Zilele ASTR - editia a XII-a, Constanta, 2017: „Sinergii strategice in Bazinul Marii Negre“
Data: 1-15 noiembrire 2017 2017
Recent, s-a desfăşurat, la Constanţa, a XII-a ediție a Zilelelor Academiei de Științe Tehnice din România (ASTR). Manifestarea - desfăşurată sub genericul Sinergii strategice în Bazinul Mării Negre - a relevat importanţa organizării unor astfel de evenimente ştiinţifice în diverse centre economice şi universitare ale ţării, preocuparea ASTR pentru o cât mai largă cuprindere a forţelor inginereşti creatoare în acţiuni comune îndreptate spre promovarea celor mai noi şi mai valoroase cuceriri ale ştiinţei, tehnicii şi tehnologiilor. În acelaşi timp, conlucrarea rodnică între ASTR şi Universitatea Ovidius din Constanţa (coorganizatoare a actualei ediţii) a scos în evidenţă modalităţi eficiente de unire a forţelor academice şi didactice, împreună cu exponenţii economiei reale, în vederea impulsionării procesului de modernizare a întregii societăţi româneşti, în context regional, european şi mondial.
Lucrul în comun pentru binele comun
În partea introductivă a manifestării, a luat cuvântul preşedintele ASTR, Mihai Mihăiţă, care a relevat importanţa temei aflate în atenţia participanţilor. În această ordine de idei, vorbitorul a spus: „Cu toate că «sinergia» este un cuvânt destul de rar întâlnit în formele curente de exprimare, semnificaţia lui este binecunoscută de omenire, iar efectul său în plan social şi economic a fost simţit şi conştientizat de-a lungul timpurilor, încă de la primele forme de asociere a oamenilor...
Cuvântul «sinergie» este de origine greacă, fiind format din cuvântul «sin» care înseamnă «cu» sau «împreună cu» şi din cuvântul «ergon» care se traduce prin «muncă» sau «a munci». Are semnificaţia de «muncă împreună» şi defineşte efectul sporit ce se poate obţine prin acţiunea simultană a mai multor elemente psihologice, fizice, biologice, economice, sociale etc.
În obiectiv: maximizarea efectelor sinergetice pozitive
În activităţile economice, nicio categorie de sinergie nu este posibilă fără ideile creative ale cercetătorilor, proiectanţilor sau fără know-how-ul specialiştilor în domeniu, al managerilor. În cadrul deciziilor individuale şi de grup care se adoptă, este necesar să se acorde mai multă atenţie elementelor de maximizare a efectelor sinergetice pozitive şi, totodată, să se evite pe cât de mult posibil elementele de generare a unor efecte sinergetice negative. Numai astfel se va ajunge la un real succes care - la rândul lui, prin efect multiplicator - să genereze succese atât în activitatea economică, socială, cât şi în cea politică.
Menirea și datoria noastră, a inginerilor, este să dezvoltăm și să perfecționăm lumea, să îmbunătăţim continuu condiţiile şi calitatea vieţii. Să reducem decalajul dintre ceea ce știm și ceea ce facem.
Societatea merge înainte prin contribuţia esenţială a inginerilor, pentru că ne iubim profesia și țara, pentru că ne pasă de viitorul ei, lucrăm împreună și facem istorie împreună. Responsabilitatea oamenilor de știință într-o lume aflată în continuă mutație este foarte mare. Problemele care se cer soluţionate devin tot mai complexe în măsura în care comportă un grad tot mai mare de imprevizibilitate și solicită tot mai mult o abordare multidisciplinară, sinergetică, s-ar putea spune.
În această regiune multietnică, încă din antichitate, s-a constatat și se constată că lumea culturală, economică și politică tinde să înţeleagă tot mai bine necesitatea de a păstra și ocroti moștenirea culturală și materială.
Istoria cu care ne mândrim
Constanța este centrul zonei multietnice în care ne aflăm, iar Dobrogea este un exemplu de realizări istorice, în premieră în țara noastră sau care se remarcă prin caracteristicile lor tehnice și economice.
