Importante momente aniversare tehnico-economice in 2019 (II)
Data: 1-15 februarie 2019
Continuăm, în numărul de faţă, publicarea unor date semnificative privind o serie de evenimente din sfera tehnico-economică, ce vor fi marcate, în 2019, cu prilejul unor aniversări „rotunde".
150 de ani de la:
▪ Apariţia primului manual românesc de drumuri, Manualul construcţiunii şi întreţinerii drumurilor, de inginerul Spiridon Yorceanu (1835 - 1903), în care sunt incluse şi noţiuni în legătură cu construcţia podurilor mici;
▪ Punerea în circulaţie, la Timişoara, a primului tramvai cu cai din ţara noastră. Pentru prima dată în lume, acest mijloc de transport a fost folosit la Paris, în 1854, apoi la New York (1859) etc.;
▪ Inaugurarea primei linii de cale ferată din Principatele Unite, Bucureşti - Giurgiu, a cărei construcţie a început la 1 septembrie 1865. Primul tren pe această linie a plecat din Gara Filaret, cea dintâi gară a oraşului Bucureşti. Evenimentul a avut loc la aproape trei decenii de la prima încercare, în 1841 - 1842, de a introduce căile ferate în Principate. În 1870, linia a fost prelungită până la Dunăre, porţiunea Giurgiu - Smârdan fiind construită, în regie, de către stat.
145 de ani de la:
▪ Darea în exploatare a liniei de cale ferată Iaşi - Ungheni, executată de prima antrepriză privată de construcții feroviare din România, condusă de inginerul Grigore Heliad. Tot în 1874, intră în circulaţie şi linia ferată Piteşti - Vârciorova, inaugurată oficial la 9 mai 1878;
▪ Începerea exploatării cărbunilor în nord-vestul Munţilor Apuseni, la Derna.
140 de ani de la:
▪ Înfiinţarea, pe lângă Monetăria Statului, a primului laborator românesc pentru analize de produse industriale la solicitarea autorităţilor şi a întreprinderilor de stat (Direcţia Vămilor, Direcţia Poştelor şi Telegrafului, Arsenalul Armatei etc.);
▪ Publicarea, de către inginerul hotarnic Alexandru Zanne, a Baremului de măsuri şi greutăţi, lucrare care conţine transformările în şi din metri ale tuturor măsurilor şi greutăţilor româneşti folosite în Muntenia, Moldova şi Dobrogea;
▪ Săparea, de către Grigore Monteoru, la Sărata (jud. Buzău), a primelor trei sonde prin sistemul pensilvan (cu cablu), la mică adâncime;
▪ Apariţia lucrării inginerului Ioan I. Puşcariu (1852 - 1921), intitulată Stereometrul - instrument pentru măsurarea corpurilor, în care este prezentat un instrument cu ajutorul căruia se puteau măsura capacitatea unei găleţi, a unui butoi sau a unui cazan, volumul unei grămezi de pietriş, al unei gropi, al unui trunchi de copac etc.;
▪ Finalizarea lucrărilor de construire a căii ferate Ploieşti - Predeal;
▪ Începerea construirii liniei ferate Buzău - Mărăşeşti, în lungime de 90 km, prima cale feroviară concepută, proiectată şi realizată de un grup de ingineri români, între care Ion B. Cantacuzino şi Dimitrie Frunză. La această lucrare, inaugurată la 18/30 octombrie 1881 şi al cărei cost nu a depăşit o treime din cel al lucrărilor executate în concesiune, a luat parte şi Anghel Saligny;
▪ Începerea înregistrării zilnice a cotelor apelor Dunării în toate porturile de pe cursul românesc al fluviului, din iniţiativa lui Anghel Saligny.