Gestionarea eficienta a deseurilor, obiectiv prioritar al dezvoltarii durabile
Data: 16-28 februarie 2017
În ultima perioadă, la nivel european au fost adoptate măsuri importante pentru protecţia mediului înconjurător, cu accent pe gestionarea eficientă a deşeurilor. Aceste decizii, cum se ştie, sunt în cea mai mare parte obligatorii pentru toate statele membre. Pe baza lor, se adoptă strategii şi programe la nivel naţional. Periodic, aceste documente se actualizează, însă principiile şi regulile generale rămân în vigoare, întrucât valabilitatea lor a fost şi este continuu confirmată.
Ştiinţă şi conştiinţă ecologică
Cadrul general în care sunt abordate temele supuse atenţiei cititorilor a fost conturat, în ţara noastră, din perspectiva cerinţelor dezvoltării durabile, astfel încât s-au adoptat strategii şi planuri naţionale de gestionare a deşeurilor.
Conform cerinţelor legislaţiei UE, documentele strategice naţionale de gestionare a deşeurilor cuprind două componente principale, şi anume:
▪ Strategia de gestionare a deşeurilor - este cadrul care stabileşte obiectivele României în domeniul gestionării deşeurilor;
▪ Planul naţional de gestionare a deşeurilor reprezintă planul de implementare a Strategiei - conţine detalii referitoare la acţiunile ce trebuie întreprinse pentru îndeplinirea obiectivelor Strategiei, la modul de desfăşurare a acestor acţiuni, inclusiv termene şi responsabilităţi.
De aici decurg principiile care stau la baza activităţii de gestionare a deşeurilor, respectiv:
- Principiul protecţiei resurselor primare este formulat în contextul mai larg al conceptului de „dezvoltare durabilă" şi stabileşte necesitatea de a minimiza şi eficientiza utilizarea resurselor primare, în special a celor neregenerabile, punând accentul pe utilizarea materiilor prime secundare;
- Principiul măsurilor preliminare, corelat cu principiul utilizării BATNEEC („Cele mai bune tehnici disponibile care nu presupun costuri excesive"), stabileşte că, pentru orice activitate (inclusiv pentru gestionarea deşeurilor), trebuie să se ţină cont de următoarele aspecte principale: stadiul curent al dezvoltării tehnologiilor, cerinţele pentru protecţia mediului, alegerea şi aplicarea acelor măsuri fezabile din punct de vedere economic;
- Principiul prevenirii stabileşte ierarhizarea activităţilor de gestionare a deşeurilor, în ordinea descrescătoare a importanţei care trebuie acordată: evitarea apariţiei, minimizarea cantităţilor, tratarea în scopul recuperării, tratarea şi eliminarea în condiţii de siguranţă pentru mediu;
- Principiul poluatorul plăteşte, corelat cu principiul responsabilităţii producătorului şi cel al responsabilităţii utilizatorului, stabileşte necesitatea creării unui cadru legislativ şi economic corespunzător, astfel încât costurile pentru gestionarea deşeurilor să fie suportate de generatorul acestora;
- Principiul substituţiei stabileşte necesitatea înlocuirii materiilor prime periculoase cu materii prime nepericuloase, evitându-se astfel apariţia deşeurilor periculoase;
- Principiul proximităţii, corelat cu principiul autonomiei stabileşte că deşeurile trebuie să fie tratate şi eliminate pe cât posibil pe teritoriul naţional şi cât mai aproape de sursa de generare; în plus, exportul deşeurilor periculoase este acceptat numai către acele ţări care dispun de tehnologii adecvate de eliminare şi numai în condiţiile respectării cerinţelor privind comerţul internaţional cu deşeuri;
- Principiul subsidiarităţii (corelat şi cu principiul proximităţii şi cu principiul autonomiei) stabileşte acordarea competenţelor astfel încât deciziile în domeniul gestionării deşeurilor să fie luate la cel mai scăzut nivel administrativ faţă de sursa de generare, dar pe baza unor criterii uniforme la nivel regional şi naţional;
- Principiul integrării stabileşte că activităţile de gestionare a deşeurilor fac parte integrantă din activităţile social-economice care le generează.
Prin urmare, elementele prezentate dau expresie practică îmbinării strânse a abordării ştiinţifice cu luarea în considerare a criteriilor sociale şi morale.
Economia circulară. Valorificarea energetică a deşeurilor
La un an după adoptarea pachetului de măsuri privind economia circulară, Comisia Europeană (CE) a prezentat un raport privind rezultatele și progresele obținute cu principalele inițiative prezentate în planul său de acțiune din 2015 (conceptul de economie circulară relevă, în sinteză, că pentru a se armoniza nevoile de dezvoltare sustenabilă ale omenirii pe termen lung, este necesară optimizarea consumurilor de resurse astfel încât să risipim cât mai puțin și să refolosim cât mai mult - n.r.).
