Programul Presedintiei Romaniei la Consiliul Uniunii Europene (1 ianuarie - 30 iunie 2019) - III
Data: 1-15 februarie 2019
Încheiem, în acest număr, prezentarea importantului document care jalonează acţiunile României în exercitarea Preşedinţiei rotative a Consiliului UE în prima jumătate a anului 2019. Aşa cum am procedat în ultimele două numere, vom pune accentul pe acele obiective care interesează întreaga comunitate a inginerilor. Programul integral poate fi accesat pe pagina de internet consacrată exercitării de către România a Preşedinţiei rotative a Consiliului UE.
CONSILIUL TRANSPORT, TELECOM
♦ Mobilitate durabilă, ca factor de creștere economică şi competitivitate
Unul dintre obiectivele Președinției României la Consiliul UE vizează asigurarea unei mobilități mai competitive și mai sigure, cu efect asupra funcționării eficiente a Pieței Unice și în beneficiul cetățenilor. Pentru atingerea obiectivului Președinției privind Europa convergenței, România își propune să contribuție la îmbunătățirea funcționării Pieței Unice a UE. Un rol esențial în acest sens îl deține realizarea unei rețele transeuropene de transport moderne, multimodale și performante, interoperabile și eficiente, care va consolida coeziunea, va îmbunătăți accesibilitatea și va asigura conectivitatea atât în interiorul Uniunii, cât și a acesteia cu regiunile vecine, stimulând totodată investițiile pentru creștere economică. Realizarea acestui obiectiv va contribui la reducerea decalajelor de dezvoltare dintre regiuni și dintre state membre, la crearea de locuri de muncă în UE și la asigurarea tranziției către mobilitatea cu emisii reduse.
Prioritatea Președinției va viza continuarea negocierii celor trei Pachete privind mobilitatea, cu obiectivul atingerii unui compromis echilibrat în ceea ce privește propunerile referitoare la transportul terestru, transportul maritim și infrastructură. Totodată, Președinția își propune avansarea negocierilor legate de Mecanismul privind Conectarea Europei (CEF2.0), astfel încât finanțarea proiectelor de infrastructură și a celor conexe prin CEF să sprijine obiectivele de realizare a rețelelor TEN-T.
În domeniul transportului terestru, Președinția României la Consiliul UE va continua negocierile privind Pachetul Mobilitate I, urmărind identificarea soluțiilor optime pentru asigurarea unei funcționări mai eficiente a Pieței Unice, a unei mobilități mai competitive, mai sigure și pentru asigurarea unui echilibru adecvat între îmbunătățirea condițiilor de lucru, reducerea sarcinilor administrative și aplicarea legislației. Astfel, va urmări atingerea unui compromis în dosarele privind: accesul la ocupația de operator de transport rutier și accesul la piața transporturilor rutiere de marfă, detașarea conducătorilor auto, legislația socială și vehiculele închiriate.
Totodată, Președinția României la Consiliul UE va depune eforturi pentru avansarea negocierilor privind propunerea referitoare la drepturile pasagerilor care circulă pe calea ferată. Președinția va acorda o atenție deosebită inițiativelor care vizează îmbunătățirea siguranței rutiere, urmărind avansarea negocierilor pe dosarul privind managementul siguranței infrastructurii rutiere.
Dezvoltarea transportului intermodal de marfă, prin revizuirea Directivei privind transportul combinat, este un bun prilej pentru stabilirea unor măsuri de sprijin pentru acest tip de transport. Măsurile ar trebui să asigure eficientizarea infrastructurii existente pentru transportul de marfă prin atragerea fluxurilor de mărfuri dinspre sectorul rutier spre sectoarele feroviar și naval, generând creștere economică, un impact redus asupra mediului și eliminând blocajele rutiere. Președinția României la Consiliul UE va urmări avansarea acestui dosar, precum și a celui privind promovarea vehiculelor nepoluante.
