Expozitia Mondiala de la Shanghai – 2010 Eveniment al superlativelor in domeniile care conditioneaza progresul omenirii
Data: 16-31 decembrie 2010
Cu certitudine, principalul eveniment al anului care se incheie – intr-un complex de domenii, de la politica si economie pana la cultura si arta – l-a reprezentat Expo Shanghai 2010, cea mai mare, mai atractiva si mai scumpa expozitie mondiala din istorie, gazduita, timp de sase luni (1 mai – 31 octombrie 2010), de orasul Shanghai – o adevarata metropola a Chinei – manifestare dedicata gasirii unor solutii de lunga durata, sustenabile ale vietii in mediul urban. Tema – Better City, Better Life (Un oras mai bun, o viata mai buna) – a promovat dezvoltarea durabila si urbanizarea, pornind de la ideea de coexistenta a diverselor culturi si comunitati, in vederea echilibrarii vietii intr-o perioada a progresului stiintei, a interactiunii dintre zonele urbane si cele rurale. Tematica a inglobat cinci compartimente – „Armonizarea diverselor culturi din oras“, „Prosperitatea economica a orasului“, „Remodelarea comunitatilor din orase“, „Inovatiile stiintifice si tehnice in oras“ si „Interactiunea dintre mediul urban si cel rural“ – si a sustinut ideea aspiratiei comune a oamenilor din toata lumea catre un trai mai bun.
Complexul expozitional din Shanghai a fost amplasat pe malurile raului Huangpu, intre podurile Lupu si Nanpu, de-a lungul a 8,3 km, acoperind o suprafata de 5,28 kilometri patrati. Tarile participante si-au construit, cu fonduri proprii, pavilioanele si au organizat, in cele 184 de zile cat a fost deschisa expozitia, peste 20 000 de evenimente. Au fost concepute constructii inedite, capabile sa taie rasuflarea vizitatorilor. Evenimentul a fost unul al superlativelor, cum s-a subliniat deseori, chinezii alocand cel mai mare buget din istorie pentru astfel de obiective: 4,2 miliarde de dolari, de doua ori mai mult decat au costat Jocurile Olimpice de la Beijing din 2008. Totodata, guvernul chinez a cheltuit alte 45 de milioane de dolari, pentru obiective adiacente. Special pentru expozitia de la Shanghai, s-au construit 6 noi linii ferate urbane cu 200 de statii, 300 de hoteluri de la zero si s-au mai renovat inca 400. Axa Expo Shanghai (lunga de 1045 de metri si lata de 100 de metri) a fost instalata la intrarea sediului expozitiei, constructia semanand – vazuta de departe – cu nori expresivi. Expozitia a atras, in cele sase luni, 73 de milioane de vizitatori, cel mai mare numar din istoria manifestarilor de profil. Precedentul record a fost inregistrat in 1970, in Japonia, la Expozitia de la Osaka. Atunci, evenimentul a reusit sa adune 64 de milioane de oameni. Potrivit CNN, la manifestare au participat 246 de tari si organizatii internationale. Pentru prima oara in istorie, intreaga expozitie a putut fi vizitata si virtual. In premiera, Uniunea Europeana a participat cu un stand propriu la o expozitie universala in afara granitelor ei. De asemenea, Coreea de Nord a fost prezenta pentru prima oara la un asemenea eveniment.
