Exclusivitate
Data: 16-30 noiembrie 2005
In urma cu cativa ani, Bulgaria a cerut exclusivitate pentru denumirea bauturii alcoolice rachiu, ca fiind un produs tipic al lor. Un an mai tarziu si Ungaria a cerut exclusivitate pentru denumirea bauturii alcoolice palinca, din aceleasi motive. Am scris (si s-a publicat) la vremea respectiva argumente pentru respingerea acestor cereri de protectie in piata. Si s-au respins. Acum brandul feta ramane la greci.
Curtea Europeana de Justitie (CEJ) a validat marti, 25 octombrie 2005, hotararea luata de Comisia Europeana, in urma cu trei ani, cand a interzis branza feta produsa in alta parte decat in Grecia, respingand apelurile inaintate de Germania, Danemarca, Franta si Marea Britanie.
In luna octombrie 2002, Comisia Europeana a anuntat ca denumirea feta este rezervata de acum incolo exclusiv pentru branza de oaie produsa in anumite regiuni ale Greciei, ceilalti producatori avand la dispozitie cinci ani pentru a modifica denumirea produselor lor. Curtea Europeana de Justitie a decis ca interzicerea utilizarii denumirii feta nu este o problema generica, asa cum sustineau Germania si Danemarca, incurajate in actiunea lor de Franta si Marea Britanie.
Feta este doar unul din cele 20 de tipuri de branzeturi grecesti care beneficiaza de o denumire de origine protejata, obtinuta dupa o lunga disputa juridica demarata de Grecia in anii 1990 impotriva Frantei, Danemarcei si Germaniei, care produc branza feta pe baza de lapte de vaca inca din anul 1931, respectiv din anii 1930 si 1972.
O denumire de origine protejata de tipul feta nu este numele unei regiuni, unui loc, sau al unei tari, ci este destinat sa protejeze un produs agricol sau o marfa alimentara care sa fie originara dintr-un mediu geografic delimitat, cuprinzand factori naturali si umani specifici, care sunt capabili sa confere acestui produs sau marfa caracteristicile sale specifice. In plus, trebuie ca denumirea sa nu devina generica. Acestea au fost explicatiile Curtii Europene de Justitie la validarea acordata.
In opinia Curtii Europene de Justitie, in decizia sa Comisia Europeana a demonstrat ca aceste detalii sunt specifice numai Greciei, referindu-se in special la pasunatul extensiv si transhumanta oilor in Grecia, fructul unei traditii ancestrale. Pentru Curtea Europeana de Justitie, tarile care au atacat aceasta hotarare nu au reusit sa demonstreze ca decizia Comisiei Europene a fost eronata.
Curtea Europeana de Justitie sustine ca feta nu este o denumire generica deoarece branzeturile albe si la saramura sunt produse de mult timp nu doar in Grecia, ci si in diferite tari din Balcani si din sud-estul bazinului mediteranean, unde sunt cunoscute sub denumiri diferite decat dea de feta. In plus, chiar daca si alte tari produc branza feta, productia acestui aliment este concentrata in Grecia, unde are loc 85% din consumul comunitar de acest aliment.
Am scris acestea pentru ca in ultimul timp si in magazinele din Romania se comercializeaza un sort de branza sub denumirea feta, fara nici un fel de explicatii, si care nu difera cu nimic de branza telemea din lapte de vaca, insa difera la pret in mod esential. Se pare ca la noi platim suplimentar denumirea, nu branza. Cel putin sub acest aspect decizia Curtii Europene de Justitie mi se pare justa. Grecii au facut-o de oaie!