În domeniul transportului maritim, Președinția României la Consiliul UE va urmări demararea negocierilor cu Parlamentul European pentru inițiativa legislativă referitoare la pregătirea navigatorilor și sistemul de recunoaștere a certificatelor. În ceea ce privește Recomandarea Consiliului privind navele mici de pasageri, Președinția își propune reluarea discuțiilor în vederea adoptării acestui dosar.
Un obiectiv important pentru Președinție îl constituie înregistrarea unui progres real în atingerea obiectivelor stabilite în scopul finalizării Reţelei TEN-T, fapt ce va contribui la creșterea coeziunii și competitivității UE în termeni de mobilitate durabilă și inter-conectivitate.
Președinția României la Consiliul UE acordă o importanță deosebită fluidizării procesului de autorizare a proiectelor și, în consecință, accelerării implementării acestora pentru proiectele prioritare TEN-T, motiv pentru care va avea în vedere avansarea negocierilor privind proiectul de Regulament „smart TEN-T".
În noua eră a mobilității și digitalului, în care UE are ambiția de a deveni lider mondial în domeniul digitalizării, realizarea unui Spațiu european unic al transporturilor presupune și o sinergie între obiectivele politicii de transport, energie și telecomunicații. Astfel, în dezvoltarea transporturilor la nivelul UE, trebuie avute în vedere standardele și tendințele europene de dezvoltare a infrastructurii și a serviciilor de transport din perspectiva multimodalității, digitalizării și inovării. Astfel, Președinția României la Consiliul UE va urmări demararea negocierilor cu Parlamentul European pe marginea inițiativei legislative privind promovarea interfeței unice de raportare la nivel european (conceptul European Maritime Single Window) şi va avea în vedere avansarea discuțiilor referitoare la utilizarea informațiilor electronice în transportul de mărfuri.
În aviație, dimensiunea internațională va avea prioritate, Președinția României la Consiliul UE urmând să faciliteze discuțiile privind negocierea, semnarea și intrarea în vigoare a acordurilor aeriene încheiate de UE cu state terțe.
♦ O Europă Digitală fără granițe și în continuă transformare
Președinția României la Consiliul UE va pune un accent deosebit pe toate aspectele care privesc digitalizarea, la nivelul întregii societăți europene și al tuturor sectoarelor economiei. Europa are un potențial imens în privința dezvoltării economiei digitale, a inteligenței artificiale, blockchain, calculului de înaltă performanță, internetul lucrurilor (IoT), 5G și a consolidării securității cibernetice.
Obiectivul Președinției este de a contribui la valorificarea la maximum a acestui potențial, astfel încât Europa să devină un lider digital mondial, iar întreprinderile europene să dobândească o dimensiune globală. De asemenea, este la fel de importantă asigurarea și sporirea încrederii cetățenilor în mediul online, prin prioritizarea pe agenda europeană a aspectelor privind competențele informatice (e-skills), educația în domeniul digital și securitatea cibernetică.
Astfel, Președinția va avea o abordare ambițioasă, creativă și orientată spre viitor. Va depune eforturi pentru avansarea și, după caz, finalizarea negocierilor pe marginea dosarelor legislative curente, precum re-utilizarea informațiilor din sectorul public, programul Europa Digitală, CEF-Telecom, crearea Centrului european de competențe industriale, tehnologice și de cercetare în materie de securitate cibernetică și a rețelei de centre naționale coordonatoare.
În ecosistemul digital în continuă și rapidă transformare, este esențial ca strategiile, politicile și cadrul legislativ european să fie racordate la realitățile tehnologice și ale pieței. În acest context, Președinția va demara discuțiile pe tema priorităților, obiectivelor și tematicilor strategice și economice în perspectiva viitoarei Strategii Europene privind Piața Unică Digitală post-2020. Acestea vor fi deosebit de importante, mai ales avându-se în considerare evoluția rapidă, la nivel mondial, a noilor tehnologii, a 5G, a economiei datelor, dar și a provocărilor legate de complexitatea, atacurilor cibernetice, accesul și răspunderea pentru date, lipsa competențelor digitale sau discrepanțele digitale. Președinția României la Consiliul UE va susține reducerea decalajului digital și consolidarea competențelor în domeniul digital, cu scopul construirii unei economii și societăți digitale europene veritabile.