Un tandem indestructibil: natura si tehnologia
La expozitia de la Shanghai au fost propuse schite ale viitoarelor orase si noi stiluri de viata armonioasa in diferite medii urbane. Pornind de la sloganul Better City, Better Life, participantii au relevat interdependenta Oras-Om-Natura, au imbinat organic natura si tehnologia, au sustinut ideea ca intr-un oras ecologic viata este – cu adevarat – sanatoasa. In acest scop, la dispozitia participantilor au fost puse doua tipuri de pavilioane expozitionale: cele ale tarii gazda, care au inclus pavilionul Chinei, cele tematice si zona pentru „Cele mai bune practici urbane“, precum si pavilioanele participantilor straini, care au inclus prezentele nationale, ale organizatiilor internationale si ale corporatiilor. Trei dintre cele cinci pavilioane tematice s-au aflat intr-o zona centrala, la est de raul Huangpu, si au avut drept denumiri: „Urban“, „Fiinta urbana“ si „Planeta Orasului“. Altele doua s-au situat de cealalta parte a raului si au fost denumite „Amprenta“ si „Visul“. In Pavilionul „Amprenta“ a fost prezentata calea dezvoltarii urbane, la scara mondiala, prin intermediul diferitor genuri de arte (de exemplu, arhitectura, sculptura, pictura), acestea avand atat forme reale, cat si virtuale. Pavilionul „Visul“, cu un continut centrat pe viitorul oraselor, a fost amplasat intr-o cladire a pavilionului industrial, formand in cadrul acestuia un contrast captivant. Spatiul „Cele mai bune practici urbane“ a prezentat cele mai progresiste experiente din orasele lumii centrate pe edificarea unor localitati urbane agreabile pentru viata, pe obtinerea unei cresteri durabile, pe conservarea patrimoniului si stimularea inventivitatii in domeniul constructiilor. Vizitatorii au gasit in aceasta zona modele de orase edificate conform metodei „cele mai bune practici“.
O traditie care defineste insasi aspiratia umanitatii spre mai bine
Istoria asa-numitelor expozitii mondiale (sau universale) a inceput cu cea deschisa la 1 mai 1851, cand Londra a decis sa organizeze o expozitie industriala, dupa modelul parizian. De atunci incoace, o data la cativa ani, nu la un interval fix, prestabilit, cate un mare oras isi leaga numele de o astfel de manifestare. Parisul a fost gazda de sase ori. Alte cateva metropole, precum Londra, New York, Chicago, Seattle, New Orleans si Sevilla, au fost gazde de cate doua ori, iar Statele Unite au organizat, in total, 18 expozitii mondiale. Orasul Shanghai a fost ales gazda a Expozitiei Mondiale din 2010 cu ocazia celei de-a 132-a Sesiuni a Adunarii Generale a Biroului International pentru Expozitii (BIE), la 13 decembrie 2002. China a devenit, astfel, prima tara in curs de dezvoltare care a gazduit o expozitie mondiala.
O prezenta remarcabila: Romania
Peste 5,5 milioane de persoane au vizitat – pe parcursul celor sase luni – pavilionul Romaniei, care a fost cotat, intr-un top neoficial, intre primele zece la Expo Shanghai: un concept arhitectural inedit, ingenios, sub forma de mar verde, denumit Greenopolis, care a costat 2,5 milioane de euro. Participarea tarii noastre la expozitie a reprezentat cel mai mare efort de promovare externa in China, dupa 1990. Pavilionul – despre care Univers ingineresc a relatat in numerele lui anterioare – a primit din partea organizatorilor un premiu de excelenta pentru contributia echipei Romaniei, ca tara participanta, la reusita Expo Shanghai 2010, pe ansamblu. Premiul a fost atribuit acelor pavilioane care, prin conceptul de participare, au raspuns cel mai bine tematicii expozitiei mondiale. Intins pe o suprafata de 2000 de metri patrati, pavilionul Romaniei – o cladire cu cinci etaje din sticla verde, in forma de mar, cu o codita si frunze pe acoperis, langa care s-a aflat o platforma ce seamana cu o jumatate de mar taiat – s-a invecinat cu cele ale Rusiei, Croatiei si Olandei, fiind situat in „zona europeana“ a expozitiei. Marul verde adus de Romania la Shanghai si-a propus – cum a fost evident prin insasi solutia arhitecturala aleasa – sa sublinieze importanta unui stil de viata sanatos. Comisarul general pentru participarea Romaniei la Expozitia Mondiala de la Shanghai, Ferdinand Nagy, a apreciat ca marul reprezinta sanatatea, intelepciunea, prospetimea si natura vesnic tanara, valori pe care locuitorii oraselor moderne nu trebuie sa le uite, sa le nesocoteasca.
