DIN ISTORIA INGINERIEI ROMANESTI
Data: 16-31 decembrie 2006
(Urmare din nr. trecut)
Meseriile romanilor s-au manifestat in toate domeniile vietii sociale si economice. Perioada clasica a artei moldovenesti este plina de originalitate in timpul domniei lui Stefan cel Mare. Ne vom referi la constructii religioase, biserici si manastiri, la care forma de nava, cu acoperisul trunchiat in doua pante, sunt specifice stilului stefanian.
Fatadele, de asemenea la Voronet (fig. 4), Miliscauti, Patrauti etc., ctitorite de Stefan cel Mare, sunt ornate cu inalte firide oarbe, peste care se randuieste un sir de ocnite arcuite, ca si firidele semicirculare.
Amintim si de creatia arhitectonica a domniei lui Stefan cel Mare, si anume de bolta moldoveneasca (fig. 5), sistem propriu de boltire, combinat cu arce in consola, cilindri si sfere, care nu-si gaseste corespondent in nicio alta arhitectura.
Pictura constituie al doilea sector de manifestare creatoare a artei moldovenesti la ctitoriile lui Stefan cel Mare si Petru Rares. Recente restaurari ale picturii interioare din naos si altar au scos in evidenta imagini uluitoare la manastirea Voronet. Pictura realizata in fresca in anul 1496 de zugravi romani dovedeste ca acestia erau artisti de mare sensibilitate si cultura.
Trainicia frescei de la Voronet si de la celelalte manastiri se datoreste tehnicii folosite la realizare, ca si calitatii materialelor intrebuintate (var foarte curat si nisip cuartos) si modului de obtinere a elasticitatii prin armarea tencuielilor cu calti, paie si par de animal.
Facand o paralela cu pictura Cina cea de Taina, a lui Leonardo da Vinci, realizata tot acum 500 de ani, se constata ca lucrarea lui da Vinci este astazi mult deteriorata, din cauza folosirii in tencuiala a colofoniului (sacaz), un material ce a imbatranit in timp.
S-au creat opere de arta la bisericile din nordul Moldovei si Bucovina, prin culorile folosite pe baza unor tehnici exceptionale de prepararea culorilor. Se utilizau culori vegetale si animale, la care se adauga negru de fum sau carbuni de tei, spre a se contracara actiunea distrugatoare a varului asupra culorilor. Erau dizolvate apoi in apa amestecata cu clei sau galbenus de ou. Totusi, s-a pierdut tehnica prepararii vestitului albastru de Voronet si a altora de o rara stralucire si durabilitate.
Dintre constructiile religioase moldovenesti amintim, intre altele, si biserica manastirii Dragomirna (1607), care impresioneaza prin verticalitatea ei, prin turla ornata pe intreaga ei suprafata cu motive geometrice si florale, inspirate din Renastere, iar in interior prin nervurile in franghie rasucita, care subliniaza arcele dublouri.
Biserica Trei Ierarhi (fig. 6) din Iasi, zidita in anul 1639 de Vasile Lupu, are intreaga suprafata exterioara, de la soclu pana la acoperisul turlelor, imbracata cu ornamente sculptate in tehnica reliefului plat. Biserica a fost aurita in intregime, cantitate de aur furata de tatari, care au dat foc bisericii pentru a putea lua valorosul metal.
(Continuare in nr. viitor)