Stadiul actual si perspectivele activitatii de cercetare, dezvoltare si inovare in Romania
Data: 1 - 15 decembrie 2012
In numarul trecut al publicatiei noastre au aparut ample relatari despre Conferinta Nationala a Cercetarii si Inovarii din Romania - CNCI 2012. Am informat cititorii despre tematica abordata la aceasta importanta reuniune si despre mesajul transmis de presedintele AGIR, presedinte ad.i. al ASTR, Mihai Mihaita. In cele ce urmeaza, ne vom referi pe larg la analiza efectuata de Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica (ANCS), de presedintele acestei institutii, Tudor Prisecaru.
Autoanaliza exigenta, premisa a viitoarelor progrese
In expunerea presedintelui ANCS, ca si in Raportul ANCS Rolul cercetarii si inovarii in societatea moderna, dat publicitatii la conferinta, sunt relevate, de la inceput, rezultatele inregistrate si dificultatile carora a fost necesar sa li se faca fata in conditiile in care efectele crizei globale s-au resimtit puternic si in tara noastra. In documentele ANCS se releva ca, in prezent, este in vigoare Strategia Nationala pentru Cercetare, Dezvoltare si Inovare 2007 - 2013, elaborata pe baza unui studiu prospectiv desfasurat la scara nationala. Ca urmare a implementarii strategiei, prin Planul National pentru Cercetare, Dezvoltare si Inovare 2007 - 2013, jurnalele stiintifice romanesti au fost promovate in circuitul international, crescand atat ca numar, cat si ca vizibilitate. Cota de finantare in regim competitional a depasit-o pe cea de finantare institutionala pentru cercetare. De asemenea, au fost luate masuri pentru a se imbunatati parteneriatul cu industria, prin subventii pentru proiecte cu operatori economici, si s-au introdus stimulente fiscale pentru cercetare. Peste 200 de proiecte de investitii in laboratoare de cercetare stiintifica, precum si investitiile in 7 infrastructuri mari de cercetare in cadrul aceluiasi program au constituit un sprijin deosebit pentru aducerea la zi a infrastructurii de cercetare din universitati si institute de profil.
ANCS a finantat 49 de programe nucleu, initiate de institutele nationale de cercetare. Intre exemplele de rezultate notabile mentionate se afla realizarea in tara a unor componente la cel mai avansat nivel tehnologic pentru CERN (Organizatia Europeana pentru Cercetari Nucleare) si FAIR (Facility for Antiproton and Ion Research). Asemenea rezultate au constituit, de asemenea, baze solide pentru participarea cu succes a universitatilor, institutelor si intreprinderilor in Programele Cadru pentru cercetare ale Uniunii Europene - PC 7 si PC 7 EURATOM, initiativele COST si EUREKA sau cooperarile bilaterale. Cresterea accentuata a numarului de doctori in stiinte in perioada 2006 - 2008 s-a datorat atat orientarii de politici publice, cat si raspunsului si eforturilor facute de universitati pentru a furniza sistemului de cercetare resursa umana de calitate, iar ca rezultat se mentioneaza ca, in cazul institutelor, media pe institut a doctorilor in stiinte a crescut de la 27,23 in 2006, la 28,84 in 2007, si la 30,3 in anul 2008.
Cum, de asemenea, este cunoscut, Planul National este structurat pe sase programe componente, Resurse umane, cu obiectiv cresterea numarului de cercetatori si a performantelor profesionale ale acestora, Capacitati, pentru dezvoltarea infrastructurii de cercetare si a cooperarii paneuropene si internationale, Idei, pentru excelenta si vizibilitate internationala, Parteneriate in domeniile prioritare, pentru rezolvarea unor probleme complexe si transferarea solutiilor catre mediul de afaceri, Inovare, pentru sustinerea cercetarii pre-competitive si competitive, conduse de operatori economici, si Sustinerea performantei institutionale, pentru sprijinirea activitatii institutelor nationale, in domeniul propriu de activitate.
In afara finantarii infrastructurilor de cercetare, prin programul Capacitati a fost sprijinita participarea la programe, initiative si organisme CDI europene. Numarul total al participantilor romani la Programul Cadru 7 pana acum este de 708, in 575 de proiecte europene, cu o suma totala de 96 milioane de euro, iar Romania este prezenta in 15 proiecte de infrastructura de cercetare paneuropene incluse in foaia de parcurs realizata de European Strategy Forum on Research Infrastructures (ESFRI). De asemenea, Romania a devenit recent membra a Agentiei Spatiale Europene (ESA) si este stat candidat pentru aderarea la Organizatia Europeana pentru Cercetari Nucleare (CERN).