Pavilionul tarii noastre a avut mai multe sectiuni – spatiul expozitional principal, dedicat prezentarii civilizatiei urbane, culturii si traditiilor bogate, a potentialului natural, precum si a celorlalte elemente care fac din Romania o tara unica in peisajul european; spatiul dedicat evenimentelor culturale, care a gazduit spectacole live de folclor, balet si dans contemporan, teatru non-verbal, muzica de camera si instrumentala, interpretari vocale, de la canto la muzica moderna; sala de conferinte, care a gazduit seminarii specializate sau pentru publicul larg, promovand schimburile economice si comerciale, turismul, cooperarea stiintifica; restaurant cu specific romanesc. Desi, la finalul manifestarii, au fost voci, din zona mediului de afaceri, care au afirmat ca obiectivele stabilite initial – respectiv, atragerea de investitii chineze in economia romaneasca si cresterea exporturilor de produse finite pe cea mai mare piata a lumii – nu au fost indeplinite, oficialii romani s-au declarat satisfacuti: „A fost o expozitie care a aratat pietei chineze si celorlalti participanti ofer¬ta de export a Romaniei, potentialul si gradul de competitivitate“. Tara noastra – spun autoritatile – a obtinut o vizibilitate „importanta“ printre celelalte state si organizatii participante, intre care numai 42 au avut pavilion propriu, iar Ferdinand Nagy a subliniat faptul ca „bilantul participarii Romaniei la Expo Shanghai 2010 nu este unul final odata cu inchiderea Expozitiei, ci Romania asteapta ca unele ecouri ale obiectivelor sa fie atinse pe termen mediu si lung, asa cum s-a intamplat si dupa alte expozitii. Rezultatele participarii la Expozitia Mondiala din 2005, de la Nagoya – Japonia, au aparut abia in anii urmatori“.
Tara gazda a dat masura vocatiei ei geopolitice
Cum era de asteptat, expozitia a fost dominata de pavilionul tarii gazda, China: un ingenios mix intre stravechea traditie chinezeasca si tehnicile moderne de urbanizare si decorare folosind tehnici eco-friendly si solutii inteligente. Complexul, inalt de 50 de metri, de culoare „rosie chinezeasca“, a avut 56 de grinzi (care simbolizau 56 de natiuni conlocuitoare din China), inserate intr-o structura antica denumita „dougong“, elemente traditionale din lemn reprezentand mai multe brate care se intretaie. Detaliile constructiei au inclus elemente de caligrafie chinezeasca. Coroana rosie a cladirii a fost aceeasi precum cea folosita pentru Orasul Interzis din Beijing. Coroana Orientala a beneficiat de un design eficient, care-i permitea stocarea apei, precum si ventilarea fara niciun consum de combustibil. Proiectantii pavilionului au numit aceasta constructie cartea de vizita a tarii, locul unde milioane si milioane de vizitatori au putut cunoaste cultura si gandirea chinezilor, precum si conceptia despre valoare din China de astazi. La parterul pavilionului, cu tema principala „Viitorul cu carbon redus“, s-a prezentat vizitatorilor perspectiva de dezvoltare a energiilor noi in China. Potrivit calculelor organizatorilor, o persoana avea nevoie de minimum 40 de minute pentru a vizita intregul pavilion.
La fel ca alte patru pavilioane de la Shanghai Expo, cel chinez a ramas in picioare dupa terminarea expozitiei, devenind un muzeu national de istorie. Fiind una dintre putinele constructii permanente de la expozitie, toata cladirea a fost realizata in forma de pagoda cu decoratiuni eco-friendly, iar fatada s-a ornat cu 900 de LED-uri, menite sa lumineze in noapte, in rosu – culoarea vitalitatii in cultura chineza. Toate aceste LED-uri consuma cu 70 la suta mai putina energie decat becurile conventionale si cu 30 la suta mai putina energie decat alte modele de LED-uri. Rezultatul: consum rational de energie, emisii de dioxid de carbon mai putine si un mediu mai curat, totul la scara acestei tari cu un loc distinct in lumea de astazi si de maine.
