Expozitia Leonardo da Vinci – Inventiile unui Geniu Interviu cu dna Catalina Furtuna, director de proiect
Data: 16-28 februarie 2009
In perioada 1 octombrie 2008 – 31 ianuarie 2009 (cu prelungire pina la 10 februarie a.c.), foaierul Teatrului National de Opereta Ion Dacian din Capitala a gazduit senzationala Expozitie Leonardo da Vinci – Inventiile unui Geniu, care s-a bucurat de un succes deosebit la publicul bucurestean si nu numai.
Avind in vedere caracterul profund tehnico-stiintific al acestor inventii, Colegiul Director al ziarului nostru a hotarit sa prezentam, in mai multe numere consecutiv, cit mai multe posibil dintre cele 50 de exponate reprezentind machete ale inventiilor lui Leonardo da Vinci, ele insele realizari tehnico-stiintifice remarcabile.
Pentru o succinta informare privind organizarea si continutul expozitiei, ne-am adresat dnei Catalina Furtuna, director de proiect, care a avut amabilitatea sa ne raspunda la citeva intrebari.
– Cine a avut initiativa organizarii expozitiei si, eventual, cu ce prilej aniversar?
– Initiativa organizarii expozitiei apartine Asociatiei Future Networks (Future Networks este o asociatie de tineret infiintata in anul 2000, care activeaza in mai multe domenii de interes pentru tineret: IT, Management, Cultura si arta, Resurse Umane etc.), ideea prinzind contur la inceputul anului 2008, in timpul unei calatorii pe care citiva membri ai asociatiei au facut-o in Australia, unde au avut ocazia sa viziteze expozitia deschisa la Perth. A urmat perioada de negocieri cu detinatorii exponatelor si apoi aventura organizarii.
?i spun acest lucru, avind in vedere ca a organiza proiecte culturale in Romania reprezinta intr-adevar o aventura (de la gasirea unei locatii adecvate, pina la convingerea sponsorilor ca merita sa investeasca si in proiecte culturale, nu numai in cele pur comerciale).
Nu pot spune ca a existat un prilej aniversar, a fost dorinta noastra (a organizatorilor) de a promova adevaratele valori si de a aduce o expozitie internationala de calibrul acesteia si in Romania.
(Continuare in pag. 4)
(Urmare din pag. 1)
O realizare importanta a fost includerea expozitiei de catre Comisia Europeana in calendarul oficial al Anului European al Dialogului Intercultural – AEDI 2008 si al Anului European al Creativitatii si Inovarii – 2009.
– Care sunt principalii organizatori?
– Desi la prima vedere poate parea simpla organizarea unei astfel de expozitii, nu este deloc asa. Aducerea in tara a expozitiei nu ar fi fost posibila fara implicarea atit a mediului privat, cit si a finantatorilor publici. De aceea, as spune ca toti partenerii au avut un rol foarte important, unii chiar un rol cheie in organizare.
Lista tuturor partilor implicate se prezinta astfel:
Organizatori: Asociatia Future Networks,Uniunea Nationala a Studentilor din Romania
Sub patronajul: Primariei Municipiului Bucuresti
Co-organizatori: Teatrul National de Opereta Ion Dacian, Autoritatea Nationala pentru Tineret, ARCUB
Parteneri oficiali: Allianz ?iriac, Raiffeisen Bank
Partener: Bosch
Sponsori: Granini, Green Pixels
Cu spijinul: Ministerului Culturii si Cultelor, Comisiei Europene
Parteneri media: Europa FM, TVR 2, Ring, 24 FUN, Hotnews, Sanoma Hearst, (NatGeo.ro si NewsReprt.ro), Terra Magazin, Comunicate de presa.ro, Port.ro, Cotidianul
– În ce viziune (tematica) au fost selectate exponatele?
– Exponatele au fost impartite in patru categorii: masinarii civile, masinarii de zbor, masinarii de apa/hidraulice si masinarii de razboi. Au fost aduse cele mai importante 50 de exponate din cele 60 existente, datorita spatiului limitat de expunere.
– De unde si cum au fost ele obtinute?
– Exponatele apartin Muzeului Leonardo da Vinci din Florenta, fiind realizate de catre artizanii muzeului in urma cu doua decenii. Acestea sunt realizate in mai multe exemplare, unele fiind expuse pemanent in cadrul muzeului, iar altele sunt itinerate in cadrul unor expozitii organizate pe toate continentele.