Programul Idei a fost promotorul principal al cresterii calitatii articolelor publicate de cercetatorii din Romania, cat si a numarului de publicatii si de reviste romanesti cotate ISI (de la 7 la peste 50). Programul Parteneriate a sustinut, in total, aproape 2000 de proiecte de cercetare aplicativa, orientate spre valorizarea rezultatelor cercetarii prin parteneriat intre entitati CD si firme. Acest program sustine, de asemenea, entitatile romanesti participante la activitatile intreprinderilor comune europene Clean Sky (aeronautica), ENIAC (nanotehnologii), Fuel Cells (energie), ARTEMIS (sisteme de calcul) si IMI (sanatate). In cadrul programului Inovare s-au sustinut peste 300 de proiecte initiate de IMM-uri inovative, finantate in mod aproximativ egal din investitii private si din fonduri publice. Inlesnirea accesului la finantare pentru intreprinderi s-a concretizat prin diversificarea instrumentelor de finantare cum sunt tichetele pentru inovare „Innovoucher“ sau deduceri fiscale suplimentare pentru intreprinderile care investesc in activitati de cercetare.
Disfunctionalitatile si modul de a fi contracarate
Criza economica a evidentiat anumite disfunctionalitati in planul de implementare a strategiei, dar nu poate fi facuta unica raspunzatoare pentru lipsa unor categorii de rezultate CDI, precum brevetele si universitatile in top 500, sau amanarea inceperii unuia dintre programele Planului National. In conditiile unui buget redus, prioritatea s-a concentrat pe sustinerea resursei umane de calitate, cu performante dovedite, si pe sustinerea proiectelor de mare anvergura, de regula asociate initiativelor paneuropene, care sa contribuie efectiv la imbunatatirea colaborarii in cadrul sistemului CDI si sa constituie o baza solida pentru participarea romaneasca in cadrul Spatiului European de Cercetare (ERA). De aceea, dezvoltarea bazei materiale pentru cercetare a vizat, mai ales, infrastructurile de inalta performanta, cu impact stiintific si tehnologic asupra competitivitatii stiintifice romanesti si reducerii fragmentarii sistemului CDI.
Strategia a prevazut o crestere treptata a bugetului CDI public, dar nu a putut prevedea schimbarile dramatice provocate de recesiunea majoritatii economiilor statelor europene, unele tari fiind aproape de faliment. In consecinta, cresterea planificata a bugetului public pentru CDI nu a mai avut loc incepand cu anul 2009. Din acest motiv, Romania are in prezent cea mai mica intensitate CD din Uniunea Europeana, la o valoare de mai putin de un sfert din obiectivul sau de 2% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru anul 2020.
Pe parcursul ultimului deceniu, intensitatea investitiei CD in Romania a crescut de la 0,37% in 2000 la 0,58% in anul 2008, pentru a scadea la 0,47% in 2010. In termeni absoluti, finantarea publica a cercetarii si dezvoltarii a atins un varf in 2008, ca urmare a tendintei generale de crestere economica si in urma adoptarii Strategiei CDI 2007 - 2013. De altfel, masurile de politica CDI nu au beneficiat de continuitate in luarea deciziilor la nivel politic, accentuand lipsa de coordonare dintre ministerele care au in portofoliu activitati CDI si producand evolutii in salturi, de nedorit intr-un domeniu care necesita in mod expres o dezvoltare fara discontinuitati.
In continuare, dupa ce se refera la o serie de colaborari internationale si la modul de accesare a fondurilor europene, documentul pe care-l prezentam releva ca rata de succes a participarii la FP7 a ramas modesta, Romania fiind pe pozitia 19 in UE27. Totusi, cheltuiala medie CD raportata la personalul CD (GERD/personal CD) este una dintre cele mai scazute din Europa, fiind departe de valoarea de 100 000 euro/om, care reprezinta un prag critic al performantei. Din acest motiv, a fost sustinuta si promovata pozitia Romaniei privind structura si regulile viitorului program cadru al UE Orizont 2020, astfel incat sa fie stabilite conditii pentru cresterea ratei de succes a comunitatii stiintifice si industriale romanesti la competitiile care se vor organiza in cadrul acestuia.