Performante artistice si tehnico-stiintifice
Pavilionul britanic, amplasat in mijlocul expozitiei, a fost declarat de multe voci ca fiind cel mai expresiv, la modul simbolic, si avansat din punct de vedere arhitectural. A fost apreciat drept o demonstratie vizuala dramatica, o creatie inovativa, la fel ca prima cladire ce a gazduit World Expo in 1851, Crystal Palace. Pavilionul – unul dintre favoritele publicului, poate chiar cel mai cautat de catre vizitatorii expozitiei – a fost format din 60 000 de ace transparente, „infipte“ intr-o cladire obisnuita, paralelipipedica, care au extins cladirea si vibrau la fiecare adiere. Acestea erau, in fapt, tuburi din acrilat, foarte flexibile si usor elastice, fiecare avand la baza o samanta diferita de plante, motiv pentru care imobilul a fost numit The Seed Cathedral (Catedrala semintelor). Acele, lungi de 7,5 m, se comportau in timpul zilei ca filamente de fibra optica, aducand lumina in interior prin fiecare ac, iar in timpul noptii, surse alimentau acele, iluminand intreaga structura. Constructia a simbolizat un monument arhitectural, precum si o declaratie ecologista, cele 60 000 de seminte fiind aduse de peste tot din lume. Directorul agentiei guvernamentale britanice Trade&Investment, care a organizat concursul de proiecte, a declarat ca, prin desemnarea acestei constructii (care a costat 28,5 milioane de euro) pentru a reprezenta Marea Britanie la Shanghai, s-a dorit schimbarea perceptiei generale potrivit careia Regatul Unit ar fi doar o „tara conservatoare, unde e multa ceata“.
La randul ei, Germania a prezentat o constructie uluitoare. Pavilionul, intins pe o suprafata de 6000 mp – una dintre cele mai mari alocate in expozitie – centrat pe tema Balancity, adica echilibru urban, a supus atentiei solutii de varf pentru urbanizare si sisteme ultra-performante pentru institutiile sanitare. Potrivit constructorilor, Balancity s-a realizat, asa cum ii spune si denumirea, pentru a imita un oras aflat in balans, un balans intre „reinnoire si prezervare, inovatie si traditie, urbanism si natura, munca si placere“. In interiorul pavilionului a fost „construita“ o „tara“ cu parcuri, cluburi, fabrica si un depozit cu 100 de produse realizate in Germania. O adevarata opera de arta in Balancity a reprezentat-o spitalul viitorului, care dispune de sisteme avansate pentru tomografie computerizata, precum si de solutii care interconecteaza toate datele preluate de la pacienti, pentru a fi procesate in scopul stabilirii rapide a diagnosticelor si tratamentelor aferente.
A fost remarcat si pavilionul Israelului, compus din doua cladiri care aratau ca „doua maini impreunate“, potrivit designerului sef. O parte a constructiei a fost realizata din piatra, iar cealalta din sticla transparenta. Design-ul simboliza inovatia si tehnologia, dialogul umanitatii cu natura, cerul si pamantul, precum si trecutul si prezentul. Pavilionul a fost impartit in trei zone: Sala luminii, Sala inovatiilor si Gradina soaptelor, in care copacii care inconjurau pavilionul au fost echipati sa „sopteasca“ in engleza si chineza, intampinand vizitatorii la intrarea in cladire. Sala luminii a fost acoperita cu sticla PVC transparenta, care simboliza luminozitatea si viitorul, incluzand un ecran de 15 metri care prezenta filme despre realizarile tehnologice ale tarii. Piesa centrala a structurii a reprezentat-o Sala inovatiilor, acoperita cu piatra naturala, ca expresie a legaturii cu pamantul, istoria si reciclarea materialelor naturale.
O surpriza semnificativa pentru schimbarile din lume a constituit-o pavilionul Emiratelor Arabe Unite, inspirat din forma dunelor de nisip, care a facut referire la aceasta trasatura simbolica a desertului. Pavilionul s-a infatisat sub o forma texturata si dura pe latura care trebuia sa faca fata fortei vantului si neteda pe cealalta parte. Cu o capacitate de 450 de vizitatori, pe 3000 mp de spatii expozitionale, pavilionul a fost una dintre cele mai mari structuri construite pentru Expozitia Mondiala, subliniind, in acelasi timp, atitudinea ecologica a Emiratelor Arabe Unite. Oferind un raspuns temei expozitiei Un oras mai bun, o viata mai buna, pavilionul a prezentat proiecte precum Initiativa Masdar, o noua comunitate in Abu Dhabi, de 6 milioane de metri patrati cu 0 emisii de carbon, ce isi propune sa devina un centru pentru dezvoltarea noilor concepte legate de producerea energiei.
