Reuniune de inalt nivel academic la Bucuresti Consultanta stiintifica pentru politicieni cu ajutorul Academiilor Europene
Data: 16-30 noiembrie 2017
Recent, la sediul central al Asociaţiei Generale a Inginerilor din România (AGIR) a avut loc workshop-ul SAPEA dedicat întăririi interacțiunii dintre Academiile Europene. Manifestarea a fost organizată de Academia Română și de Academia de Științe Tehnice din România.
SAPEA (Science Advice for Policy by European Academies - Consiliere Ştiințifică a Academiilor Europene pentru Politicile UE) acționează în cadrul SAM (European Scientific Advice Mechanism - Mecanismul European de Consiliere Ştiințifică), incluzând activități din cinci rețele academice europene: Academia Europea, ALLEA, EASAC, Euro-CASE, FEAM. Obiectivul acestui proiect este de a îngemăna, în timp util, expertize independente, bazate pe fapte, de la peste 100 de academii europene din mai mult de 40 de țări, în vederea sprijinirii, la cel mai înalt nivel, a procesului de elaborare a deciziilor pe ansamblul Uniunii Europene şi pentru antrenarea marelui public atât din punctul de vedere al cunoaşterii, cât şi din cel al acţiunii pentru realizarea celor mai importante obiective comunitare.
Proiectul SAPEA a fost lansat la Bruxelles, la 13 decembrie 2016, odată cu stabilirea structurii de lucru referitoare la managementul proiectelor de consiliere asupra politicilor, potrivit datelor științifice, urmărindu-se, în acest scop, o bună coordonare administrativă și un sistem eficient de comunicare. Proiectul se va derula într-o perioadă de patru ani, fiind finanțat cu 4 milioane de euro din fonduri europene. Până în prezent, s-au elaborat și publicat trei rapoarte cu următoarele subiecte: „Hrană din oceane", „Produse de protecție a plantelor" și „Noi tehnologii de captare și utilizare a carbonului".
La workshop-ul de la Bucureşti au participat delegați din 17 țări.
Implicare activă în numele interesului public
În deschiderea workshop-ului au fost prezentate mesaje ale reprezentanților celor patru academii din România membre ale consorțiului: Bogdan C. Simionescu - vicepreședinte al Academiei Române, Mihai Mihăiță - președintele Academiei de Științe Tehnice din România, Maria Dorobanțu - Academia de Științe Medicale și Gheorghe Sin - președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice. Mesajele au relevat necesitatea obiectivă a implicării mediului academic în procesul elaborării şi aplicării deciziilor politice, economice şi sociale din fiecare ţară şi la nivelul Uniunii Europene, răspunzându-se, astfel, unui program amplu de acţiune iniţiat de Executivul de la Bruxelles, în calitatea pe care o are de manager la scara întregii comunităţi europene. În acelaşi timp, mesajele au pus în evidenţă aportul specific al fiecărei structuri academice din România la îndeplinirea obiectivelor comune. Cu prilejul materializării unor iniţiative parlamentare, prezidenţiale şi guvernamentale, cele patru Academii, potrivit specializării lor, au fost solicitate şi au participat activ la elaborarea unor strategii consacrate, în principal, dezvoltării durabile şi perfecţionării procesului educativ-formativ. Aceste contribuţii s-au regăsit în numeroase strategii, programe şi planuri, atât pe teme de interes global, cât şi în privinţa obiectivelor sectoriale.
În acest context, redăm mesajul adresat participanţilor de preşedintele Academiei de Ştiinţe Tehnice din România, Mihai Mihăiţă.
După ce a transmis urări de bun venit participanţilor la prestigioasa reuniune, vorbitorul a spus:
„Sunt convins că spiritul Grădinii lui Academos va domni în cursul dezbaterilor noastre, preluând peste timp ceea ce întemeietori ai conceptelor fundamentale ale gândirii științifice, precum Platon, Aristotel și Pitagora, ne-au lăsat moștenire pentru eternitate.
Aristotel vorbea despre «principiile științei politice». Subiectul acestui workshop privește chiar raportul dintre știință și politică.