In luna august 2011, guvernul roman a adoptat un plan de actiune pentru reforma sectorului CDI, in contextul imprumutului primit de la UE si Banca Mondiala. Planul de actiune a fost conceput in jurul a trei factori: guvernanta sistemului, gestionarea institutelor publice de cercetare si stimularea sectorului privat, analiza efectuata de ANCS relevand modificarile operate si rezultatele inregistrate. Intr-o viziune de sinteza, se subliniaza ca Romania, cu o valoare BERD de 0,18% PIB, a avut una dintre cel mai mici valori din UE in 2011 (loc 25), cu o rata medie anuala de crestere negativa -3,4% intre 2000 si 2010. Nicio firma romaneasca ce investeste in CD nu este in top 1000 UE. Investitiile CDI ale sectorului de afaceri au fost in declin continuu dupa 2000, deoarece masurile existente pentru a promova CDI in intreprinderi nu au corespuns deplin cu problemele cu care se confrunta companiile multinationale si intreprinderile locale inovative („start-up“), companiile de tip „spin-off“ fiind practic o noutate pentru mediul romanesc.
Prevederile din pachetele de informatii 2011 la programele Parteneriate si Inovare au avut ca scop stimularea proiectelor initiate de intreprinderi, sau finantate si de catre acestea, realizate in parteneriat cu institutii de cercetare. Au fost sustinuti, atat prin Planul National, cat si din fonduri structurale, prin POS-CCE - Axa 2, peste 600 operatori economici implicati in programe si proiecte finantate si din fonduri publice, in special prin proiectele realizate in parteneriat cu universitati si institute de cercetare. Proiectele cofinantate in proportie de minimum 50% de catre operatorii economici, sau cu valoare mai mica de 20 mii euro, au fost exceptate de la obligativitatea de a fi evaluate international.
Desi in Planul National exista programe dedicate parteneriatelor si inovarii, accesul firmelor locale la fondurile publice a ramas limitat. In plus, in cadrul proiectelor realizate in parteneriat cu universitatile, studentii nu beneficiaza, ca regula, de participari in proiecte, de unde o oarecare neconcordanta intre nivelul de pregatire furnizat acestora si cunostintele pe care le reclama piata muncii.
Conditia de atestare a firmelor pentru cercetare a fost perceputa ca o bariera de participare a acestora la programele publice. Din acest motiv, conditia a fost eliminata, accentul fiind pus pe indeplinirea de catre acestea a conditiilor de eligibilitate specifice fiecarui instrument, in special bonitatea, capacitatea si comportamentul inovativ. De asemenea, documentul se refera la modul in care sistemul CDI a venit si vine in sprijinul competitivitatii Romaniei. In acest sens, se arata ca Global Competitiveness Report 2011 clasifica Romania pe locul 77 din 150 de tari clasate, economia fiind una bazata pe eficienta, in timp ce celelalte economii ale UE sunt fie bazate pe inovare, fie in tranzitie catre aceasta. Dupa detalierea elementelor care vizeaza modul in care s-au fructificat posibilitatile existente, documentul ANCS trece la conturarea unor perspective ale activitatii CDI.
Catre Strategia CDI2014 - 2020
Ca membra UE, Romania a adoptat principiile cresterii economice din statele membre UE, si anume crestere economica inteligenta, sustenabila si favorabila incluziunii sociale. In cadrul Strategiei Europa 2020, prioritatea pentru cercetarea stiintifica, dezvoltare tehnologica si inovare este anuntata sub forma uneia dintre cele sapte „initiative emblematice“, si anume Europa - o uniune a inovarii, care prevede un set coerent de actiuni pentru cresterea performantelor CDI. Noul program european de finantare, Orizont 2020, reuneste toate programele dedicate cercetarii si inovarii, cu scopul declarat de a asigura finantarea continua a proceselor inovative bazate pe cercetare stiintifica si cunostinte tehnice, definite prin sintagma „de la idee la piata“.
