30 de ani de la despartirea de ilustrul inginer, om de stiinta, Ion St. Basgan
Data: 16-31 decembrie 2010
La mijlocul lunii decembrie 2010 s-au implinit trei decenii de la incetarea din viata a celui care a fost Ion St. Basgan. Comemorarea ne prilejuieste evocarea unei remarcabile personalitati a vietii stiintifice si tehnice din tara noastra.
Ion, fiul cel mare al preotului Stefan Bazgan si al Mariei, casnica, s-a nascut in orasul Focsani, la 24 iunie 1902. A urmat cursurile primare (1907 – 1913) la Scoala nr. 2 din Focsani, care astazi ii poarta numele si, in continuare, a fost elev bursier la Liceul Internat din Iasi. Aici a fost remarcat de ilustrii profesori ca Teodor Badarau, Gheorghe Lascar si Ion Roianu. Dupa absolvirea liceului, a candidat la o bursa de studii scoasa la concurs de Societatea Petroliera Steaua Romana. A castigat si, astfel, a avut posibilitatea sa studieze la Scoala Superioara de Mine si Metalurgie, de la Leoben (Austria). Dupa terminarea studiilor si obtinerea titlului de inginer-minier (in 1924), a efectuat un stagiu de practica la exploatarile de petrol de la Pechelbronn, din Alsacia (Franta). In timpul studentiei, a fost presedintele societatii studentilor romani din Leoben – Sonda. Remarcabil este faptul ca, in aceasta calitate, a refuzat sa adere la miscarile studentesti de extrema dreapta.
Intors in tara, s-a angajat ca inginer de foraj la Societatea Steaua Romana, in zona Moreni – Gura Ocnitei. Dupa o perioada de observatii, masuratori si studii, Ion St. Basgan a revolutionat, in 1932, tehnica forajului, prin trecerea de la forajul rotativ la cel rotativ percutant, prin punerea in regim vibratoriu a sapei de foraj, metoda care se foloseste si in prezent.
Discipol al ilustrului savant roman Gogu Constantinescu (1881 – 1965), Ion St. Basgan a aplicat, pentru prima data, principiile sonicitatii la forajul sondelor.
Plaja creatiei sale este mult mai larga, fiind primul practician si cercetator care a constatat ca „presiunea hidromecanica actionand in sus in directia opusa celei de penetrare a burghiului“ trebuie anihilata prin aplicarea unei unei greutati suplimentare deasupra sapei de foraj. Aceasta solutie tehnica, ce se aplica si in prezent in forajul sondelor, considera ca forta reprezentand greutatea noroiului de foraj dislocuit de sirul de scule care compun garnitura de foraj se aplica la partea de jos a acesteia, ceea ce constituie o contributie la cunoscutul principiu al lui Arhimede din Siracusa, recunoscuta in domeniu sub numele de efectul Basgan.
In perioada 1932 – 1934, isi publica rezultatele cercetarilor sale si isi sustine doctoratul la Leoben – Austria, inregistrand, totodata, cele dintai brevete de inventie. Primul, intitulat Metoda pentru imbunatatirea randamentului si perfectionarea forajului rotativ prin rotatii percutante si prin amortizarea presiunilor hidromecanice, ii este acordat in Romania pe o perioada de 15 ani prin Decretul Regal nr. 1579, din 01 iunie 1934. Al doilea este intitulat Aparat rotativ pentru forare puturi, depus cu o cerere la Biroul pentru brevete al Statelor Unite ale Americii la 13 august 1934, in baza careia, dupa o perioada de experimente de 3 ani (conform procedurii americane) i se acorda lui Ion St. Basgan si mostenitorilor sai, Brevetul nr. 2103137, pentru o perioada de 17 ani.
Inventiile lui Ion St. Basgan au fost aplicate imediat, avantajele lor constand in saparea de puturi verticale, marirea vitezei de penetrare a sapei, cresterea adancimii forajului la 5000 – 6000 m, imbunatatirea randamentului si reducerea costului pe metru forat. Mai mentionam, ca un fapt deosebit de semnificativ ca, in 1933, a luat parte ca delegat oficial al Romaniei la primul Congres Mondial de Petrol de la Londra, unde a prezentat comunicarea Scientific Consideration of The Technic Of Modern Drilling.
Dorinta lui Ion St. Basgan de a patrunde cat mai adanc in scoarta pamantului, de unde sa scoata petrolul, s-a manifestat in continuare, astfel incat, in anul 1970, a inregistrat in SUA Brevetul de inventie cu numarul 3507341, intitulat Procedura si sistemul de forare rotativa cu vibratie sonica impuse fluidului de foraj care permite sa se sape sonde de mare adancime, respectiv de pana la 15 000 de metri.
Profesorul dr. ing. Ion St. BASGAN a publicat numeroase lucrari in domeniul stiintelor tehnice si economice, lucrari recunoscute de prestigioase institutii din tara si de peste hotare.
Cutremurul din 1977 i-a distrus locuinta, iar o mare parte din documentele originale privind viata si opera sa au fost pierdute sub daramaturi. Marcat profund de aceasta situatie, starea sanatatii sale s-a deteriorat, iar la 16 decembrie 1980 a incetat din viata in urma unui al doilea infarct, in bratele fiului Ginel si in prezenta sotiei sale, Angela.
Pana in 1990, realizarile lui Ion St. Basgan au fost tinute intr-un con de umbra. Astfel, dosarul cu propunerea unui grup de membri marcanti ai Academiei Romane de a fi ales in cel mai inalt for stiintific si cultural al tarii a fost blocat. Dupa caderea comunismului, meritele lui Ion St. Basgan au fost recunoscute, atribuindu-i-se, post mortem, titlul de membru de onoare al Academiei de Stiinte Tehnice din Romania si al Academiei Oamenilor de Stiinta din Romania, iar opera sa a fost tot mai bine cunoscuta si apreciata drept o contributie de prima dimensiune la progresul stiintelor tehnice, al intregii societati romanesti, pe care a slujit-o cu exemplar devotament.