Pe lângă prezentarea raportului, CE a adoptat măsuri suplimentare instituind, împreună cu Banca Europeană de Investiții (BEI), o platformă de sprijin financiar pentru economia circulară, care reunește investitorii și inovatorii. De asemenea, a adresat statelor membre orientări privind valorificarea energetică a deșeurilor și a propus o îmbunătățire specifică a legislației privind anumite substanțe periculoase din echipamentele electrice și electronice.
■ O Europă verde, circulară și competitivă
„Construirea unei economii circulare pentru Europa este o prioritate esențială pentru actuala Comisie. Am înregistrat progrese importante și planificăm noi inițiative în 2017. Închidem bucla în care se înscriu proiectarea, producția, consumul și gestionarea deșeurilor, creând astfel o Europă verde, circulară și competitivă", a declarat prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, responsabil cu dezvoltarea durabilă.
La rândul său, Jyrki Katainen, vicepreședinte al CE responsabil cu locurile de muncă, creșterea economică, investițiile și competitivitatea, a adăugat: „Obiectivul nostru este să consolidăm investițiile, atât publice, cât și private, în economia circulară. Adesea, în acest scop sunt necesare un nou model de afaceri și noi modalități inovatoare de finanțare. Noua platformă este un instrument excelent pentru a sensibiliza publicul cu privire la potențialul de afaceri imens al proiectelor de economie circulară și de a atrage, astfel, mai multe fonduri pentru finanțarea acestora. Economia circulară este un element important al modernizării economiei europene și suntem pe calea cea bună pentru a realiza această schimbare durabilă".
„Ne bucurăm că BEI și Comisia Europeană își unesc forțele. Putem astfel să ne folosim capacitatea și experiența financiară combinate pentru ca economiile noastre să fie mai circulare. BEI este cel mai mare creditor multilateral în domeniul acțiunilor climatice. Anul trecut am acordat finanțare specifică în valoare de peste 19 miliarde euro. În această calitate, considerăm că economia circulară este un element esențial pentru inversarea cursului schimbărilor climatice, care permite utilizarea mai durabilă a resurselor limitate ale planetei noastre și contribuie la creșterea economică a Europei. Pentru a accelera trecerea la economia circulară, vom continua să oferim consiliere și să investim din ce în ce mai mult în modele de afaceri inovatoare în domeniul economiei circulare și în noile tehnologii, precum și în proiecte mai tradiționale de utilizare eficientă a resurselor. Noua platformă de sprijin financiar pentru economia circulară va fi un instrument esențial pentru a sensibiliza un public tot mai larg și a stimula finanțarea proiectelor de economie circulară", a precizat Jonathan Taylor, vicepreședintele BEI, responsabil cu acordarea de finanțare în domeniul mediului, al acțiunilor climatice și al economiei circulare.
■ În 2018, o strategie în domeniul materialelor plastice și o propunere de promovare a reutilizării apei
Profitând de impulsul generat de Planul de investiții pentru Europa care, până la sfârșitul anului 2016, a mobilizat deja investiții în valoare de 164 de miliarde euro, platforma de sprijin financiar pentru economia circulară va consolida legătura dintre instrumentele existente, cum ar fi Fondul European pentru Investiții Strategice (FEIS) și InnovFin (inițiativa „Finanțare UE pentru inovatori", sprijinită de programul Orizont 2020) și va dezvolta eventual noi instrumente financiare pentru proiectele de economie circulară. Platforma va reuni Comisia, BEI, băncile naționale de promovare, investitorii instituționali și alte părți interesate, va sensibiliza publicul cu privire la oportunitățile de investiții în economia circulară și va promova cele mai bune practici în rândul potențialilor promotori de proiecte, va analiza proiectele și nevoile de finanțare ale acestora și va furniza consiliere cu privire la structurarea și atractivitatea financiară a proiectelor.
Setul de orientări privind valorificarea energetică a deșeurilor va spori la maximum beneficiile acestei părți mici, dar inovatoare a mixului energetic național. El va oferi statelor membre orientări pentru a obține un echilibru adecvat al capacității de valorificare energetică a deșeurilor, subliniind rolul ierarhiei deșeurilor, în care opțiunile de gestionare a deșeurilor sunt ordonate în funcție de durabilitatea lor și în care prioritatea revine prevenirii și reciclării deșeurilor. De asemenea, va sprijini statele membre să își optimizeze contribuția la uniunea energetică și să exploateze oportunitățile de creare a unor parteneriate transfrontaliere, în situațiile în care acest lucru este oportun și respectă obiectivele de mediu.
Pachetul de măsuri adoptat de CE cuprinde și o propunere de actualizare a legislației pentru a restricționa utilizarea anumitor substanțe periculoase în echipamentele electrice și electronice. Propunerea promovează înlocuirea materialelor periculoase, astfel încât reciclarea componentelor să fie mai profitabilă. Modificările propuse vor facilita și mai mult tranzacțiile pe piața bunurilor de ocazie (de exemplu, revânzarea) și repararea echipamentelor electrice și electronice. Se estimează că, datorită măsurilor, se va evita generarea anuală în UE a peste 3000 de tone de deșeuri periculoase și se vor economisi atât energie, cât și materii prime. Numai în sectorul sănătății ar putea fi economisite costuri de asistență medicală având o valoare estimată de 170 milioane euro.