Pentru intervalul 2014 - 2020, fundamentarea deciziilor politice de stabilire a obiectivelor si de alocare a resurselor se va face pe baza recomandarilor Strategiei nationale in domeniul cercetarii, dezvoltarii tehnologice si inovarii pentru perioada 2014 - 2020. Implementarea acesteia se va realiza prin planuri multianuale, instrumentele principale fiind Planul National de cercetare, dezvoltare tehnologica si inovare pentru perioada 2014 - 2020, si Programul Operational Sectorial, finantat din fonduri structurale, cu obiectivul tematic „Consolidarea cercetarii, dezvoltarii tehnologice si inovarii“ pentru perioada 2014 - 2020. In pregatirea procesului de elaborare a strategiei natonale 2014 - 2020, ANCS a initiat elaborarea Analizei potentialului de crestere economica bazat pe CDI - Identificarea specializarilor inteligente. Trebuie invatate lectiile de la elaborarea precedentei strategii, unde prioritatile au reprodus profilurile tematice existente ale furnizorilor de cercetare in detrimentul unor abordari structurale, care sa aiba ca scop intarirea institutiilor performante, eliminarea disfunctionalitatilor, nevoia de a obtine inovatii practice, atat in industrie, cat si in sectorul public.
In prezent, exista trei orientari strategice pentru sistemul CDI national, care vizeaza capacitatea si performantele sistemului CDI, cresterea competitivitatii economice prin inovare si absorbtia fondurilor internationale.
1. Cresterea capacitatii si performantelor sistemului CDI national
Investitiile in sistemul CDI s-au concentrat atat pe dezvoltarea resursei umane, avand ca efect cresterea calitatii si numarului cercetatorilor si a rezultatelor obtinute de acestia, cat si pe oferirea unui mediu adecvat pentru sustinerea activitatii acestora prin construirea sau modernizarea infrastructurii de cercetare. O prioritate a constituit-o si dezvoltarea infra-structurii de cercetare de interes regional sau national si participarea romaneasca la constructia unor centre de cercetare de interes paneuropean. Romania participa sau este interesata de participarea la proiecte de infrastructura de cercetare paneuropene incluse in foaia de parcurs realizata de European Strategy Forum on Research Infrastructures (ESFRI), dintre care una localizata in tara - Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics (ELI-NP). Infrastructura nationala cu care Romania poate participa la aceste proiecte a fost realizata sau modernizata atat din fonduri nationale, cat si din fonduri structurale, fiind de mentionat cateva exemple, prin prisma participarii sau interesului de participare manifestat pana la aceasta data.
Exista, in perspectiva, constituirea Centrului International de Studii Avansate Dunare - Delta Dunarii - Marea Neagra, componenta a Strategiei UE pentru regiunea Dunarii - EU Strategy for the Danube Region.
Prin POS-CCE, au fost finalizate 17 infrastructuri de cercetare, dintre care 11 infrastructuri publice si 6 infrastructuri private. La acestea se adauga 7 proiecte de investitii mari, finantate prin programul Capacitati din Planul National.
2. Cresterea competitivitatii economice, prin stimularea inovarii si „mix“ de politici suport, destinate cresterii investitiilor CD din sectorul privat
Cresterea competitivitatii economiei nationale reclama, in principal, doua aspecte: un numar cat mai mare de intreprinderi capabile sa patrunda pe pietele internationale si existenta unei piete interne deschise si compatibile functional cu piata UE.
Referitor la primul aspect, privind pe operatorii economici, una dintre caile de obtinere a avantajului competitiv este inovarea, bazata pe cercetarea finantata de industrie, generatoare de valoare adaugata, pe termen, cu precadere, scurt, capabila sa refinanteze in timp real ciclul cercetare - inovare - productie. In contextul Strategiei Europa 2020, politica CDI guvernamentala poate stimula concentrarea in poli de competitivitate, fie in jurul unor investitii de tipul celor mentionate anterior, fie prin specializare inteligenta, utilizand instrumente de implementare a parteneriatul public-privat (achizitii publice, facilitati fiscale etc.).
Referitor la cel de-al doilea aspect, portofoliul de politici guvernamentale (economic, forta de munca, fiscal, financiar, de concurenta) poate mobiliza sectorul privat in a-si valorifica potentialul de cercetare-inovare, prin atenuarea riscurilor si corectarea disfunctionalitatilor generate de o piata, pe alocuri, inca imatura. Masurile menite sa imbunatateasca competitivitatea si sa stimuleze schimbari structurale ale sectorului de afaceri ar trebui sa cuprinda un set larg de instrumente, precum imbunatatirea infrastructurii, consolidarea capacitatii administrative, combaterea coruptiei si a fraudei etc. Societatile multinationale raman reticente la infiintarea de centre de cercetare in Romania, din cauza slabiciunilor existente in protectia proprietatii intelectuale (de exemplu, brevetul de servici).