– Exista unele exponate de exceptie, eventual in prima vizionare, realizari tehnico-stiintifice deosebite?
– Toate exponatele reprezinta realizari tehnico-stiintifice de exceptie, mai ales daca ne gindim ca au fost inventate acum 500 de ani. Majoritatea sistemelor si masinariilor gindite de Da Vinci reprezina baza de pornire pentru tehnica existenta astazi, unele suferind doar mici modificari care tin in special de materialele din care sunt construite (de exemplu, rumentul, bicicleta etc.).
– Daca vreti sa comentati pe scurt desfasurarea expozitiei, ecouri-rezultate, legatura cu Teatrul de Opereta.
– Din momentul demararii organizarii expozitiei, a urmat o lunga cautare a unui spatiu adecvat. Dar din pacate nicio institutie nu a fost dispusa „sa-si blocheze spatiul“ pentru o perioada atit de lunga.
Teatrul National de Opereta Ion Dacian a fost singurul dispus sa ne gazduiasca si sa ne sprijine in organizarea proiectului. Directorul teatrului a fost foarte deschis la propunerea noastra, iar noi am fost incintati de pozitionarea centrala a spatiului si de felul in care arata foaierul in care urma sa expunem. De aceea, desi este o locatie atipica organizarii unei expozitii tehnice, a fost foarte apreciata de vizitatori.
37 336 de vizitatori au calcat pragul expozitiei in perioada 1 octombrie 2008 – 31 ianuarie 2009, dintre acestia, circa 25% copii, elevi, studenti, circa 30% tineri (pina in 35 ani), circa 45% adulti.
Datorita succesului pe care l-a avut expozitia, la cererea publicului ea a fost prelungita pina pe 10 februarie 2009.
Reflectorul (fig. 1)
(Cod. Atlantico)
O cutie simpla prevazuta cu o lentila mare pe una din laturi, iar in interior o luminare: acesta e modul lui Leonardo de a realiza o lumina intensa. Principiul este cel al reflectorului si se presupune ca ideea este legata de scenografie.
Angrenajul de transmitere a miscarii (fig. 2)
(Ms. H,f.86v.)
Acest angrenaj pentru transmiterea miscarii apare frecvent in mecanismele concepute de Leonardo, care acorda o atentie deosebita uzurii si randamentului pieselor sale.
În general, angrenajul foloseste la transferul miscarii rotative dintr-un plan intr-altul.
Masina cu autopropulsare (Automobilul) (fig. 3)
(Cod. Atlantico)
Masina cu autopropulsare este una dintre cele mai iubite desene tehnice ale lui Leonardo, in special pentru ca este vazuta ca o anticipatie a automobilului modern.
Rotile posterioare sunt dotate cu un diferential si au posibilitatea de a se misca independent de rotile anterioare. O a patra roata este legata de un fel de volan cu ajutorul caruia poate fi directionata masina.
Bicicleta (fig. 4)
(Codice Atlantico)
Acesta este unul din multele mistere care invaluie viata si creatia lui Leonardo.
În timpul lucrarilor de restaurare a codului Atlantico s-au descoperit doua pagini lipite pe care era ilustrata bicicleta. Trasaturile desenului, lipsa particularitatilor, semnatura elevului Sallai ne duc cu gindul la posibilitatea ca acest desen sa nu-i apartina lui Leonadro, ci elevului sau care probabil a vazut un model al bicicletei in atelierul maestrului.
Fierastraul hidraulic (fig. 5)
(Cod. Atlantico f. 1078 a.)
Curentul apei mobilizeaza roata care actioneaza fierastraul vertical si avansarea caruciorului spre trunchi. Acest tip de fierastrau se mai foloseste inca in unele regiuni alpine.
Lanturile
(Cod. Madrid)
Sunt multe si diverse lanturi flexibile pe care Leonardo le-a proiectat pentru transmiterea motricitatii. Formele si greutatea lor ne pot face sa credem ca au fost proiectate pentru mecanismele orologiilor.
Aplicatia cea mai cunoscuta, insa, apare intr-unul din proiectele faimoase ale lui Leonardo: bicicleta.
Orologiul de noapte (fig. 6)
(Cod. Atlantico f.394v.)
Cu acest model de orologiu de o simplitate incredibila, Leonardo rezolva problema stabilirii orei in plina noapte prin pozitionarea strategica a unei luminari aprinse alaturi de o sipca gradata cu orele insemnate.