Aici se află Cetatea Histria, unul dintre cele mai vechi orașe din țară, iar urmele lăsate de carele care se foloseau la acea vreme au un ecartament de 1435 mm, care coincide cu ecartamentul liniilor de cale ferată normală. De asemenea, Monumentul de la Adamclisi, ridicat în cinstea împăratului Traian, depune mărturie despre formarea şi afirmarea poporului român în primele secole ale erei noastre. Sunt de menţionat, totodată, realizări mai recente, la care au contribuit conducători ai asociațiilor inginerești - Societatea Politehnică și AGIR - precum Anghel Saligy, Gheorghe Duca, Constantin Bușilă: ▪ podul și calea ferată Fetești - Cernavodă (14 septembrie 1895); ▪ Gazeta matematică (15 septembrie 1895), înființată, realizată și finanțată de inginerii care au lucrat la podul și calea ferată Fetești - Cernavodă, publicație care apare și în prezent (fără întrerupere); ▪ dezvoltarea Portului Constanța, inaugurat în 1909.
În perioada cât a fost prefect al județului Constanța (1902 - 1909), ing. Scarlat Vârnav - alt membru al conducerii asociațiilor inginerești - s-au construit 117 școli și 42 de biserici.
Aici, în Constanţa, în 1928 s-a ținut Congresul dedicat împlinirii a 10 ani de la înființarea AGIR. Au participat membri ai guvernului, personalitățile politice și administrative locale și s-au dezbătut problemele specifice zonei. Mai târziu s-au realizat sistematizarea rețelei feroviare, inclusiv gara nouă Constanța, și impresionantele lucrări de la Mamaia și din alte stațiuni.
Se cere reamintită şi o altă realizare de seamă, şi anume Canalul Dunăre - Marea Neagră, care fusese preconizat încă din perioada Imperiului Otoman. Mai târziu, în vederea stabilirii unei legături mai strânse între Dobroga şi restul ţării, din cauza costurilor prea mari, s-a optat pentru construirea căii ferate Cernavodă - Constanța (1860), a doua cale ferată din țara noastră, prima din Imperiul Otoman.
Dacă ne referim și la domeniul moștenirilor spirituale, trebuie să ne amintim de marele poet latin Publius Naso Ovidius (43 î.Hr - 17 d.Hr) care a părăsit geții, sarmații și grecii, în mijlocul cărora trăia, acum exact 2000 de ani. Apoi, se cuvine să amintesc de Apostolul Andrei, care a trăit în această zonă şi al cărui rol în răspândirea creştinismului şi în creştinarea poporului român este binecunoscut.
Personal, îmi amintesc cu multă plăcere, cum, în perioada când eram conducătorul complexului feroviar din această zonă, ne întâlneam cu feroviarii din Sulmona - localitatea de origine a lui Ovidius.
Să ne apropiem viitorul cu inteligenţă, generozitate şi creativitate
Sunt tradiţii cu care ne mândrim şi pe care generaţiile de astăzi le îmbogăţesc continuu. În acest sens, ţin să amintesc, între multe altele, că elevii din Constanța pregătiți și îndrumați de profesorul Băraru pun în evidenţă calitățile poporului nostru, valoarea școlii românești prin premiile obținute la competițiile tehnico-științifice la nivel internațional.
În ceea ce priveşte reuniunea noastră, se impune a sublinia calitatea deosebită a celor peste 100 de comunicări ce vor fi prezentate, permiţându-ne să dezbatem și problemele acestei zone sub semnul conceptului de sinergie.
Să țesem între noi legături care să ne permită să aruncăm punți între om și natură, între oraș și sat, între timp și spațiu, să creăm o nouă cultură civică.
Știința trebuie să arate, prin rolul pe care îl are, implicarea efectivă a comunității, să demonstreze cum se poate exercita o putere întemeiată pe decizii colective și participative. Să ne apropiem viitorul, aşa cum îl dorim, mai bun, cu inteligență, generozitate și creativitate.
Prin strădaniile deosebite ale conducerii Universității Ovidius, în special ale doamnei profesor Valentina Pomazan, sprijinită de domnul profesor Garbet Kümbetlian - membru titular al Academiei noastre - am reușit să organizăm, să pregătim și să desfășurăm această prestigioasă manifestare științifică la standarde înalte. Se cuvine să le mulțumim cu recunoștință și să-i aplaudăm."
