„Se impune un ritm de dezvoltare economica si sociala a Romaniei superior ritmului mediu pe ansamblul UE“ Convorbire cu prof. univ. dr. Vergil Voineagu, presedintele Institutului National de Statistica
Data: 16-28 februarie 2011
Teodor Brates: Inginerii, celelalte categorii profesionale de baza ale societatii noastre manifesta un interes deosebit fata de stadiul de dezvoltare si fata de perspectivele economiei romanesti. Suntem convinsi ca diagnoza oferita de dvs. raspunde direct acestui interes. Trecand la examinarea unor aspecte de fond, constatam importanta unui element de ordin comparativ: unde ne situam, la principalii indicatori macroeconomici, fata de media din Uniunea Europeana?
Vergil Voineagu: Este o intrebare la care nu se poate raspunde intr-o maniera succinta, dat fiind ca, prin insasi formularea ei, reclama subsumarea unei mari diversitati de evaluari si estimari de ordin cantitativ si calitativ, marcate de niveluri, evolutii, tendinte si perspective, in multe situatii imprevizibile.
T.B.: Nu ne propunem detalieri, ci doar sa punctam elementele esentiale.
V.V.: Ceea ce pot spune la acest moment este faptul ca, indiferent de elementele pe care le-am putea aduce in prezent in argumentarea locului si pozitiei pe care tara noastra le ocupa in cadrul Uniunii Europene, indicatorii de baza ne plaseaza, din pacate, in conditii de comparabilitate, in partea de jos a scalei dezvoltarii, atat in raport cu media europeana, cat si cu nivelul majoritatii celorlalte 26 de state membre ale Uniunii Europene. Or, este stiut ca diminuarea decalajului tarii noastre fata de restul tarilor Uniunii Europene, si, intr-o perspectiva pe care ne-o dorim cat mai apropiata, incadrarea in media europeana sunt indisolubil determinate de prevalenta ritmurilor de crestere a indicatorilor macroeconomici ai Romaniei, in primul rand a PIB/locuitor, fata de evolutia indicatorilor similari in plan european. In acest sens, este suficient sa arat, de exemplu, ca, din punctul de vedere al PIB/locuitor calculat la paritatea puterii standard (PPS), la nivelul anului 2009, Romania se situa inca sub jumatatea mediei europene (46%). In privinta acestui indicator, in ultimii zece ani (incepand cu 1998), s-a facut remarcat un trend ascendent, PIB-ul pe locuitor al Romaniei crescand de la numai 26 – 27% fata de media europeana (100%) in perioada 1998 – 2000, la 47% in anul 2008, ceea ce inseamna o recuperare de peste 20 de puncte procentuale din decalajul fata de media europeana. Din pacate, descresterile PIB din anii 2009 (-7,1%) si din 2010 (-1,2%) au franat temporar acest proces de atingere, intr-o prima etapa, a unui nivel de 50% din media europeana.
T.B.: Sa speram ca este vorba despre ceva, cum ati spus, temporar si ca se va relua, in cel mai scurt timp, procesul de crestere economica, dar pe o baza sanatoasa.
V.V.: Relansarea previzibila, anticipata de unii analisti economici si chiar organizatii internationale, este estimata ca va fi pentru inceput, cu referire la anul 2011, relativ lenta, lasandu-se sa se intrevada o anumita accelerare in anii care vor urma. Sa speram ca acest scenariu se va transforma in realitate, dar, mai ales, ca el trebuie sa tinda, din nou, spre un ritm de crestere economica a Romaniei care sa devanseze ritmul mediu de crestere al Uniunii Europene, in ansamblu.
T.B.: Totusi, se impune o subliniere a elementelor care determina atingerea dezideratelor la care ne referim.
V.V.: In ordinea importantei indicatorilor macroeconomici, as aseza investitiile, indicator de care depinde in mod hotarator evolutia economiei. Din pacate, investitiile au reprezentat domeniul cu cea mai drastica reducere pe parcursul anilor 2009 si 2010. De la o crestere de 2,7% inregistrata in trimestrul I 2009 fata de trimestrul IV 2008, investitiile au marcat o scadere continua in trimestrele succesive, ajungand la circa 60% in trimestrul IV fata de trimestrul III, pentru ca, la nivelul intregului an 2009 fata de 2008 sa rezulte o scadere de aproape 30%. O scadere drastica, cu exceptia trimestrului I, s-a facut remarcata, in special, la categoria investitiilor in utilaje si mijloace de transport – intre 57% in trimestrul IV si 44,7% in trimestrul III –, pentru ca, la nivelul intregului an, reducerea sa fie de aproape 55%. Lucrarile de constructii noi, aflate si ele sub impactul diminuarii in trimestrele II, III si IV, desi mai scazuta decat reducerea la utilaje, s-au plasat, totusi, in cazul lucrarilor de constructii, la circa 14%.
T.B.: Din pacate, scaderea a continuat si in 2010, diminuand, astfel, insesi posibilitatile de relansare in acest an.
