea să devină un stimat profesor şi un cercetător de marcă a absolvit, în anul 1950, Facultatea de Electrotehnică a Institutului Politehnic din Bucureşti, cu diplomă de merit, şi a obţinut, în 1955, titlul de doctor inginer în specialitatea maşini electrice, cu teza Studiul unei maşini electrice de c.c. cu caracteristică serie fără înfăşurări de excitaţie, folosind fluxul rotorului. A obţinut, în 1964, titlul de Master of Science in Electrical Engineering la Polytechnic University din New York.
Profesorul Alexandru Fransua a făcut parte dintr-o generaţie de aur a electrotehnicii româneşti, generaţie care s-a format sub îndrumarea unor savanţi de renume, precum I. S. Gheorghiu, Al. Timotin, Andrei Ţugulea, C. Mocanu, Remus Răduleţ, Gleb Drăgan, Martin Bercovici.
Sub auspiciile procesului complex de formare a specialiştilor dominat de asemenea personalităţi, Alexandru Fransua şi-a pus în valoare cunoştinţele în calitate de cercetător şi şef de secţie la Institutul de Energetică al Academiei (1950 - 1960), concomitent cu activitatea didactică susţinută la Institutul Politehnic din Bucureşti, unde, în 1965, obţine titlul de profesor. A fost decan al Facultăţii de Electrotehnică (1960 - 1963), vicepreşedinte al Comisiei de ştiinţe inginereşti din Consiliul Naţional de Evaluare Academică (1994 - 2000), şi, pentru realizările sale, a fost distins cu Premiul Traian Vuia al Academiei Române.
Pe plan ştiinţific sunt de remarcat contribuţiile de mare valoare din sfera cercetării, contribuţii concretizate în peste 60 de articole şi comunicări, precum şi în 23 de volume, printre care Tratatul de maşini electrice - 4 volume (1968 - 1972), la Editura Academiei, Electrical Machines and Drive Systems (1984) la Oxford Press şi Elektrische Maschinen und Antriebssysteme (1999), la Viewag Verlag, Wiesbaden.
Toate aceste lucrări, marcate de o puternică notă de originalitate, au vizat, îndeosebi, proiectarea şi construcţia maşinilor electrice speciale, precum şi a sistemelor de acţionare, fiind apreciate drept sursa cunoştinţelor fundamentale în materie, fapt relevat de recenziile elogioase apărute în publicaţii de specialitate la nivel internaţional. Astfel, se poate vorbi despre o consacrare la nivel mondial a profesorului Alexandru Fransua, caracterizat printr-o mare forţă creativă, drept deschizător de drumuri în domeniul ştiinţei pe care a slujit-o cu exemplar devotament şi nedezminţită competenţă.
În mod deosebit, se cere relevată activitatea de concepţie şi de practică industrială nemijlocită desfăşurată în calitate de coordonator în dezvoltarea unor noi familii de motoare electrice, prin colaborarea sa fructuoasă cu entităţi industriale precum IMEB, ElectroMotor, Electrotehnica. Prin asemenea contribuţii, România a dezvoltat un puternic sector de fabricaţie a maşinilor unelte, remarcabil nu numai prin marele volum de produse, ci şi prin performanţele şi diversitatea lor, ceea ce a situat ţara noastră printre primii zece furnizori de astfel de maşini din lume.
Pentru ganeraţiile de studenţi pe care le-a îndrumat, pentru cei cărora viaţa le-a dat şansa de a colabora cu omul de ştiinţă şi dascălul Alexandru Fransua, personalitatea celui sărbătorit reprezintă nu numai electrotehnicianul definit printr-o largă viziune ştiinţifică, ci şi un model de dăruire în slujba interesului public, a interesului naţional. Atât în entităţile ştiinţifice pe care le-a condus, cât şi de la catedră, a lăsat amintiri de neuitat, care oferă generaţiilor prezente şi viitoare un model de dăruire, de muncă serioasă, de perseverenţă, de spirit novator.
Toţi cei prezenţi au exprimat direct profesorului Alexandru Fransua sentimentele lor de adâncă recunoştinţă pentru tot ceea ce a făcut în slujba şcolii şi electrotehnicii româneşti, odată cu cele mai sincere urări de sănătate şi putere de muncă şi cu speranţa că vor participa la numeroase alte întâlniri cu personalitatea sărbătorită.