Avându-se în vedere potențialul enorm al Europei în materie de specialiști în domeniile tech, de inteligență și în capacitatea de inovare, o prioritate importantă a Președinției României la Consiliul UE o reprezintă și „femeile în tech - către o schimbare culturală", prin promovarea unor noi oportunități de dezvoltare profesională digitală în rândul fetelor și al femeilor.
♦ Către o veritabilă Uniune a Energiei
Președinția României la Consiliul UE va continua eforturile la nivelul UE de implementare a inițiativelor aferente Strategiei privind Uniunea Energiei, având în atenție trei subiecte de interes, respectiv continuarea implementării Uniunii Energiei (dimensiunea legislativă), viitorul sistem energetic european (infrastructură energetică, stocare și tehnologii) și consolidarea securității nucleare.
Din perspectiva dimensiunii legislative, Președinția va avea în vedere finalizarea dosarelor care vizează reforma pieței de energie electrică, parte a Pachetului Energie Curată, inclusiv prin formalizarea acordurilor politice cu privire la acestea. Nu în ultimul rând, Președinția își propune realizarea de progrese pe dosarul referitor la etichetarea energetică a pneurilor.
Eforturi constructive vor fi depuse în negocierile privind Directiva Gaze naturale, în vederea consolidării unui cadru de reglementare cuprinzător, coerent și transparent, reflectând, în egală măsură, voința politică a co-legiuitorilor.
În plus, Președinția României la Consiliul UE își propune să realizeze progrese în negocierile privind Mecanismul Conectarea Europei, un dosar gestionat în cooperare cu sectoarele transport și telecom.
Conturarea viitorului sistem energetic european, pentru asigurarea tranziției energetice și atingerea obiectivelor energie și schimbări climatice post-2020 reprezintă o altă prioritate tematică a Președinției României. În contextul în care Pachetul Energie Curată este considerat cel mai avansat cadru legislativ pentru tranziția energetică, este necesar ca o atenție deosebită să fie acordată infrastructurii energetice europene, soluțiilor de stocare a energiei și tehnologiilor inovatoare care trebuie dezvoltate pentru a putea susține această tranziție. Președinția va promova Concluzii ale Consiliului cu privire la viziunea asupra viitorului sistem energetic european, care să contribuie la tranziția energetică, și la securitatea energetică.
În plus, Președinția română va continua dezbaterile privind viziunea strategică pe termen lung pentru o economie neutră din punct de vedere al emisiilor de gaze cu efect de seră.
Aplicarea celor mai înalte standarde de securitate nucleară pentru protecția lucrătorilor, a publicului și mediului rămâne una dintre prioritățile Președinției României la Consiliul UE.
În contextul global actual în continuă schimbare, Președinția va promova Concluzii ale Consiliului privind consolidarea securității nucleare printr-o protecție fizică mărită.
Totodată, prezintă importanță pregătirea discuțiilor care vor avea loc în contextul reuniunii de examinare a părților contractante la Convenția privind protecția fizică a instalațiilor nucleare din 2021.
CONSILIUL MEDIU
♦ Implementarea Acordului de la Paris - calea spre creștere economică cu emisii reduse de carbon
Președinția României la Consiliul UE va continua să avanseze agenda UE în domeniul schimbărilor climatice pentru a contribui, astfel, la implementarea Acordului de la Paris. Eforturile vor fi canalizate spre un dialog susținut și coerent în scopul conturării unei viziuni comune la nivelul UE în ceea ce privește o strategie pe termen lung, care să încurajeze acțiuni în domeniul schimbărilor climatice și o transformare durabilă a economiei.
În ceea ce privește dosarele legislative, Președinția își propune să finalizeze negocierile referitoare la propunerea privind stabilirea standardelor pentru emisiile de CO2 de la vehiculele grele noi, propunere menită să sprijine statele membre în reducerea emisiilor din transportul rutier. În plus, Președinția României la Consiliul UE va depune eforturile necesare pentru a progresa, pe cât posibil, negocierile referitoare la propunerea legislativă privind monitorizarea emisiilor de CO2 din sectorul maritim.
