O opera stiintifica originala in slujba progresului economiei nationale
Data: 16 - 30 noiembrie 2015
Convorbire cu prof. dr. ing. Cezar Mereuta, autorul lucrarii „Unele repere microeconomice in procesul de tranzitie din Romania“
Teodor Brates: Inainte de toate, doresc sa va adresez, in numele meu si al redactiei, sincere felicitari cu prilejul aparitiei lucrarii dvs., pe care nu ezit sa o definesc drept o opera stiintifica de o viata, o incununare a doua decenii de cercetari laborioase, calauzite de un scop clar: identificarea cailor si mijloacelor prin care tranzitia romaneasca spre economia de piata sa se incheie cu succes.
Cezar Mereuta: Va multumesc pentru aprecieri si felicitari.
T.B.: Nu este pentru prima data cand cititorii nostri iau cunostinta cu diverse aspecte ale activitatii dvs. In ce masura lucrarea, aparuta recent, sintetizeaza cercetarile dvs. fundamentale si ofera deschiderile necesare pentru alte si alte demersuri in numele scopului evocat?
C.M.: Intr-adevar, este vorba despre un demers care si-a propus sa opereze sinteza la care va referiti si sa promoveze, asa cum o fac in ultimul capitol, al XV-lea (intitulat „Prioritati strategice ale dezvoltarii Romaniei la orizont 2025“), o viziune prospectiva, fundamentata tocmai pe cercetarile amintite.
T.B.: Ca o prefata la abordarea unor aspecte concrete, as aminti ca ati fost in fruntea firmei de consultanta romaneasca SC CEMATT SA, deschizator de drumuri in abordarea unor teme esentiale ale tranzitiei spre economia de piata, castigand trei licitatii nationale pentru studii referitoare la aspecte de cel mai larg interes, respectiv comportamentele manageriale, profilul managerului roman si valorile dominante ale culturii organizationale in perioada 1990 - 1995. Cum ati defini acest inceput din perspectiva anilor care au trecut?
C.M.: Evident, a fost o actiune de pionierat, Centrul de Management si Transfer Tehnologic CEMATT situandu-se, daca pot sa ma exprim astfel, in avangarda unor cercetari care au pus bazele unor analize strict necesare pentru conturarea unei diagnoze corecte, ca premisa a unor procese decizionale la nivel national, dar centrate pe microeconomie.
T.B.: Sigur, nu putem intra in detalii, dar mi-a atras atentia in primul studiu inclus in lucrare formatia profesionala a managerilor romani in prima etapa a tranzitiei.
C.M.: Stiti, atunci se forma o piata specifica, cea a managerilor. Avea loc procesul de incheiere a contractelor de management in anii 1994 - 1995, bazate pe concurs. Din datele existente rezulta ca, din totalul de 9817 manageri, 6698, respectiv 68,2%, erau ingineri, iar 2102, adica 21,4%, erau economisti. Restul managerilor aveau la baza alte profesii. Este vorba despre o tendinta care s-a pastrat, in linii generale, pana in zilele noastre. Desigur, cu o crestere a ponderii economistilor. Trebuie, insa, precizat ca, in perioada la care ma refer, proprietatea de stat era precumpanitoare in economie.
T.B.: Am inteles ca exista o sintagma-cheie, si anume „analiza nodala aplicata sistemelor de companii“. In ce consta contributia dvs. la clarificarea acestui concept?
C.M.: Trebuie spus ca este vorba despre o extensie a analizei nodale a sistemelor energetice, conceputa de academicianul roman Paul Dimo. In ceea ce ma priveste, impreuna cu colaboratorii mei, am definit companiile-noduri ale sistemului national sau ale unei piete clasificate prin firmele care acopera, in ordine descrescatoare, 80% din valoarea totala a cifrei de afaceri a ariei de cuprindere specifice. Analiza energiei informationale a companiilor-noduri, din cele 1093 de piete analizate din perioada 1995 - 2012, a demonstrat ca, in toate cazurile, valoarea acesteia depaseste 97% din total. De aici, concluzia se desprindea de la sine: companiile-noduri ale unei piete definesc performanta economica a acesteia. Altfel spus, in sistemele de companii, structurile de putere au o concentrare foarte ridicata. Spre exemplu, in cazul Romaniei, pentru intreaga perioada 1995 - 2013, ponderea companiilor noduri a fost cuprinsa intre 3,5% - 4,9% din total.
T.B.: Asta da concentrare economica!
C.M.: Mergand mai departe, din analiza distributiilor energiei informationale, a rezultat ca aproximativ 100 de companii, in ordinea descrescatoare a cifrei de afaceri, acopera 90% din valoarea totala a indicatorului. Timp de zece ani, prin alcatuirea Top 100 Romania...
T.B.: ...operatiune in care dvs. v-ati implicat nu numai metodologic, ci si prin desprinderea de concluzii in urma examinarii unui deosebit de bogat fond de date...
C.M.: ...da, concluziile nu se puteau formula decat pe baza unor date relevante. Deci, spuneam ca Top 100 a reflectat nu numai modificari de ordin cantitativ, ci si elemente esentiale de ordin calitativ. Acestea au vizat tipul de crestere economica pana la declansarea crizei globale, pietele interne cele mai afectate de criza, rolul schimbarilor in materie de proprietate asupra rezultatelor economice, locul si rolul companiilor multinationale care activeaza in Romania.
T.B.: Toate acestea au continut certe elemente de originalitate, apreciate - asa cum am informat la timpul respectiv - si prin premiile si alte distinctii care v-au fost acordate de Academia Romana, Asociatia Generala a Economistilor din Romania, Asociatia Generala a Inginerilor din Romania.
