Alimentatia sanatoasa si stilul de viata normal - coordonate ale civilizatiei contemporane
Data: 1 - 15 decembrie 2011
Convorbire cu prof. univ. dr. ing. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare
Teodor Brates: Domnule profesor, va multumesc, in numele cititorilor nostri, pentru ca ati acceptat sa le impartasiti, prin intermediul acestei convorbiri, aprecierile si recomandarile dvs., care - cum bine se stie - se bucura de un larg interes public. Constientizam, tot mai multi dintre noi, indiferent de profesie, de varsta, de locul in care traim si muncim, cat de important este sa respectam anumite cerinte, fie si numai pe cele elementare, in vederea unei alimentatii sanatoase.
Gheorghe Mencinicopschi: Da, este vorba despre prevenirea unor pericole care ne pandesc pe toti, iar constientizarea lor reprezinta un prim pas in acest scop.
T.B.: Sunt, de fapt, provocari ale lumii moderne care - evident - nu se rezuma la alimentatie, dar domeniul de care va ocupati este efectiv vital.
G.M.: Asa este. Astazi, alimentele si alimentatia s-au schimbat radical fata de un trecut nu prea indepartat. O poate constata oricine. Multe dintre alimentele noastre, cele de toate zilele, nici n-ar mai fi recunoscute de inaintasi, nu mai departe de strabunicii nostri.
T.B.: Ceea ce ne-a complicat sau ne-a simplificat viata?
G.M.: Si sub acest aspect, viata noastra a devenit mai complicata. Alimentatia, schimbandu-se intr-o masura considerabila, nu putea sa nu ne influenteze si stilul nostru de viata. In general, alimentele nu se mai prepara in casa, sunt cumparate ca atare intr-o forma preparata sau semipreparata, bune de pus doar la cuptorul cu microunde.
T.B.: Aparent, toate acestea ne simplifica viata.
G.M.: Ati spus bine, aparent. Aceste alimente industrializate sunt prea lipsite de nutrienti, prea lipsite de fibre alimentare. Adica, provoaca un dezechilibru nutritional, sunt produse prea rafinate, prea concentrate, cu calorii goale. Consecintele le vedem la tot pasul. Mai ales in starea de sanatate a romanilor. Intre altele, obezitatea a devenit endemica si in Romania, suntem pe locul 3 in Uniunea Europeana la acest capitol. Obezitatea este, daca vreti, nu numai inestetica; este cea mai raspandita boala nutritionala si, pe fondul ei, se genereaza acele boli asa-zise ale civilizatiei, boli cronice care se manifesta, in prezent, la varste incredibil de mici; ma refer la hipertensiunea arteriala, la boli cardiovasculare, la unele forme de cancer, la altele asemenea...
T.B.: ...care, potrivit statisticilor, constituie si principalele cauze ale unei mortalitati relativ ridicate.
G.M.: ...si in aceasta privinta ne situam pe unul dintre primele locuri in Uniunea Europeana. Se mai cuvine sa mentionam macar bolile cerebro-vasculare, care pot avea - si ele - un final tragic. Ma gandesc la accidentul vascular cerebral, bunaoara.
T.B.: Enumerarea impresionanta prezinta interes, deoarece concretizeaza exact pericolele evocate la inceputul convorbirii. Ce alte boli sunt provocate de o alimentatie inadecvata, ca sa spun numai asa?
G.M.: Mai este vorba despre diabetul zaharat de tip 2, care este o boala metabolica la care a scazut, de asemenea, foarte mult varsta, intrucat a ajuns sa concureze cu diabetul juvenil, cel de tip 1. Am vorbit si despre unele forme de cancer, acum as dori sa le mentionez pe cele mai susceptibile la preventie, cum ar fi cel colorectal, care se poate bine preveni printr-o alimentatie corespunzatoare, cu fructe si legume proaspete. As mai aminti cancerul de san. Si el poate fi prevenit printr-o alimentatie corecta si un stil de viata normal.
T.B.: Cred ca astfel de detalii au darul, daca nu sa-i convinga, macar sa-i sperie pe toti cei predispusi sa nesocoteasca unele reguli elementare de alimentatie. Or, in astfel de cazuri, ca sa recurg la o zicala binecunoscuta, paza buna trece primejdia rea. Chiar daca aspectele relevate de dvs. nu reprezinta teme specifice Universului ingineresc, oameni fiind cu totii, nu putem ignora - decat doar daca ne aflam intr-o stare de inconstienta (sa spunem lucrurilor pe nume!) - o serie de cerinte care ne pot ajuta sa evitam inrautatirea starii de sanatate proprie, a celor apropiati, a colegilor si prietenilor. De fapt, acesta a fost si unul dintre obiectivele convorbirii de fata.
