Albert Einstein despre educatie
Data: 1-15 februarie 2011
I. In contextul preocuparilor actuale legate de procesul imbunatatirii intregului sistem national si international de educatie se dovedeste, intotdeauna, extrem de util apelul la opiniile marilor savanti. Ei au constituit, deopotriva, „produsul“ unor prestigioase scoli si al mentorilor acestora, pecetea personalitatii lor fiind lesne de identificat in profilul numeroaselor generatii de specialisti din toate domeniile de activitate. Aceasta constatare se dovedeste intru totul justificata si la o reluare a lecturilor unor opere remarcabile. In randul acestora se afla, neindoios, opiniile marelui savant Albert Einstein (1879 – 1955), autor prolific in multe domenii, remarcabil prin profunzimea ideilor si talentul cu care au fost expuse. Astfel, s-au descoperit si consideratii extrem de interesante despre educatie si libertatea academica. In cele ce urmeaza, voi reproduce unele dintre cele care, in etapa actuala de reformare a invatamantului, mi se par de mare importanta.
Optiunile profesionale si cariera scolara
II. Retin, inainte de toate, opiniile lui Albert Einstein referitoare la alegerea unei profesii si primii pasi in educatie :
„Inclinatia elevului pentru o anumita profesie nu trebuie neglijata, mai ales pentru ca o asemenea inclinatie se manifesta de regula la o varsta frageda, fiind influentata, de pilda, de inzestrarile altor membri ai familiei si de tot felul de alte imprejurari.“
„Intr-o minte cruda, umilinta si oprimarea psihica impuse de profesorii ignoranti si egoisti fac ravagii care nu mai pot fi niciodata reparate si care de multe ori exercita o influenta vatamatoare mai tarziu in viata.“
„Invatamantul ar trebui astfel conceput incat ceea ce ofera sa fie perceput ca un dar nepretuit si nu ca o datorie apasatoare.“
„Adevarata problema, problema cu care s-au confruntat inteleptii tuturor timpurilor, este aceasta: cum putem face ca invatatura noastra sa fie atat de importanta in viata afectiva a omului, incat influenta ei sa invinga presiunea fortelor psihice elementare din individ?“
„In materie de fizica, primele lectii ar trebui sa nu contina decat ceea ce e experimental si interesant de vazut.“
Gasim in aceste ganduri exprimate direct, cu o sinceritate dezarmanta, numeroase raspunsuri la teme care ne preocupa in cel mai inalt grad, intrucat erorile din fazele primare ale procesului educativ pot avea efecte dintre cele mai grave in fazele ulterioare, care – la randul lor – au facut obiectul reflectiilor marelui savant.
III. In cariera sa scolara, de la invatamantul primar pana la cel universitar, a avut mereu in atentie relatia elev, student si profesor. El a meditat indelung si a actionat pentru inlaturarea barierei dintre profesor si student, bariera pe care o ura atat de mult.
„N-am avut niciodata ocazia sa le predau pustilor. Pacat. Chiar mi-ar fi placut sa predau la liceu.“
„Majoritatea profesorilor isi pierd vremea punand intrebari care urmaresc sa dezvaluie ce nu stie elevul, in vreme ce adevarata arta a examinarii consta in a afla ce stie de fapt elevul sau ce poate sa stie.“
„Sunt impotriva examenelor – nu fac decat sa abata interesul de la studiu. In toata cariera sa (universitara), un student n-ar trebui sa dea mai mult de doua examene. As tine seminarii, iar daca tinerii sunt interesati si asculta, le-as da diplome.“
„Arta suprema a profesorului este de a trezi bucuria exprimarii creatoare si bucuria cunoasterii.“
„Ar fi mai bine sa incepi sa-i inveti pe altii abia dupa ce ai invatat tu insuti ceva.“
Este de prisos sa mai subliniez actualitatea acestor consideratii. Ceea ce, insa, se impune a constata este faptul esential, si anume acela ca nu mai trebuie „sa redescoperim roata“. Experienta lui Einstein, ca si a unei intregi pleiade de ilustrii savanti, clarifica pe deplin elementele esentiale ale relatiilor dintre elev, student si profesor. Nu ne ramane decat sa actionam in consecinta.
IV. Nu mai putin semnificativa este parerea lui Eintein despre menirea profesorilor. Ilustram aprecierile sale cu ceea ce se numeste astazi „un studiu de caz“. Iata referirile la unul dintre profesorii sai, fizicianul Paul Ehrenfest (1880 – 1933).
„Nu a fost numai cel mai bun dascal in profesia noastra pe care l-am cunoscut vreodata; se ocupa, de asemenea, cu pasiune de evolutia si destinul oamenilor, in special al studentilor sai. Sa-i inteleaga pe ceilalti, sa le castige prietenia si increderea, sa ajute pe oricine s-a impotmolit intr-un conflict cu altii sau cu sine insusi, sa incurajeze tinerele talente – toate acestea tineau de adevaratul sau har, aproape mai mult decat aplecarea sa pentru problemele stiintifice.“
Este o viziune de larga cuprindere, am putea spune strategica, extrem de utila in demersurile noastre actuale menite sa insufle elevilor si studentilor respectul fata de valorile autentice, ca expresie a nevoii de modele pentru tanara generatie.