C.M.: M-am simtit onorat de toate aceste premii si distinctii care, evident, m-au stimulat in demersurile mele stiintifice.
T.B.: Pentru ca tot m-am referit la unele elemente concrete din lucrarea dvs., nu pot sa nu remarc importanta consideratiilor pe care le-ati expus in capitolul al III-lea, consacrat performantelor economice ale companiilor-noduri.
C.M.: In acest fel, s-a putut alcatui o grila de evaluare care depaseste ca arie de aplicare perioadele examinate. Este vorba mai ales despre eficientizarea sistemului national de companii, un loc important ocupand identificarea elementelor care privesc neperformanta si chiar contraperformanta. Mai ales in legatura cu acest ultim aspect, am calculat o serie de indicatori, intre care rata exploatarii negative, valoarea platilor restante, cheltuielile financiare nejustificate, precum si cele salariale totale care au depasit valoarea adaugata. Cum se vede, sunt disfunctii care se afla in centrul preocuparilor manageriale intrucat drumul spre performanta trece prin imbunatatirea radicala a situatiei din domeniile enuntate.
T.B.: In fond, toate acestea se regasesc in indicatorul profitabilitatii generale a unei companii, respectiv in ceea ce constituie scopul oricarui detinator de capital, ca sa spunem lucrurilor pe nume.
C.M.: Tocmai absenta profitului sau obtinerea unui profit minimal reprezinta criterii de evaluare esentiale, care au facut obiectul multora dintre studiile cuprinse in lucrarea mea de sinteza. Sigur, atentia principala am indreptat-o asupra companiilor cu capital romanesc, autohton, cu intentia clar exprimata de a identifica modalitatile cele mai eficiente de crestere a profitabilitatii acestora. In aceasta privinta sunt multe de spus, inclusiv in ceea ce priveste elaborarea unor politici publice de stimulare a tot ceea ce poate favoriza consolidarea capitalului autohton.
T.B.: In acest sens, as putea sa amintesc si participarile dvs. de substanta la dezbaterile organizate de AGER, in colaborare cu AGIR, pe tema modernizarii economico-sociale a Romaniei.
C.M.: Cu acele prilejuri, am prezentat rezultatele cercetarilor mele si m-am raliat multor puncte de vedere exprimate de participanti, inclusiv in ceea ce priveste declansarea unui proces de reindustrializare a Romaniei, bineinteles, nu ca o revenire la trecut, ci ca un raspuns direct, competent si responsabil la provocarile societatii bazate pe cunoastere, ale erei digitale.
T.B.: In acest context, ati subliniat si rolul companiilor-noduri cu capital majoritar strain in economia romaneasca. Ma refer la capitolul XII din lucrare.
C.M.: Este o tema controversata si nu cred ca avem spatiul necesar pentru a o aprofunda. In schimb, putem sa mentionam ca este vorba, in majoritatea cazurilor, de companii performante la toti indicatorii relevanti, dar problemele au aparut si se perpetueaza in sensul ca este necesara o crestere mult mai rapida, mai puternica a ponderii companiilor cu capital autohton in totalul companiilor care activeaza in Romania sau, mai direct spus, despre stimularea a tot ceea ce este de natura a determina o crestere a puterii de concurenta inclusiv pe piata externa.
T.B.: Cum este firesc, oricat de pertinenta ar fi diagnoza, interesul cel mai mare este captat de ultimul capitol al lucrarii, cel care se refera la perspective. Dvs. ati gandit prioritatile strategice la orizontul anului 2025.
C.M.: Am operat cu indicele de dezvoltare umana care incadreaza tarile lumii in categoria „valori foarte inalte ale indicelui dezvoltarii umane“. Ratiunea alegerii obiectivului strategic global pentru Romania anului 2025, respectiv depasirea valorii de 0,8 pe o scara in care nivelul maxim este 1, isi are sorgintea in observatia ca ierarhizarea tarilor exclusiv dupa nivelul valorii PIB/locuitor in preturi curente sau la paritatea puterii de cumparare nu reflecta, in multe cazuri, satisfactia populatiei privind accesul ei la bunuri si servicii. Indicele dezvoltarii umane include valoarea PIB/locuitor, speranta de viata la nastere, numarul mediu al anilor de scolarizare a adultilor, anii de scolarizare care se asteapta sa fie urmati la nivelul copiilor. Potrivit acestui indice, in cea mai recenta evaluare a PNUD, in UE, Olanda ocupa primul loc, cu un indice de 0,915, iar nivelul de 0,8 este depasit pe ultimele locuri de Letonia cu 0,810, Croatia cu 0,812, Ungaria cu 0,818. Romania se afla la nivelul 0,785, iar Bulgaria de 0,777. Pentru a intra si noi, ca sa zic asa, in „Liga I“, avem nevoie de un adevarat PROIECT DE ?ARA, care ar urma sa includa o serie de obiective concrete.
T.B.: Dvs. formulati unele propuneri in acest sens.
C.M.: Da, dar nu dispunem acum de spatiul necesar pentru a le dezvolta. In esenta, am in vedere fructificarea cu precadere a avantajelor competitive ale Romaniei prin orientarea potentialului nostru uman spre domeniile de activitate cu gradul cel mai inalt de valoare adaugata, totul subordonat interesului national.
T.B.: Cu siguranta, vom avea prilejul sa detaliem toate acestea, astfel incat viziunea dvs. sa fie adusa la cunostinta tuturor celor interesati, nu in ultimul rand a factorilor decizionali.
C.M.: Asadar, pe curand, pentru a continua aceasta convorbire, de fapt, pentru a informa cititorii dvs. asupra unor teme care, sunt convins, ii intereseaza in cel mai inalt grad.
T.B.: Ceea ce implica si studierea cartii dvs.