Datorita simplitatii sale, se presupune ca era utilizat chiar de Leonardo, care la lasarea serii isi prelungea astfel orele dedicate cercetarii.
În afara de aceasta, orologiul era optim pentru schimbul nocturn al garzilor.
Demonstrarea imposibilitatii unui perpetuum mobile
(Cod. Madrid I, f.145r.)
Leonardo demonstreaza prin comentarii si desene imposibilitatea crearii unui perpetuum mobile, obiectul multor controverse si discutii. Instrumentul demonstrativ este realizat din bete care au greutati atasate la unul dintre capete, iar experienta ii demonstreaza lui Leonardo ca «...orice greutate ar fi aplicata pe roata aceea va fi cauza motricitatii acestei roti si fara dubiu centrul unei astfel de greutati se va opri sub centrul polului sau si niciun instrument pe care geniul uman il poate fabrica si care se invirte in jurul axului sau nu va putea evita acest efect.» De aici polemica zeflemitoare: «O, speculatori ai perpetuum mobile, ce multe si diverse genii ati creat printr-o asemenea cercetare. Va puteti asocia cu cautatorii de aur (magii alchimisti).»
Poliedrul
(Cod. Atlantico f.709r.)
Leonardo, fascinat de geometrie, deseneaza un model de axonometrie format din trei patrate care se intersecteaza intr-un mod perfect simetric.
Roata motrice
(Codice Madrid I f.114r.)
Scopul acestui dispozitiv este de a anula punctele de inertie si prin realizarea unei miscari continue, sa diminueze efortul.
Ridicatorul de coloane
(Codice Atlantico f.49v. -a.)
Citeva din masinariile care apar in manuscrise nu sunt fructul ingenuitatii lui Leonardo, ci proiecte revazute si imbunatatite. Pe baza sistemelor desenate de Francesco di Giorgio Martini si de catre alti ingineri, Leonardo a perfectionat masina de ridicat coloane. Mecanismul se bazeaza pe miscarea uneia dintre manivelele care pun in miscare un carucior pe care era pusa coloana si un surub care ridica extremitatea opusa a coloanei.
Robotul (fig. 7)
(Cod. Atlantico f. 579 r.)
Leonardo este recunoscut ca un parinte al automatizarii. A realizat in special in domeniul scenografiei teatrale figuri automatizate, mai ales de animale (cai, lei, dragoni etc.). Între desenele sale s-a descoperit schema unui mecanism de robot cu armura medievala care nu era destinat teatrului, ci mai degraba folosit in cadrul unor receptii, unde diversi roboti aliniati in formatie, la o comanda speciala isi inaltau bratele pentru a-l saluta pe suveran.
Rulmentul (fig. 8)
(Codice Madrid I, f.20v.)
Utilizarea acestui principiu in zilele noastre este foarte raspindita. O serie de sfere interpuse intre doua suprafete in miscare evita frecarea/uzura celor doua suprafete. ?i in acest caz Leonardo a perfectionat proiectul creind o pista de miscare in forma de inel care sa permita sferelor sa se miste fara sa vina in contact una cu cealalta.
Schimbatorul de viteze (fig. 9)
(Cod. Atlantico)
În desenul de mai sus se observa doua mosoare (unul conic, celalalt cilindric) care transmit miscarea rotilor dintate cu diametre diferite. Fiecare are o viteza proprie corespunzatoare timpului necesar completarii unei rotatii intregi. Sistemul este, in principiu, identic cu schimbatorul de viteze modern al automobilelor. Acum 500 de ani acest principiu putea fi utilizat in mecanismul morilor.
Burghiul hidraulic (fig. 10)
(Cod. Madrid I f.25 v.)
Cu acest burghiu actionat de o roata hidraulica orizontala, Leonardo indica un mod de prelucrare a trunchiurilor de copac in vederea realizarii de tuburi. De asemenea, se foloseste de „fermoare“ speciale pentru a fixa intre ele diversele module.
?urubul lui Archimede
(Cod. Atlantico f. 263r.-a.)
Numele acestui mecanism ne da deja de inteles ca era folosit inca din timpurile Greciei Antice. În vremea Renasterii era frecvent utilizat. Leonardo a desenat multe dispozitive de felul acesta, incercind si reusind sa le imbunatateasca.
?urubul permite ridicarea apei printr-un tub infasurat in jurul unui cilindru rotit cu ajutorul unei manivele.
(Continuare in numarul viitor)