Președinția va coordona participarea activă a UE și a statelor membre la sesiunea de negocieri internaționale de la Bonn (17 - 27 iunie 2019).
♦ Dezvoltare durabilă: implementarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă și întărirea dimensiunii de mediu a dezvoltării durabile
Dezvoltarea durabilă și pilonii economici, sociali și de mediu reprezintă noul cadru pentru dezvoltarea globală, națională, regională și locală, iar promovarea acestora reprezintă un obiectiv general pentru UE și statele membre.
Președinția va coordona participarea activă a UE și a statelor membre la cea de-a patra reuniune a UNEA care va avea loc la Nairobi în perioada 11 - 15 martie 2019 având drept temă „Soluții inovatoare pentru provocările de mediu, consumul și producția durabilă".
Managementul durabil al substanțelor chimice este deosebit de important în asigurarea unui mediu curat și sănătos. Președinția României la Consiliul UE va avea ocazia, împreună cu celelalte state membre, să promoveze viziunea UE asupra acestor aspecte, precum și asupra interfeței substanțe chimice / deșeuri în cadrul reuniunii triplu COP a Convențiilor relevante (Basel / Rotterdam / Stockholm), care va avea loc la Geneva în perioada 29 aprilie - 10 mai 2019.
Președinția va coordona reprezentarea UE și a statelor membre la cea de-a 17-a sesiune a Comitetului pentru evaluarea implementării Convenției pentru combaterea deșertificării (CRIC), care va avea loc în Republica Corporatistă Guyana în luna ianuarie 2019. De asemenea, Președinția română va demara pregătirea poziției UE pentru participarea sa și a statelor membre la cea de-a 14-a Conferință a Părților la Convenția privind Combaterea Deșertificării.
♦ Managementul apelor
Președinția României la Consiliul UE își va axa activitatea pe avansarea negocierilor pe dosarele legislative privind reutilizarea apei și calitatea apei potabile. Eficiența reutilizării apei și calitatea ridicată a apei potabile vor contribui la atingerea de către Uniunea Europeană a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă specifice, în contextul Agendei 2030.
Implementarea Strategiei privind mediul marin și măsurile luate pentru protejarea și conservarea biodiversității marine sunt esențiale pentru atingerea, până în anul 2020, a stării ecologice bune în regiunile marine ale Europei. Una dintre cele mai semnificative amenințări pentru calitatea apelor și a mediului marin, respectiv poluarea cu plastice și micro-plastice, va reprezenta o temă de dezbatere la Consiliul Informal de Mediu.
CONSILIUL EDUCAȚIE, TINERET, CULTURĂ ȘI SPORT
♦ Educația care conectează
Programul Președinției României la Consiliul UE are ca temă centrală Educația care conectează, urmărind trei dimensiuni majore: mobilitatea, incluziunea și excelența. Președinția va urmări să contribuie la consolidarea identității europene prin educație și cultură, la promovarea unei educații de înaltă calitate, favorabile incluziunii, acordând o atenție specială învățării bazate pe competențe-cheie, care să fie dobândite pe tot parcursul vieții.
Mobilitatea în scopul învățării reprezintă unul dintre cele mai importante instrumente menite să contribuie la dezvoltarea capacității profesionale și a competențelor, precum și la creșterea șanselor de inserție profesională. Președinția va continua discuțiile privind propunerea de regulament pentru Programul Erasmus+, în vederea agreării unui program favorabil incluziunii, care să contribuie la creșterea mobilității studenților, elevilor, a personalului didactic și administrativ, precum și la promovarea valorilor europene prin educație. Va fi acordată o atenție specială creării și dezvoltării rețelelor universităților europene, precum și a centrelor de excelență în învățământul profesional și tehnic.