Trăim într-o lume a paradoxurilor: interesele de ordin științific și tehnologic sunt sacrificate, deseori, în numele unor considerente exclusiv politice, în condițiile în care însăși politica este văduvită de fundamente pe care numai știința le poate elabora și susține, cu demonstrații de necombătut. Diagnosticul pe care se sprijină fundamentarea unei politici trebuie să fie cât mai cuprinzător, să fie emis la timp, întrucât o lungă așteptare poate provoca daune ireversibile. Prin urmare, se cuvine să se găsească o zonă de echilibru în care pledoariile pro domo să fie înlocuite cu dialogul constructiv, orientat doar de o argumentare științifică. Este vorba, desigur, despre necesitatea adaptării mentalităților la realitățile complexe și la dinamica fără precedent pe care o trăim. Se impune a se stabili noi raporturi între oamenii de știință și politicieni, în sensul că primii au datoria să depășească abordările specifice, iar, la rândul lor, factorii decidenți să înțeleagă că nu pot să slujească societatea fără opinia calificată a oamenilor de știință.
Actualele mijloace de comunicare în masă permit oamenilor de știință și politicienilor, deopotrivă, să-și facă mai bine cunoscute opiniile, să asigure o conlucrare optimă într-o manieră transparentă, întrucât amenințările și provocările cărora trebuie să le facem față impun tocmai identificarea zonelor consensuale și fructificarea lor în numele intereselor comune. În același timp, oamenii care nu au cunoștințe adecvate pot fi «bombardați» cu orice; este nevoie de o educație serioasă, de grijă pentru educație - pe care mi se pare că nu o mai avem - pentru a contracara astfel de situații dăunătoare.
Azi, ca și odinioară, pentru comunitatea umană, esențială e supraviețuirea. Însă, acum, mai mult ca oricând, a supraviețui înseamnă a împărtăși, a pune în comun resurse și cunoștințe, a ocroti bogăția naturii și diversitatea culturilor, a accepta identitatea, dar și diversitatea, pentru a trăi în bună înțelegere, a alcătui alianțe pentru a spori forța disponibilă și a dobândi, împreună, victoria asupra adversității.
În jurul nostru se multiplică «semnele ireversibilului», situația se agravează într-un ritm îngrijorător și esențialul este urgența.
Iată de ce proiectul SAPEA, care strânge laolaltă toate Academiile din Europa, este extrem de important. În acest proiect dorim să ne implicăm.
Cu aceste gânduri, izvorâte din conștiința datoriei de a sluji, cu toții, adevăratele valori ale civilizației, create și îmbogățite prin colaborarea dintre știință și politică, închei scurta mea prezentare."
Colaborare interacademică sub impactul noilor tehnologii şi exigenţelor etice
Participanţilor la reuniune le-a fost transmis mesajul preşedintelui Comisiei de Etică a Academiei Naționale de Tehnologie din Franța, Louis Dubertret:
„Progresul tehnologic este perceput din ce în ce mai mult ca progres numai dacă el îmbunătățește în mod substanțial condițiile de viață ale tuturor. Dezvoltarea specifică oricărei noi tehnologii trebuie, deci, însoțită de o reflexie etică. O chestionare asupra folosirii ei, cum poate ea modifica într-un mod favorabil sau nefavorabil diferitele aspecte ale vieții umane în legătură cu ea însăşi și cu mediul său înconjurător fizic sau biologic. Subliniem că dilema etică nu se referă strict la tehnologia respectivă, la dimensiunile sale hardware sau software, ci la utilizarea sa. Utilizarea unei tehnologii evoluează continuu, iar acest lucru este valabil și pentru dilemele legate de etică.
Aceste dileme care animă grupurile de lucru ale Academiei Naționale de Tehnologie din Franța nu operează numai la nivel conceptual (domeniul este de competența filozofilor, care ne pot învăța multe), ci și la nivelul analizei faptelor.