Dezbateri fructuoase, contribuţii ştiinţifice în slujba progresului
economico-social al zonei, al întregii ţări
Cu prilejul deschiderii oficiale a Zilelor ASTR, în Sala Senatului Universităţii Ovidius din Constanţa, a mai luat cuvântul prof. univ. dr. Sorin Rugină, rectorul instituţiei de învăţământ superior gazdă, şi s-a transmis mesajul rectorului Academiei Navale din Constanța, comandor conf. univ. dr. Octavian Tărăbuță.
Astfel, auspiciile sub care s-a desfăşurat întreaga manifestare au relevat idei de bază asupra modului în care bazinul Mării Negre evoluează sub ochii noştri sub semnul imperativelor actuale şi de perspectivă, sub impactul mutaţiilor geopolitice şi geostrategice.
Intervenţiile participanţilor, atât în plenul reuniunii, cât şi pe secţiuni, ca şi discuţiile desfăşurate cu prilejul vizitelor în Portul Constanţa şi pe bricul Mircea, au fost marcate de conştientizarea faptului că zona românească a Mării Negre a constituit obiectul unor studii ale unor mari personalităţi din trecutul mai îndepărtat şi mai apropiat al ţării, între care un loc deosebit îl ocupă opera marelui istoric Gheorghe I. Brătianu consacrată Mării Negre, operă publicată postum întâi la München, în 1969, şi apoi în România, în 1988. Mai aproape de zilele noastre, a apărut lucrarea acad. Şerban Papacostea şi prof. Virgil Ciocâltan „Marea Neagră. Răspântia drumurilor continentale". De asemenea, sunt de amintit studiile generalului dr. Mihai E. Ionescu intitulate „Marea Neagră de la «lacul bizantin» la provocările secolului XXI", „După hegemonie. Patru scenarii de securitate în Europa de Est". „O istorie trăită. Relaţiile internaţionale 1990 - 1995". Importanţa zonei a făcut obiectul unor documente NATO, precum şi al multor lucrări ştiinţifice ale unor autori străini. Rezultă, din toate acestea, idei esenţiale care au stat şi stau la baza contribuţiilor ştiinţifice menite să confere acestei zone a ţării, frontieră a Uniunii Europene şi a NATO, noi atribute economico-sociale benefice pentru generaţiile actuale şi viitoare.
Peste 100 de comunicări ştiinţifice, noi contribuţii la promovarea progresului
economic şi social
Lucrările s-au desfăşurat în următoarele secţiuni:
1.1 Inginerie Mecanică (moderatori: prof. univ. em. dr. ing. DHC Valeriu Jinescu, acad. Ion Bostan, cercet. șt. dr. mat. DHC Veturia Chiroiu);
1.2 Ingineria Materialelor (moderatori: prof. univ. dr. ing. Leontin Drugă, prof. univ. dr. ing. Valentina Pomazan);
2. Metode numerice și experimentale în inginerie (moderatori: prof. univ. dr. ing. DHC Polidor Bratu, prof. univ. dr. ing. Vasile Năstăsescu, prof. univ. dr. ing. Octavian Bologa, prof. univ. em. dr. ing. Costică Atanasiu, prof. univ. em. dr. ing. Nicolae Iliescu);
3. Construcții, instalații și transporturi navale și terestre (moderatori: prof. univ. em. dr. ing. DHC Gheorghe Șerban Raicu, prof. univ. dr. ing. Viorel Maier, prof. univ. dr. ing. Mircea Modiga);
4. Construcții civile și hidrotehnice; dezastre naturale și antropice (moderatori: prof. univ. dr. ing. Dan Stematiu, prof. univ. dr. ing. Gabriela M. Atanasiu, prof. univ. dr. ing. Ichinur Omer);
5. Ingineria petrolului, minelor și geonomiei (moderatori: prof. univ. dr. ing. Nicolae Iliaș, prof. univ. dr. ing. Dumitru Fodor, prof. univ. dr. ing. Dumitru Ion);
6. Istoria, filosofia, sociologia și politicile maritime (moderatori: acad. Dorel Banabic, prof. univ. dr. ing. Garabet Kümbetlian, prof. univ. dr. ing. Aurel Câmpeanu);
7. Energetica, electrotehnica și arheometria marină (moderatori: prof. univ. dr. ing. DHC Florin Teodor Tănăsescu, prof. univ. dr. ing. DHC Radu Munteanu, prof. univ. dr. ing. Nicolae Golovanov);
8. Ingineria electronică, tehnologia informației și comunicațiilor (moderatori: prof. univ. em. dr. ing. Ioan Dumitrache, prof. univ. dr. ing. Alexandru Morega, prof. univ. em. dr. ing. Dumitru Stanomir);
9. Ingineria chimică și a mediului marin (moderatori: prof. univ. dr. ing. Alexandru Woinaroschi, cercet. dr. biolog Alexandru Bologa).