G.M.: M-as bucura sincer daca, fie si numai partial, am raspuns intentiilor dvs.
T.B.: Pentru a ne apropia, totusi, de ceea ce am numit profilul publicatiei noastre, remarc un element continut implicit in aprecierile dvs. de pana acum: industria alimentara. Nu putem eluda, sub niciun motiv si, cu atat mai putin, sub niciun pretext, responsabilitatea celor care lucreaza in acest domeniu in respectarea cerintelor la care v-ati referit.
G.M.: Nici nu-mi propun asa ceva. Responsabilitatea celor care lucreaza in industria alimentara este imensa, uneori decisiva. Ma bucur ca mi-ati oferit - si dvs. - prilejul sa repet un adevar continut in toate interventiile mele publice. Principalul vinovat pentru punerea in circulatie a unor elemente nesanatoase nu este totdeauna industria, desi - cum am mai spus - nu doresc sa minimalizez raspunderile uriase ale celor care lucreaza in industria alimentara. Principalul vinovat suntem noi, consumatorii.
T.B.: Consider ca aceasta remarca impune o anumita argumentare, ea este de natura a soca multa lume.
G.M.: Dar chiar urmaresc sa sochez, sa sensibilizez concetatenii mei. In aceasta ordine de idei, este extrem de important sa se inteleaga de catre toata lumea ca nu se pot obtine alimente sanatoase la preturi derizorii, foarte mici.
T.B.: Ca economist, nu pot sa nu remarc ca se cuvine sa se tina seama si de puterea de cumparare a populatiei.
G.M.: De acord cu dvs. Ar fi absurd sa nu se tina seama si de acest factor esential intr-o economie de piata. Numai ca, in aceasta privinta, se impune a se realiza un echilibru intre ieftin si bun.
T.B.: Echilibru pe care trebuie sa-l asigure, in primul rand, producatorul.
G.M.: Evident, numai ca - si aici - se impune sa intervina consumatorul. Asa cum o demonstreaza experienta multor tari, consumatorul poate sa-l disciplineze pe producator, sa-l determine sa adopte un anumit comportament. La noi, mai sunt multe de facut tocmai in privinta comportamentului consumatorului.
T.B.: Care, in buna masura, regleaza jocul dintre cerere si oferta.
G.M.: Exact. Orice analiza arata ca, in majoritatea cazurilor, principalul criteriu care il determina pe consumator sa cumpere un anumit aliment este pretul. Nimic anormal pana aici. Apoi, un alt element care il determina pe consumator sa cumpere un anumit produs este gustul. Nici in aceasta privinta nu avem de-a face cu ceva anormal. Numai ca aici intervine un factor pe care nu trebuie sa-l desconsideram. Alimentele preparate industrial au un gust nemaipomenit, superior celui natural. Aici se afla capcane, ca sa spun asa. Alimentele rafinate care au un gust extraordinar sunt dezechilibrate nutritional, sunt un fel de momeli alimentare.
T.B.: Nu este prea dura aprecierea?
G.M.: Deloc. Repet: pretul este un element extrem de important pentru optiunile noastre in calitate de consumatori. Dar, suntem prea saraci pentru a manca prost. Sa ma explic. Dvs. ati remarcat, justificat, cat de important este sa se ia in considerare puterea de cumparare. Dar, mai departe, nu este cazul sa ne intrebam ce se intampla? Cat timp suntem relativ sanatosi, nu punem mare pret - folosesc cuvantul ca sa fim in tema - pe consecintele folosirii unor alimente ieftine, dar necorespunzatoare prin prisma considerentelor expuse. Romanul pretuieste sanatatea abia atunci cand nu o are. Dar, o alimentatie necorespunzatoare deterioreaza atat de mult sanatatea incat, nu rareori, este prea tarziu pentru a ne da seama de efecte. Cheltuielile pentru sanatate vor depasi cu mult presupusa economie rezultata din cumpararea unor alimente mai ieftine.
T.B.: Si care este solutia?