3. Accentuarea dimensiunii internationale a politicilor
si programelor CDI, pentru cresterea absorbtiei fondurilor comunitare
Politica de internationalizare a cercetarii romanesti, sustinuta la acest moment prin multiple instrumente de finantare a cooperarii la nivel bilateral cu alte state (programele bilaterale), la nivel multilateral, prin Programul Cadru CDT al Comunitatii Europene, Programul EURATOM, alte programe si initiative paneuropene (EUREKA, ESF, JTIs, programele in baza art. 185 al TFUE etc.), ca si in cadrul organizatiilor internationale de cercetare de prestigiu, trebuie continuata, in mod sistematic, pentru a creste absorbtia fondurilor comunitare si a fondurilor externe nerambursabile si pentru obtinerea de rezultate ale cercetarii cu valoare recunoscuta international. Romania va continua sa-si onoreze obligatiile si sa-si promoveze interesele in calitate de membru CERN (candidat), FAIR, ITER, ESA. De asemenea, este parte activa in procesul de consolidare ERA, prin initiativele de programare comuna - Joint Programming Initiative (JPI), prin retelele ERA-NET si intreprinderile sau platformele tehnologice europene. Elaborarea noii Strategii Nationale 2014 - 2020 va porni de la avantajele si rezultatele asteptate de la astfel de colaborari, precum finantarea alternativa, drepturile de proprietate intelectuala, achizitia si difuzia de „know-how“ in regiuni din Romania, internationalizarea IMM-urilor autohtone prin CDI.
Aceste orientari strategice sunt insotite de obligatia Romaniei de a investi in cercetare 2% din PIB, 1% din surse publice si 1% din sectorul privat. Obiectivul 2% din PIB investitii CD, pentru anul 2020, este foarte ambitios si va fi dificil de atins, avand in vedere atat angajamentul bugetar actual, cat si nivelul scazut al finantarii cercetarii de catre mediul privat. Acest obiectiv ar putea fi atins numai in cazul in care prioritatizarea stiintei si tehnologiei nu ramane formala si intr-un context de consolidare fiscala inteligenta.
Masurile ar avea impactul scontat daca ar fi sustinute in mod continuu si daca ar fi insotite de decizii la nivel guvernamental. Masurile planificate ar trebui sa fie interconectate, coerent, intr-un proiect major de reforma, care sa ia in considerare, in egala masura, atat efectele pe termen lung, cat si cele pe termen mediu, cu scopul de a imbunatati nu numai eficienta globala a sistemului CDI, dar si impactul socio-economic al activitatilor de cercetare.
Cele 27 de clustere inovative existente (ex.: in aviatie, automobile, mecatronica si electronica, industrii creative - design, textile, soft) reclama o politica industriala sub conducerea primului ministru, prin infiintarea si unui organism interministerial. Crearea acestui organism - Consiliul National pentru Politica Stiintei si Tehnologiei (CNPST) ar putea fi util in materie de guvernanta. Competentele sale ar trebui sa exceada domeniul CDI, acoperind toata sfera politicilor S&T. Acest consiliu ar putea promova inovarea in intreaga economie si ar inlatura lipsa de coordonare a activitatilor de cercetare desfasurate sub autoritatea diferitelor ministere. Ar fi de asteptat, de asemenea, un efort de sensibilizare la nivelul celor mai inalte niveluri politice pentru valoarea adaugata adusa prin inovare, in sectoare unde Romania are fie traditie, fie oportunitati (agricultura, transporturi, energetica, servicii etc.). Ar putea, de asemenea, influenta decisiv factorii cei mai problematici din sectorul afacerilor, precum impozitarea, birocratia guvernamentala, instabilitatea politica sau accesul la finantare. De altfel, crearea CNPST a fost a anuntata inca din anul 2002, dar acesta nu a inceput sa functioneze.
Stabilirea, impreuna cu partile interesate, a unei viziuni comune pentru progresul spre stadiul de „economie bazata cunoastere si inovare“ ar ajuta la obtinerea sinergiei intre politicile cu impact asupra inovarii in sectorul afacerilor. De exemplu, exista doua strategii diferite privind IMM-urile si mediul de afaceri, cu obiective asemanatoare, dar fara legatura evidenta intre ele. Similar, desi a fost enuntata strategia de competitivitate, nu este inca clar cand, sau daca va fi adoptata.