Totodată, unul din dosarele care vor fi supuse dezbaterii se referă la propunerea de recomandare a Consiliului privind sistemele de înaltă calitate de educație și îngrijire a copiilor preșcolari, cu obiectivul de a fi adoptat, accentuând importanța serviciilor de educație și îngrijire a copiilor preșcolari în ceea ce privește consolidarea incluziunii și coeziunii, precum și a dimensiunii europene, și integrarea familiilor și a copiilor din țări terțe. Prin această Recomandare, statele membre vor fi sprijinite în eforturile lor de îmbunătățire a accesibilității și calității sistemelor de educație și îngrijire a copiilor preșcolari.
Președinția României la Consiliul UE se va concentra, de asemenea, pe promovarea competențelor în formarea profesională, a competențelor multilingvistice, precum și a competențelor de sensibilizare și expresie culturală.
Avându-se în vedere contribuția educației la coeziunea și competitivitatea Uniunii Europene, Președinția României la Consiliul UE va acționa pentru obținerea consensului miniștrilor educației asupra Recomandării Consiliului privind o abordare globală a predării și învățării limbilor străine. Procesul de învățare a limbilor străine poate fi stimulat prin utilizarea instrumentelor digitale vizând creșterea mobilităților elevilor, studenților și personalului și creării unui mediu cultural incluziv.
Învățarea limbilor străine poate contribui la: creșterea capacității de inserție profesională, incluziunea socială, cetățenia activă și împlinirea pe plan personal. Toate statele membre au recunoscut necesitatea ca multilingvismul să fie consolidat, iar competențele lingvistice să fie dezvoltate în Uniune.
♦ Facilitarea accesului tinerilor la oportunitățile Pieței Unice a UE
Președinția României la Consiliul UE va urmări să contribuie la creșterea calității dialogului dintre autoritățile publice și tineri, la toate nivelurile (local, regional, național și european), prin promovarea participării active a tinerilor la acțiunile Uniunii Europene, inclusiv a tinerilor din medii economice defavorizate. Aceasta reprezintă, de fapt, o importantă coordonată a activității trioului, Finlanda și Croația urmând să continue dezbaterile privind ameliorarea incluziunii tinerilor și a procesului de dialog structurat. În pragul alegerilor europene din mai 2019, implicarea tinerilor în viața comunității reprezintă o dimensiune importantă a Președinției României la Consiliul UE. Pe fundalul efectelor generate de Brexit, de euroscepticismul în creștere și de criza migrației, obiectivul Președinției vizează aducerea tinerilor mai aproape de proiectul european, prin dezvoltarea competențelor, promovarea participării active și a voluntariatului. În acest context, Președinția României la Consiliul UE vizează avansarea, cât mai mult posibil, a negocierilor inter-instituționale privind propunerea de regulament pentru Corpul european de solidaritate.
Președinția României la Consiliul UE își propune să promoveze, ca temă de discuție în domeniul tineretului, creșterea adaptabilității tinerilor la provocările pe care le întâmpină în procesul de găsire a unui loc de muncă.
Tinerii vor reprezenta o prioritate importantă pentru Președinția României la Consiliul UE și în domeniul cultural. În conexiune cu oportunitățile aduse de evoluția digitală, se va evidenția importanța asigurării accesului tinerelor generații la cultură, în vederea formării aptitudinilor creative, interculturale și de comunicare, vitale pentru a răspunde provocărilor lansate de o lume în continuă schimbare. În acest scop, Președinția își propune promovarea de Concluzii ale Consiliului UE. În contextul evoluțiilor societății, marcată de un amplu proces de transformare și reafirmare din punct de vedere al sistemului de valori, este necesară consolidarea sentimentului de apartenență la o comunitate culturală europeană, care se poate realiza prin promovarea și susținerea unei mai mari implicări în comunitate, a accesului mai larg la cultură și a patrimoniului cultural. Tinerii dețin un rol esențial în promovarea acestor valori - dialog intercultural, solidaritate, voluntariat, egalitate de șanse, cetățenie activă - și a unui mesaj unitar cu privire la identitatea europeană, luând în considerare potențialul lor creativ și interesul crescut pentru noile tehnologii ale informației și comunicării.