Temele dezbătute au vizat aspecte esenţiale ale fenomenelor şi proceselor ştiinţifico-tehnice din actuala perioadă, elementele de ordin teoretic îmbinându-se strâns cu cele practice, fapt esenţial subliniat de participanţi.
Legătura indisolubilă dintre teorie şi practică
Nota dominantă a tuturor comunicărilor a constituit-o prezentarea rezultatelor unor cercetări ştiinţifice în domeniul abordat, astfel încât concluziile au avut o evidentă originalitate, noutăţile vizând atât aspecte teoretice, cât şi numeroase elemente de ordin practic. În acest mod, s-au relevat etapele creative care au îmbogăţit cercetarea fundamentală, cercetarea aplicativă, inovarea, ideea principală constând în necesitatea transferului de cunoştinţe în tehnici şi tehnologii care să permită creşterea eficienţei în plan economic, ecologic şi social. Concentrarea investigaţiilor, mai ales a celor de laborator, spre testarea unor soluţii s-a dovedit deosebit de fructuoasă, propunerile autorilor de comunicări slujind la elaborarea de decizii privind promovarea mai largă a progresului tehnico-ştiinţific.
Faptul că aproape totalitatea comunicărilor a fost rezultanta unei munci de echipă a scos mai puternic în evidenţă însemnătatea conceptului de sinergie. Este încă o dovadă a faptului că, în societatea bazată pe cunoaştere, în era digitală, nu mai este posibilă creaţia ştiinţifico-tehnică decât prin punerea în comun a capacităţii creative în nuclee stabile, de lungă durată, care vizează obiective comune.
Sunt, totodată, de reţinut elementele de ordin metodologic menite să fructifice la cote cât mai înalte cele mai recente achiziţii ale ştiinţei şi tehnicii care pun accentul pe valorificarea resurselor, în primul rând a celor umane, sub semnul economiei, al eficienţei. Cum s-a văzut din structura secţiunilor, organizatorii manifestării au urmărit o cuprindere cât mai largă a domeniilor ştiinţifico-tehnice de cel mai mare interes pentru economia naţională. Dacă ar fi să ne referim numai la economia circulară, reţinem abordările referitoare la mecanismele economico-sociale care se cer puse în funcţiune prin stabilirea coresponsabilităţilor, îmbunătăţirea cadrului de reglementare, promovarea concepţiilor novative, în special în sfera tehnologiei, promovarea antreprenoriatului modern. Identificarea şi punerea în practică a elementelor ingineriei în toate domeniile în care acţionează au constituit suportul unor propuneri de soluţii care reconfirmă un spirit activ de angajare în rezolvarea unor probleme de fond ale economiei româneşti în prezent şi în perspectivă.
Potrivit temei principale a manifestării, numeroase comunicări s-au referit, cum era firesc, la sinergiile strategice la Marea Neagră, aşa cum se configurează prin cooperarea instituţionalizată în vederea fructificării, la un nivel superior, a resurselor umane şi materiale. Este vorba despre agregarea la diferite niveluri a acestor resurse, distribuite raţional în teritoriu, de la nivelul entităţilor economico-sociale până la cel al regiunilor de dezvoltare. În vederea modelării noilor dinamici sinergetice structurale şi funcţionale în scopul proiectării, realizării prin promovarea unui management modern a unor soluţii fezabile, s-a pus accentul pe experienţele oferite drept model de centrele de excelenţă din domeniul cercetării, cu accent pe sectorul ITC.