In particular, promovarea celor doua proiecte strategice - Extreme Light Infrastructure (ELI) si Centrul International de Studii Avansate Dunare - Delta Dunarii - Marea Neagra - ar fi, probabil, facilitata de existenta CNPST. ELI, prima facilitate de cercetare paneuropeana construita in estul Europei, va propulsa Romania in grupul tarilor detinatoare de infrastructuri de cercetare paneuropene. In cadrul proiectului ELI, realizat in colaborare de Romania, Cehia si Ungaria, se va dezvolta cea mai importanta facilitate paneuropeana din domeniul civil al laserului. Pilonul ELI-Nuclear Physics (ELI-NP), dedicat testelor din domeniul fizicii nucleare, va fi localizat in Romania si va reprezenta structura cea mai importanta a ansamblului ELI. Romania a alocat, pana in prezent, circa 4,8 milioane euro pentru realizarea studiului de fezabilitate si a proiectului tehnic. Guvernul Romaniei a solicitat, iar Comisia Europeana a aprobat in septembrie 2012, alocarea sumei de 180 milioane euro, in cadrul POS-CCE, pentru finantarea proiectului ELI-NP in perioada 2012 - 2015, urmand ca acesta sa fie finalizat si complet functional in anul 2017.
La randul sau, Centrul International de Studii Avansate Dunare - Delta Dunarii - Marea Neagra va fi un atractor de resurse (materiale, umane, financiare) intr-o zona unica in lume. Au avut loc dezbateri privind structura, directiile stiintifice, activitatile, guvernanta si finantarea centrului, care va fi amplasat in zona Deltei Dunarii. A fost elaborata versiunea a 5-a a Cartii Albe privind crearea acestui Centru, prevazut ca proiect in Planul de actiune al Strategiei UE pentru regiunea Dunarii.
Concluzii
Au fost realizate progrese atat in ceea ce priveste revizuirea cadrului legislativ, prin aprobarea strategiei si a instrumentului principal de implementare a acesteia, precum si pentru monitorizarea si evaluarea implementarii acestora. Au fost puse in practica masuri pentru imbunatatirea guvernantei sistemului si a crescut calitatea alocarii fondurilor publice. Au fost facute investitii majore in resursa umana performanta, identificata pe criterii recunoscute international si s-au continuat eforturile de valorizare a resurselor de competenta si de colaborare cu diaspora, fiind organizate deja trei conferinte cu participarea acesteia. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru constituirea CNPST si implementarea unui sistem informatic multiacces pentru monitorizarea resurselor si rezultatelor cercetarii.
Pentru stimularea cresterii investitiilor CDI din sectorul privat, au fost sustinuti peste 600 de operatori economici implicati in programe si proiecte finantate si din fonduri publice si au fost puse in practica masuri de stimulare fiscala a investitiei in activitati de cercetare. A fost consolidata baza materiala pentru cercetare prin finalizarea unor infrastructuri de cercetare la intreprinderi. Au inceput activitatile pentru realizarea unor lasere de mare putere, premergatoare centrului ELI-NP, care va constitui un pol de atractie pentru domenii noi ale stiintei si tehnologiei, dar mai ales pentru investitii private in industrii noi. A continuat colaborarea cu principalele autoritati si entitati interesate pentru ameliorarea regimului proprietatii intelectuale. Trebuie diversificate instrumentele de colaborare dintre sectorul privat si cel public, prin politici de stimulare a cererii de rezultate si de activitati de cercetare, in sectoarele economice unde Romania poseda avantaj comparativ prin realizarea si promovarea unei politici industriale adecvate, prin instrumente de preluare a riscului, prin extinderea si perfectionarea masurilor de stimulare fiscala, prin utilizarea achizitiilor publice pentru stimularea activitatilor de CD.
Dimensiunea internationala CDI a fost consolidata prin asigurarea finantarii si derularea unui numar de 575 de proiecte cu participare romaneasca, precum si prin promovarea proiectelor strategice Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics si Centrul International de Studii Avansate Dunare - Delta Dunarii - Marea Neagra, prin participarea la programele de cercetare ale CERN si ESA si prin elaborarea si sustinerea pozitiei Romaniei la elaborarea si implementarea politicilor publice la nivel european. Politica CD se va concentra pe excelenta stiintifica cu impact asupra cresterii competitivitatii Romaniei, pe atragerea de fonduri europene si investitii in inalta tehnologie atat din partea capitalului romanesc, cat si strain.