Viitorul in mobilitatea urbana
General Motors (GM) si partenerul lui Shanghai Automotive Industry Corporation (SAIC) au lansat la Expo 2010 programul Drive to 2030 (Calatorie spre 2030). Obiectivul a fost acela de a prezenta viziunea despre un mediu de viata mai bun in zonele urbane prin reinventarea mobilitatii personale. In pavilion au fost expuse posibile solutii pentru modul in care vor arata, functiona si chiar gandi autovehiculele viitorului. Astfel, au fost lansate trei concepte care desemneaza mobilitatea urbana. Unul dintre acestea, modelul EN-V (Electric Networked-Vehicle – autovehicul integrat intr-o retea electrica) va fi un vehicul de dimensiuni reduse, de doua locuri si pe doua roti, menit sa transporte pasagerii prin zonele urbane. Vehiculul, dotat cu un sistem GPS, este capabil sa isi aleaga singur ruta, iar camerele si senzorii dispusi pe caroserie permit sa se reactioneze la schimbarile de mediu pentru evitarea accidentelor. Motoarele electrice sunt integrate in interiorul rotilor. Puterea este asigurata de bateriile litiu-ion care asigura o autonomie de peste 40 km. Vehiculul poate fi reincarcat cu usurinta la o priza normala. Pentru a asigura o greutate optima a acestui vehicul, 500 kg, constructorii au folosit fibra acrilica de carbon si Lexan. „Conceptul va fi cu siguranta un hit si o alternativa extraordinara pentru deplasarea in orase, mai ales in zonele centrale, unde accesul este ingreunat, iar traficul este infernal“, sunt de parere constructorii.
Pavilionul SAIC-GM – un concept unic de design si o imbinare de facilitati ecologice si ergonomice – de 6000 mp, a fost inspirat de natura si de caroseria unui autovehicul. Forma in spirala transmitea ideea de potential si evolutie, sugerand un drum care leaga prezentul de viitor. Ochiul ingerului, un ecran de 300 de metri patrati pe baza de LED-uri, a captat de la departare atentia vizitatorilor expozitiei prin clipuri cu incarcatura emotionala, imagini si alte informatii utile. La interior, pavilionul a fost impartit in zona de pre-prezentare, zona principala de prezentare si zona post-prezentare. In zona de pre-prezentare, vizitatorii au ascultat informatii despre transformarea oraselor si despre dezvoltarea autovehiculelor pe parcursul ultimilor 20 de ani. Acestia au putut privi peste 20 de ani in viitor prin intermediul tuturor provocarilor si solutiilor imaginate de SAIC si GM. In zona principala de prezentare, oaspetii s-au asezat in scaune unice cu sistem de miscare pentru a urmari un film proiectat pe un ecran surround de 38 de metri. Acestia au putut vedea si simti posibilitatile infinite pe care le va oferi un autovehicul in anul 2030 si modul in care acesta va apropia oamenii. La final, toate autovehiculele virtuale si-au facut aparitia pe scena. In zona post-prezentare, vizitatorii au avut posibilitatea sa priveasca mai de aproape prototipurile prezentate in film.
Cel mai bun proiect: un tunel sub stramtoarea Bering
Rusia a castigat premiul pentru cel mai bun proiect la Expo 2010 de la Shanghai, pentru cel referitor la constructia unui tunel sub stramtoarea Bering, intre Extremul Orient rus si Statele Unite si Canada. Proiectul tunelului apartine Ministerului Dezvoltarii Economice din Rusia, in parteneriat cu Academia de Stiinte de la Moscova, iar realizarea lui va duce la promovarea activitatilor economice, oferind posibilitati reale de integrare intre continente si civilizatii, a declarat Aslanbek Aslakhanov, membru al Consiliului Confederatiei Ruse. Proiectul va conduce la dezvoltarea economica a zonei Asia-Pacific. Juriul a ales proiectul rus din 100 de proiecte expuse, impartite pe 5 categorii: inovatii sistemice, materiale noi si nanotehnologie, eficienta energetica si ecologie, inovatii sociale si educationale, parteneriat regional transfrontalier.