Este interesant de observat că, prin obiectivele propuse, prin componenţa echipelor de cercetare, prin rezultatele supuse atenţiei participanţilor s-au concretizat modalităţile de colaborare inter şi multidisciplinară. În acest sens, au reţinut atenţia şi abordările referitoare la istoria, filosofia şi politicile maritime. Aspectele legate de realizarea unei infrastructuri moderne de transport intermodal au constituit obiectul unor astfel de cercetări inter şi multidisciplinare, iar rezultatele relevă pregnant conştientizarea faptului că numai printr-o abordare sinergică este posibilă investigarea ştiinţifică a realităţilor în vederea elaborării de strategii fundamentate exclusiv pe achiziţiile ştiinţei contemporane.
Cum era firesc, autorii comunicărilor au evocat modelele oferite de eminenţi predecesori, ştafeta transmisă din generaţie în generaţie constituind o confirmare a faptului că avem tradiţii puternice, deosebit de valoroase, a căror fructificare, prin noi şi importante contribuţii ştiinţifico-tehnice reprezintă una dintre principalele garanţii ale opţiunilor pentru soluţii dezirabile. Numeroase comunicări au relevat că o asemenea orientare imprimată de ASTR manifestărilor pe care le organizează reprezintă un bun exemplu de angajare civică. Începând cu elaborarea conceptelor, continuând cu testările şi cu încununarea acestora prin concluzii viabile, acţiunile iniţiate şi desfăşurate de ASTR, în colaborare cu mediul academico-universitar şi cu exponenţii economiei reale, se înscriu, astfel, în cronica actualităţii ca un exemplu de conştientizare a menirii ştiinţei şi tehnicii româneşti.
Trecut, prezent şi viitor
În încheierea relatării, consemnăm sinteza principalelor idei conţinute în comunicările prezentate şi în dezbaterile pe secţiuni, pe care preşedintele ASTR, Mihai Mihăiţă, a făcut-o pentru Univers ingineresc. Înainte de toate, a reamintit locul şi rolul pe care zona românească a Mării Negre le-a avut în istorie, începând cu antichitatea şi până în zilele noastre, subliniind, în acest sens, momente de referinţă precum creaţia lui Ovidiu, creştinarea poporului român prin tot ceea ce a propovăduit şi săvârşit pe acest pământ Sfântul Apostol Andrei, o atenţie specială acordând creaţiilor inginereşti legate de nume celebre precum Anghel Saligny, Gheorghe Duca, Constantin Buşilă, Gogu Constantinescu, Scarlat Vârnav.
De asemenea, preşedintele ASTR a reiterat evocările din activitatea sa strâns legate de această zonă a ţării, subliniind că regretatul prof. Nicolae Manolescu, membru corespondent al Academiei Române, președinte al Filialei AGIR Constanța, îndrumătorul său de doctorat, a fost directorul atelierului de reparat vagoane din Palas. Totodată, a menţionat că primul său post de inginer l-a avut în vechea stație CFR Constanța. Peste patru ani, în 1959, s-a întors ca șef al complexului feroviar Constanța (triajul Palas, portul Constanța, Constanța mărfuri și Constanța călători). În această perioadă s-a modernizat întregul complex, s-a desființat vechea stație Constanța și s-a înființat cea mai modernă stație de călători din țară, pentru acea vreme, s-a realizat cea mai mare parte a complexului Mamaia. A condus întreaga rețea de cale ferată din Dobrogea până la Ciulnița, Țăndărei și Vadul Oii. Pentru realizările din acea vreme, preşedintele ASTR a primit numeroase distincţii la nivel naţional.
Preşedintele ASTR a apreciat în mod deosebit nivelul ştiinţific al întregii reuniuni, interesul şi determinarea manifestate de participanţi într-o atmosferă de profundă angajare civică în eforturile generale de dezvoltare a zonei, a întregii societăţi româneşti.