V.V.: Potrivit datelor disponibile in prezent, pe primele noua luni ale anului, volumul investitiilor inregistra o noua scadere, de peste 17%, fata de perioada corespunzatoare a anului 2009. Prin urmare, in cei doi ani de criza 2009 – 2010, diminuarea investitiilor releva, cum ati remarcat, un recul cu impact deosebit asupra perspectivei de relansare economica.
T.B.: In stransa legatura cu consideratiile anterioare, se situeaza rata de ocupare a fortei de munca.
V.V.: Este unul dintre indicatorii potrivit carora situatia Romaniei comparativ cu alte tari vadeste o discrepanta ingrijoratoare si unde cred ca trebuie concentrata atentia factorilor decizionali. In anul 2009 si in prima jumatate a anului 2010, gradul de ocupare a fortei de munca prezenta o rata in jurul a 60%, ce situa Romania printre tarile cu valori sub media UE 27 de 64,3%. Sub alt aspect, aceasta rata ne plaseaza la o distanta de 10 puncte procentuale fata de tinta Lisabona, fixata, dupa cum se stie, la 70%. Atingerea tintei Lisabona va fi greu de realizat pentru Romania, mai ales prin prisma faptului ca trendul ultimilor 12 ani este unul continuu descendent, de la 65,4% in 1997 la putin peste 58% in 2009. Se impune, de asemenea, a fi relevata si una dintre structurile esentiale prezente in distributia pe sectoare a populatiei, in cadrul careia ponderea celei ocupate in agricultura in tara noastra, de peste 30%, ne rezerva o postura cu totul atipica in context european, in cadrul caruia populatia ocupata in agricultura se limiteaza la ponderi in general de trei ori mai reduse. Si cu aceasta, cred ca ar fi de prisos sa continui prezentarea discrepantelor intre nivelurile atinse de Romania comparativ cu media europeana si la alti indicatori macroeconomici, pentru ca am ajunge, poate cu putine exceptii, la aceleasi concluzii nefavorizante in ceea ce ne priveste.
T.B.: Astfel, ne indepartam si de atingerea obiectivelor din programul de convergenta.
V.V.: Aici este locul, dupa parerea mea, spre care trebuie concentrata atentia factorilor ce vor fi antrenati in elaborarea unui proiect de modernizare a Romaniei. Cat timp tara noastra isi va mentine pe termen lung sau isi va diminua nesemnificativ discrepantele structurale in raport cu tarile ce fac parte din elita europeana grupata in Uniunea Europeana, va fi condamnata la perpetuarea statu-quo-ului. Adica, de tara plasata pe ultimele locuri intr-un top al dezvoltarii economice, incapabila sa reziste competitiei si sa acceada la performante notabile in context european. Tendintele certificate de datele statistice, mai ales, prin prisma evolutiilor recente afectate de recesiunea economica cu accente mai puternice in economia Romaniei, decat a celorlalte tari din UE, sunt, din pacate, mai curand descurajante decat datatoare de sperante. Cu toate acestea, Romania a dovedit de multe ori, de-a lungul istoriei, o capacitate de a surprinde prin revigorari spectaculoase. Sa speram ca asa va fi si de aceasta data. Speranta, insa, trebuie sustinuta si intretinuta prin eforturi, in primul rand, de ordin calitativ, in cadrul carora sa precumpaneasca investitia in inteligenta si cunoastere prin eforturi conjugate in primul rand ale economistilor si inginerilor.
T.B.: In context, apare si tema avantajelor comparative si competitive.
V.V.: In primul rand, as sublinia cadrul favorabil in care suntem circumscrisi. Ma refer la faptul ca, din fericire, facem parte intrinseca din trenul Uniunii Europene care isi are locomotivele bine cunoscute, vagoanele de clasa I si alte elemente ale garniturii care le propulseaza impreuna spre gara prosperitatii. Dupa cum se stie, peronul este intotdeauna suficient de lung pentru ca pasagerii din toate vagoanele sa-l poata accesa in acelasi timp. Un atu, daca doriti, adica un avantaj comparativ, este insasi dimensiunea tarii noastre, a saptea ca marime din punctul de vedere al populatiei si teritoriului in cadrul UE. Apoi, nivelul de instruire si capacitatea la efort a populatiei Romaniei este un avantaj, de asemenea, deloc de neglijat. Oricat ar parea de paradoxal, discrepantele actuale, inclusiv cele de natura structurala, pot transcede spre avantaje, fireste, in masura in care vom fi suficient de inteligenti sa le surmontam prin reconversie, reprofesionalizare a potentialului uman, oferite, de exemplu, de satul romanesc inca aflat in stare latenta, dinamizarea sectorului serviciilor, crearea infrastructurilor, modernizarea cadrului educational si valorificarea resurselor primare de care dispunem. Este, insa, posibil, as zice, necesar, cu valenta de postulat, sa concentram si sa concertam eforturile creatoare si de aplecare mai asidua spre munca a populatiei, preocupati fiind de calitatea demersului intelectual si profesional.