O asemenea abordare poate conduce la recomandări practice referitoare la designul și producția inovațiilor tehnologice, precum și la modul de folosire a lor. Tehnologii trebuie să participe la aceasta. Aceasta presupune o etică a riscului și, deci, elaborarea unor reguli nu atât de precauție, cât de vigilență care, fără a împiedica inovarea, reglementează aplicarea ei corectă atât în amonte, cât și pe parcursul evoluției ei. Etica riscului este în centrul activității zilnice a tuturor celor care sunt confruntați cu riscuri fizice bine definite: în transporturi, energie, sănătate. Domeniile în care această abordare este la început, iar riscurile sunt în particular psihologice sau sociale pot beneficia din această experiență. Acesta este cazul, de exemplu, cu domeniile tehnicilor de informații și comunicații ori în sfera cercetării genetice. Aceste interacțiuni puternic încurajate sunt parte a bogăției abordării transversale devenită posibilă datorită diversității competențelor existente în academia noastră.
O metodă de analiză
În scopul stimulării discutării și propunerii de recomandări care apar în domeniul tehnologiilor, propunem două abordări complementare:
▪ Prima constă dintr-un grup de întrebări adaptate tehnologiilor. Scopul ei este să ajute grupurile de lucru la clarificarea, într-o manieră riguroasă și bazată pe fapte (luând în considerare ceea ce se cunoaște, ce este incert și ce nu se cunoaște), a problemelor etice ridicate de proiectare, realizare, diseminare și utilizare a produselor rezultate dintr-o anumită tehnologie. Evident că această chestionare se referă la utilitatea produselor rezultate din acea tehnologie. De asemenea, include o analiză a modului de fabricare, raportul risc/beneficiu asociat cu utilizarea lor și efectele neplanificate asupra diferitelor aspecte ale vieții umane, fie direct, fie indirect, prin modificarea mediului înconjurător, fără a pierde din vedere problemele legate de ciclul de viață al acelor produse. Chestionarea include, deci, analiza eticii companiei.
▪ Cea de-a doua este o reflecţie asupra felului în care modificările uneori profunde identificate prin analiza descrisă anterior promovează sau afectează negativ valorile pe care se fundamentează respectul pentru ființa umană sau viața socială. Aceasta face posibilă trecerea de la simpla chestionare la elaborarea de recomandări practice și chiar la alerte.
O colaborare între academiile din cadrul SAPEA ar putea fi deosebit de utilă în a defini mai bine utilizarea cea mai bună posibil a tehnologiilor în folosul oamenilor și al mediului înconjurător."
Experienţe valoroase, fundamente pentru decizii politice eficiente
Workshop-ul a constat din cinci sesiuni succesive, care au inclus, fiecare, mai multe prezentări ale membrilor SAPEA urmate de întrebări, comentarii și discuții pe marginea acestora, precum și formule interactive ale schimbului de idei, mai puțin utilizate în ţara noastră, cum ar fi „break out sessions", „panel disscussions" şi „fishbowl activities".
Primele două sesiuni au fost dedicate prezentării SAPEA și scopurilor workshop-ului, precum și modului de organizare și rolului academiilor din Europa. Au fost expuse elemente specifice şi, în acelaşi timp, cu caracter general ale diferitelor tipuri de activitate academică, desfăşurate în structuri organizatorice adecvate, modul de finanțare, numărul şi structura personalului, legătura dintre aspectele naționale și cele internaționale, interacțiunea între entităţile academice existente în fiecare stat membru al UE.
Sesiunile au fost moderate de Antonella di Trapani, SAPEA policy officer, și Yves Caristan, secretar general al Euro-CASE.
O expunere interesantă a prezentat Anton Anton, membru titular al ASTR, care a abordat cu precădere conexiunea dintre ştiinţă şi politicile promovate în ţara noastră în domeniul educaţiei şi creaţiei ştiinţifico-tehnice. Formarea şi afirmarea profesională a viitoarelor cadre de specialişti a impus şi impune o colaborare strânsă între mediul academic şi decidenţii politici, inclusiv în ceea ce priveşte definirea viziunilor strategice menite să fructifice, la un nivel tot mai înalt, principala resursă a progresului economico-social, resursa umană.