Arta de a invata
V. Foarte importanta este si parerea lui Albert Einstein despre scoala si metodele de invatare.
„Nu e foarte important ca cineva sa invete date. Pentru asta n-are nevoie de facultate. Le poate afla din carti. Importanta unei educatii intr-o facultate de arte liberale nu consta in invatarea multor date, ci in antrenarea mintii pentru a cunoaste ce nu se poate afla din manual.“
„In toate sferele activitatii intelectuale, specializarea provoaca o ruptura tot mai mare intre intelectual si nespecialist, ceea ce ingreuneaza fertilizarea si imbogatirea vietii unei natiuni prin realizarile artei si stiintei.“
„Scopul (educatiei) ar trebui sa fie pregatirea unor oameni care sa actioneze si sa gandeasca independent si care, in acelasi timp, sa vada in slujirea comunitatii realizarea suprema a vietii lor.“
„Scoala ar trebui sa-si propuna intotdeauna obiectivul ca tanarul care pleaca de acolo sa aiba o personalitate armonioasa, nu sa fie un specialist.“
„E pur si simplu un miracol faptul ca metodele moderne de instruire nu au sugrumat inca de tot sfanta curiozitate a intrebarilor; pentru ca planta asta plapanda si delicata, pe langa incurajari, are nevoie in principal de libertate; fara ea, se ofileste si moare negresit.“
„Nu privi niciodata invatatura ca pe o datorie, ci ca pe un prilej de invidiat de a cunoaste frumusetea eliberatoare a intelectului, pentru propria ta incantare si spre folosul comunitatii careia ii va apartine munca ta de mai tarziu.“
In conditiile in care au loc controverse acute pe tema rolului scolii si al metodelor de predare, constatam lesne, din reflectiile marelui savant, ca exista raspunsuri pertinente, concrete asupra unei game largi de preocupari, nu in ultimul rand, in legatura cu raportul dintre specializare si cultura generala, in procesul formativ educativ.
VI. Nu mai putin actuale sunt aprecierile savantului privind libertatea academica, libertatea de predare si influenta acestora asupra scolii, a societatii in care traim.
„Scoala vietii e haotica si aleatoare, in vreme ce sistemul de invatamant opereaza dupa un plan precis… Lucrul acesta explica… de ce educatia e un instrument politic atat de important: exista intotdeauna pericolul ca ea sa devina tinta unor abuzuri din partea gruparilor politice rivale.“
„Prin libertatea academica inteleg dreptul de a cauta adevarul, de a publica si de a preda ceea ce consideri ca este adevarat. Dreptul acesta atrage dupa sine si o datorie: nu trebuie sa ascunzi nimic din ce ai recunoscut ca e adevarat. Este evident ca orice ingradire a libertatii academice urmareste sa limiteze raspandirea cunoasterii in randul oamenilor, impiedicand astfel judecata si actiunea rationala.“
„Libertatea de predare si de opinie in carti sau in presa este baza dezvoltarii sanatoase si firesti a oricarui popor.“
„Cred ca paralizia indivizilor e cea mai mare tara a capitalismului. Intregul nostru sistem educational sufera din cauza acestei tare. Elevului ii este insuflata o atitudine competitiva exagerata, el e invatat, ca pregatire pentru viitoarea sa cariera, sa glorifice reusita materiala.“
Modul transant in care Einstein a tratat si aceste teme extrem de sensibile este un exemplu pentru noi toti in orientarea dezbaterilor actuale referitoare la modul in care se cere reglementata activitatea institutiilor de invatamant.
Miza: viitorul tarii
VII. Importanta este si referirea la o organizatie – cum este cazul nostru, al AGIR-ului – care doreste sa se implice in procesul de formare a specialistilor, proces care ne priveste pe toti deoarece miza o constituie insusi viitorul tarii.
„O organizatie nu poate ea insasi sa genereze activitatea intelectuala, ci doar sa sprijine ce exista deja.“
Acest punct de vedere include aproape toate consideratiile anterioare, deoarece, cum bine o stim noi, inginerii, nimic nu poate sa functioneze la parametri performanti fara organizare, fara viziune. Este o remarca valabila pentru toate domeniile de activitate, dar mai cu seama in sfera educatiei care, prin importanta ei, trebuie sa devina o prioritate a momentului date fiind preocuparile indreptate spre o deosebit de necesara reforma reala a invatamantului romanesc.
VIII. Marelui savant nu i-a fost strain nici umorul. Umorul lui este profund si cuprinde toata gama preocuparilor sale. Iata un exemplu legat de tema noastra.
„Savantul Albert Einstein e intrebat de colegul sau de universitate in ajun de examene daca intrebarile lui vor fi grele. Einstein ii raspunde:
– Deloc, sunt identice cu intrebarile de anul trecut.
La care colegul sau, Oppenheimer, ii raspunde:
– Si nu te temi ca vei primi aceleasi raspunsuri?
– Te inseli, colega, ii raspunse zambind Einstein. Daca studentii vor raspunde corect nu vor repeta raspunsurile de anul trecut, deoarece stiinta a progresat cu pasi uriasi!“