T.B.: Nu putem sa nu va adresam si rugamintea de a aprecia importanta celor doua mari actiuni ale INS-ului – recensamintele derulate in perioada actuala.
V.V.: As dori sa incep cu Recensamantul General Agricol – 2010, nu in ordinea importantei, ci a succesiunii cronologice. Recensamantul General Agricol se realizeaza pentru a doua oara in Romania, ca actiune statistica de importanta nationala. Lucrarile pregatitoare au fost demarate inca din 2008, an in care a fost adoptata legea privind efectuarea recensamantului, avand totodata ca suport legal un regulament al Comisiei Europene. Dincolo de conditia asumata de Romania ca stat membru, de respectare a legislatiei europene in domeniul statistic, Recensamantul General Agricol din tara noastra va asigura – permiteti-mi sa sintetizez in felul urmator:
? obtinerea de date statistice comparabile la nivel international indispensabile procesului de participare a Romaniei la Politica Agricola Comuna;
? fundamentarea masurilor pentru elaborarea Planului National de Dezvoltare si a altor programe care vizeaza, in principal, agricultura si dezvoltarea rurala;
? consolidarea sistemului statistic agricol prin obtinerea de noi date si informatii privind exploatatiile agricole si caracteristicile structurale ale acestora;
? actualizarea Registrului Statistic al Exploatatiilor Agricole, baza de esantionare necesara realizarii cercetarilor statistice curente in domeniul agriculturii;
? furnizarea de date si informatii necesare dezvoltarii Retelei de Informatii Contabile Agricole si a Sistemului Integrat de Administrare si Control;
? asigurarea de date comparabile privind activitatile agricole, la nivel geografic, care sa acopere intreaga Comunitate, conform cerintelor legislatiei europene;
? stabilirea tipologiei si dimensiunii economice a exploatatiilor agricole.
T.B.: Se poate, deci, spune ca Recensamantul General Agricol va oferi un adevarat tezaur de informatii, de o mare importanta.
V.V.: Care va putea fi valorificat prin elaborarea elementelor vitale, a cailor de urmat pentru revigorarea agriculturii romanesti, pentru devenirea satului romanesc de la stadiul actual inca dominat de structuri arhaice si neperformante la conditia ruralului european modern, a carui delimitare fata de zona urbana este practic insesizabila. Tin sa precizez ca in acest moment s-a incheiat prima etapa a recensamantului, poate cea mai dificila, constand in procesul de colectare din teren a datelor statistice de la cele aproape 5 milioane de exploatatii agricole. À propos de acest fapt, sa speram ca in proiectiile strategice viitoare sa se identifice solutii pentru ca numarul exploatatiilor agricole, in prezent, exagerat de mare si, consecinta a acestui lucru, ineficiente, sa se reduca la un nivel rezonabil de exploatatii cu potential ridicat, moderne si performante, capabile sa asigure necesarul alimentar al Romaniei si nu numai.
T.B.: Iar in privinta celei de-a doua mari actiuni, ce considerati ca este strict necesar sa comunicati cititorilor?
V.V.: Recensamantul Populatiei si al Locuintelor, care va demara in toamna acestui an, este, la randul lui, o actiune statistica majora careia pe drept cuvant i se ataseaza atributul de „importanta nationala“. Dincolo de caracterul specific, traditional al Recensamantului Populatiei si Locuintelor, actuala problematica este imbogatita tematic prin abordarea unor aspecte noi, derivate nemijlocit din programul guvernamental si preocuparile autoritatilor centrale si locale ale administratiei publice si ale societatii civile, precum migratia externa, temporara si definitiva, pregatirea profesionala continua a populatiei, nivelul somajului, aspecte ale vietii sociale – educatie, starea sanatatii si altele. Acestea sunt tratate in structura recensamantului deosebit fata de cel din 2002, pornind de la mediul individual la cel ambiental, al componentei gospodariei si colectivitatilor umane, defalcate in structuri si profiluri variate si distribuite sub aspect geografic si al clasificarilor administrativ-teritoriale, ale ocupatiilor si altele. Rezultatele asteptate ale recensamantului sunt de natura sa ofere o baza informationala de exceptionala valoare la dispozitia intregii societati, a autoritatilor statului pentru formularea scenariilor, strategiilor si politicilor in domeniul populatiei, prin prisma masurilor ce trebuie luate pentru reducerea declinului demografic si reluarea procesului de crestere a numarului populatiei si de redresare a structurii pe varste a acesteia, a sporirii gradului si nivelului educational al populatiei si, nu in ultimul rand, a diminuarii impactului fenomenului de risc major privind dimensiunea si dinamica procesului migratiei. Este de la sine inteles ca cele doua actiuni sunt, deopotriva, indispensabile lucrarilor de fundamentare a intregului ansamblu de activitati menite sa asigure modernizarea Romaniei pentru ca, in ultima instanta, omul este elementul hotarator al progresului societatii, oricand, oricum, oriunde si in orice sistem.