În celelalte două sesiuni, lucrările au fost consacrate prezentării și dezbaterii celor mai bune practici promovate în fiecare academie componentă a SAPEA, considerându-se că un schimb de experienţă privind această arie de preocupări va fi folositoare atât la nivel naţional, cât şi la nivel comunitar. În aceste sesiuni, accentul a fost pus pe necesitatea obiectivă a consilierii ştiinţifice (Ole Petersen, Academia Europea, membru în boardul SAPEA), pe relaţia directă dintre decidenţii politici şi structurile academice (Ecaterina Andronescu, membru al Senatului României, membru titular al ASTR), pe oferta academică adresată decidenţilor politici (Rapela Zaman, Royal Society).
Ultima sesiune a fost dedicată prezentării beneficiilor și impactului cooperării științifice interdisciplinare (Roger Pfister, Swiss Academy of Arts and Sciences), precum și formulării de propuneri concrete în următoarele direcţii principale: întărirea colaborării dintre academii, atât în fiecare ţară, cât şi la scara Uniunii Europene; noi teme de studiu şi de workshop-uri care să fie incluse în programele curente şi de perspectivă ale SAPEA.
Academia de Ştiinţe Tehnice din România s-a oferit să organizeze şi să găzduiască, la Bucureşti, cel de-al patrulea workshop al SAPEA.
Privire de ansamblu
La finalul importantei reuniuni, există suficiente temeiuri pentru a se formula unele concluzii, fie şi numai cu caracter preliminar. Înainte de toate, se cere subliniat faptul că, în efortul general european de conexiune mai strânsă între deciziile politice şi expertiza oamenilor de ştiinţă din domeniul tehnic a fost inclusă şi ţara noastră, prin Academia Română şi Academia de Ştiinţe Tehnice din România. Este un semnal deosebit de pozitiv, care implică, deopotrivă, o semnificativă recunoaştere a valorii oamenilor de ştiinţă români şi a cadrului favorabil pe care cele patru Academii din ţara noastră l-au creat şi îl perfecţionează pentru abordări intra şi multidisciplinare nu numai la scară naţională, ci şi europeană.
Participanţii au apreciat unanim oportunitatea unor asemenea schimburi de idei între academiile din întreaga Europă, cu dezbaterea unor teme cum ar fi provocările cu care se confruntă academiile atunci când oferă consultanță științifică pentru politicieni, modele de lucru, structuri organizaționale şi strategii utilizate pentru promovarea activităților lor.
O atenţie deosebită s-a acordat modalităţilor prin care SAPEA colaborează îndeaproape cu grupul de consilieri ştiinţifici la nivel înalt, ca parte a mecanismului de consultanţă ştiinţifică (SAM) al Comisiei Europene. Acest potenţial se impune a fi mai bine valorificat, deoarece reuneşte cunoştinţele şi expertiza a peste 100 de academii din peste 40 de ţări din întreaga Europă.
Evenimentul a constituit o contribuţie de primă importanţă la promovarea cooperării între diferitele academii profilate pe domenii ştiinţifice specifice (academii de ştiinţă, academii de inginerie, academii de medicină, academii de ştiinţe sociale şi umaniste) pentru a aborda mai eficient provocările interdisciplinare, astfel încât să contribuie activ la schimbul de experienţă pe tema bunelor practici ale Academiilor în furnizarea de consultanţă pentru factorul politic, oferind, astfel, variante de opţiuni în vederea soluţionării unor cerinţe atât la nivel naţional, cât şi pe ansamblul Uniunii Europene.
Toţi oaspeţii au apreciat modul în care Academia de Ştiinţe Tehnice din România, prin preşedintele acestui for, dr. ing. EurIng DHC Mihai Mihăiţă, prof. univ. dr. ing. Wilhelm Kappel, membru titular, reprezentat al ASTR în relația cu SAPEA, au organizat şi desfăşurat importanta reuniune. De o apreciere deosebită s-a bucurat participarea celor doi parlamentari români la dezbaterea temelor work-shop-ului. Numeroşi participanţi au relevat că reuniunea de la Bucureşti a constituit un pas înainte în realizarea obiectivelor SAPEA, ceea ce reprezintă un bun câştigat, care va fi de incontestabil folos în vederea realizării, în continuare, a obiectivelor unui program pan-european menit să orienteze deciziile politice exclusiv în interes public. (A.P.)