G.M.: Cu aceiasi bani se pot cumpara alimente corespunzatoare calitativ. Evident, mai putine decat in cazul celor ieftine. Dar, a manca mai putin nu este un dezavantaj. Daca vom consuma alimente mai sanatoase, dar mai putine, deci neimbuibandu-ne, vom deveni mai longevivi. Faptul este demonstrat de studii stiintifice, de specialitate. Trebuie sa acceptam ca, la mijloc, este o adevarata arta, o adevarata stiinta sa cumperi alimente in limitele bugetului propriu, calauzindu-te dupa anumite criterii simple. Numai in masura in care vom constientiza ca trebuie sa cumparam alimente in cunostinta de cauza, adica sa facem selectia despre care am vorbit, vom putea sa ne asiguram o sanatate relativ buna.
T.B.: Fireste, argumentele dvs. sunt valabile in cazul concetatenilor nostri care nu intra in zona saraciei severe. Trebuie sa existe un anumit nivel al veniturilor care sa permita cumpararea strictului necesar de alimente sanatoase. Adica, la limita unei vieti normale.
G.M.: Nu m-am referit la categoriile cele mai dezavantajate, care - desigur - implica abordari specifice. Dar, chiar si in viata cotidiana, indiferent de venituri, se impune a se cumpara alimente astfel incat sa tinem cont de masura in care sunt sanatoase.
T.B.: In definitiv, pana la urma, este vorba despre o cultura a alimentatiei.
G.M.: Remarca dvs. ma ajuta sa abordez chestiunea fundamentala a educatiei in materie de alimentatie. Fiecare om trebuie sa invete sa manance. Or, perioada optima pentru o asemenea educatie este cea pana la varsta de 10 ani, fapt demonstrat - la randul lui - stiintific. Conteaza enorm mediul familial. Copilul, daca va vedea parintii, bunicii, ca mananca tot felul de alimente zise fast-food, ca pregatesc incorect mancarea, prin prajeli, mai ales cu grasimi care nu rezista la prajire, cu tot felul de sosuri, rantasuri, daca vor consuma bauturi nesanatoase, ii va imita, iar evolutia ulterioara va fi cea cunoscuta. Conteaza enorm puterea exemplului din familie. Niciodata nu vom insista indeajuns asupra acestui element pe care l-am numit fundamental. Putem sa vorbim, fara rezerve, fara retineri si despre „cei sapte ani de acasa... nutritionali“. Nu poti sa interzici copilului sa consume un aliment rau, pe care tu, ca parinte sau bunic, il mananci.
T.B.: Ba mai mult, unii parinti si bunici ii incurajeaza pe copii sa consume alimente nesanatoase.
G.M.: Mai ales dulciuri rafinate, care se stie ca sunt nesanatoase, in loc sa-i invete sa consume fructe proaspete. Apoi, nu putem sa nu vorbim despre anumite obiceiuri extrem de nocive, cum este fumatul.
T.B.: Dar si excesul de bauturi alcoolice. Cred ca ati remarcat ca, in statisticile oficiale, clasificarea ramurilor si subramurilor indica, la un capitol unic, „alimente si bauturi“.
G.M.: Interesanta observatie. Excesul, de niciun fel, nu este recomandabil. Ceea ce se impune a sublinia tot in legatura cu banii din bugetul familiei este ca fondurile cheltuite pentru fumat si bauturi alcoolice diminueaza resursele pentru cumpararea alimentelor propriu-zise. Si aici este o rezerva importanta.
T.B.: Tot in materie de resurse financiare se cuvine sa amintim ca imbolnavirile din cauza unei inadecvate alimentatii impun cresterea considerabila a cheltuielilor pentru sanatate.
G.M.: Este aspectul pe care doream sa-l relev in mod deosebit. Actul medical este si va fi tot mai scump. Medicamentele costa foarte mult. Atunci, se impune sa ne intrebam: care este cea mai rationala, cea mai inteligenta optiune a omului, considerat... fiinta inteligenta? Este prevenirea bolii. Si aceasta prin alimentatie, prin stil de viata. Bunaoara, ce inseamna „stil de viata“? Astazi constatam cu totii ca suntem extraordinar de sedentari. Pur si simplu, multora dintre noi le este lene sa mai faca miscare. Prea multi merg numai cu masina. Cand vorbesc despre miscare nu ma refer, in primul rand, la sala de sport. Vorbesc despre miscarea naturala, sanatoasa. Mersul pe jos, urcatul scarilor, miscarea fizica pentru anumite activitati cum ar fi, de exemplu, gradinaritul. Trebuie declarat un razboi necrutator sedentarismului.
T.B.: Cu aceasta remarca incheiem prima parte a convorbirii noastre, propunandu-va ca, in partea urmatoare, sa ne ocupam mai mult de industria alimentara.
G.M.: De acord.
(Continuare in numarul viitor)