*
* *
Cele cinci rețele academice prin care activează SAPEA
♦ Academia Europea este o asociație europeană neguvernamentală care activează ca o academie pentru a promova învățământul, educația și cercetarea. A fost înființată în 1988 și are 3800 de membri (dintre care 15 sunt din România), printre care sunt experți recunoscuți în științe fizice și tehnologie, științe biologice și medicină, matematică, litere, științe sociale, economie și drept.
♦ ALLEA (ALL European Academies - Toate Academiile Europene) este o federație de academii europene care a fost înființată în 1994 și este alcătuită, în prezent, din 59 de academii din 40 de țări. Fiind independentă de interese politice, comerciale sau ideologice, activitatea ALLEA urmărește îmbunătăţirea condițiilor-cadru în care să se dezvolte știința și învățământul. Împreună cu academiile membre, ALLEA este într-o poziție în care să poată aborda întregul spectru de probleme structurale și de politici cu care se confruntă Europa în știință, cercetare și inovare. În activitatea ei este ghidată de înțelegerea comună a unei Europe unite prin factori istorici, sociali și culturali, precum și din rațiuni științifice și economice.
♦ EASAC (European Academies Science Advisory Council - Comitetul de Consiliere Științifică al Academiilor Europene) este alcătuit din academiile de știință ale statelor membre ale UE şi le permite să colaboreze în scopul elaborării de consiliere științifică pentru factorii de decizie din Europa. În acest fel, oferă mijloacele vocii colective a științei europene pentru a fi auzită. EASAC a fost înființat în 2001 la Royal Swedish Academy of Sciences.
♦ Euro-CASE (European Council of Academies of Applied Sciences, Technologies and Engineering - Consiliul European al Academiilor de Știință Aplicată, Tehnologii și Inginerie) este o organizație a academiilor naționale cu aceste profiluri din 23 de state, înființată în 1992. Prin academiile membre, Euro-CASE are acces la peste 6000 de experți recunoscuți și oferă asistență specializată, independentă și imparțială în domeniul tehnologiei instituțiilor europene, guvernelor naționale, companiilor și organizațiilor. ASTR este membru al Euro-CASE.
♦ FEAM (Federation of European Academies of Medicine - Federația Academiilor Europene de Medicină), cu sediul la Bruxelles, promovează cooperarea dintre academiile de medicină și secțiile de medicină ale academiilor de știință din Europa. Țara noastră este reprezentată în acest mecanism de Academia de Științe Medicale.
Fundamentele ştiinţifice ale politicilor guvernamentale
Orientările de ordin general privind legătura dintre ştiinţă şi politică au fost definite de Comisia Europeană, care a decis să fructifice, la un nivel calitativ superior, rezultatele studiilor şi analizelor elaborate în entităţile componente ale celor cinci reţele academice care sunt grupate în SAPEA. Participanţii la reuniunea de la Bucureşti au apreciat că această decizie marchează o cotitură în istoria Uniunii Europene, deoarece se creează şi cadrul instituţional necesar pentru o conexiune de tip cibernetic între decidenţii politici şi oamenii de ştiinţă. Aceeaşi decizie pune accentul pe faptul că îndeplinirea obiectivelor strategice ale Uniunii Europene este condiţionată, într-o măsură tot mai mare, de luarea în considerare a achiziţiilor cercetării ştiinţifice din toarte domeniile. În acest sens, reţinem declaraţia pe care a făcut-o la Bucureşti reprezentantul Euro-CASE, Yves Caristan: „Ca parte integrantă a organizaţiei Euro-CASE, SAPEA a realizat şi realizează rapoarte cu un impact deosebit asupra politicilor comunitare, la cererea Comisiei Europene. Este foarte bine că am pornit pe acest drum, deoarece însemană că trecem de la o structură de club la o structură operaţională pentru Comisia Europeană. Sunt convins că lucrurile vor deveni din ce în ce mai consistente, mai ales că acum vom putea vorbi şi despre finanţări de proiecte din partea CE".