De asemenea, în raportul privind progresele înregistrate de anul trecut și până acum, Comisia enumeră principalele măsuri adoptate în domenii cum ar fi deșeurile, proiectarea ecologică, deșeurile alimentare, îngrășămintele organice, garanțiile pentru bunurile de consum, inovarea și investițiile. Principiile economiei circulare au fost integrate treptat în cele mai bune practici industriale, în achizițiile publice verzi, în modul de utilizare a fondurilor politicii de coeziune, precum și în noi inițiative din domeniul construcțiilor și al apei. „Pentru realizarea efectivă a trecerii la economia circulară, Comisia invită Parlamentul European și Consiliul să adopte cu celeritate propunerile legislative privind deșeurile. În anul care vine, Comisia este hotărâtă să contribuie și mai mult la realizarea Planului de acțiune privind economia circulară, și anume cu o strategie în domeniul materialelor plastice, cu un cadru de monitorizare pentru economia circulară și cu o propunere de promovare a reutilizării apei", se precizează într-un comunicat al CE.
■ Va fi creată o platformă europeană a părților interesate în acest domeniu
Reamintim că, la 2 decembrie 2015, Comisia Europeană a adoptat un pachet ambițios de măsuri privind economia circulară. Pachetul constă într-un plan de acțiune al UE care cuprinde măsuri ce acoperă întregul ciclu de viață al produsului: de la concepere, achiziționarea materialelor, producție și consum până la gestionarea deșeurilor și piața materiilor prime secundare.
Trecerea la o economie mai circulară oferă oportunități importante pentru Europa și pentru cetățenii săi. Aceasta este o parte importantă a eforturilor noastre de a moderniza economia europeană, orientând-o într-o direcție mai durabilă. Argumente economice solide sprijină trecerea la economia circulară, întrucât aceasta ar permite întreprinderilor să obțină beneficii economice substanțiale și să devină mai competitive. Grație unei economii circulare, se fac economii importante de energie și sunt generate beneficii pentru mediu, se creează locuri de muncă la nivel local și oportunități de integrare socială. Trecerea la o economie mai circulară este strâns legată de principalele priorități ale UE, și anume ocuparea forței de muncă și creșterea economică, investițiile, agenda socială și inovarea industrială.
Pentru a prezenta principalele rezultate obținute până în prezent și a dezbate viitoarele rezultate cu părțile implicate, Comisia și Comitetul Economic și Social European organizează o conferinţă privind economia circulară în perioada 9 - 10 martie 2017. Cu această ocazie, este prevăzută crearea Platformei europene a părților interesate în economia circulară.
Evaluarea aplicării politicilor de mediu: o nouă modalitate de a ajuta statele membre să aplice normele UE
■ În beneficiul cetăţenilor, al administraţiilor şi al economiei
Comisia Europeană a adoptat, în luna februarie a.c., „evaluarea punerii în aplicare a politicilor de mediu", un nou instrument menit să îmbunătățească punerea în aplicare a politicilor și a legislației europene de profil. Acesta este începutul unui nou proces prin care CE, împreună cu statele membre, va aborda cauzele care au generat lacunele privind punere în aplicare înainte ca problemele să devină urgente.
Dacă legislația de mediu ar fi pusă integral în aplicare, suma care s-ar economisi la nivelul UE în termeni de costuri medicale și costuri directe pentru mediu ar fi de 50 de miliarde euro pe an. Potrivit Eurostat, trei cetățeni din patru consideră că legislația UE este necesară pentru protejarea mediului în țara lor și patru cetățeni din cinci sunt de acord că instituțiile europene ar trebui să poată verifica dacă normele sunt aplicate corect.
„O aplicare fragmentară și neomogenă a normelor de mediu nu este în interesul nimănui. Îmbunătățirea modului în care se aplică legislația de mediu este în beneficiul cetățenilor, al administrațiilor publice și al economiei. Aici intervine evaluarea aplicării politicilor de mediu (EIR). Comisia Europeană se angajează să ajute statele membre în a le garanta cetățenilor lor cele mai înalte standarde în ceea ce privește calitatea aerului și a apei și gestionarea deșeurilor. Această evaluare oferă informații, instrumente și un calendar în acest sens", a declarat Karmenu Vella, comisarul pentru mediu, afaceri maritime și pescuit.
Pachetul de măsuri, adoptat de CE, cuprinde:
▪ 28 de rapoarte de țară, care identifică punctele forte, oportunitățile și punctele slabe la nivel național;
▪ o comunicare care rezumă concluziile politice ale rapoartelor de țară și analizează tendințele comune în domenii precum calitatea aerului, gestionarea deșeurilor și economia circulară, calitatea apei, protecția naturii și a biodiversității;
▪ recomandări pentru toate statele membre.
Această evaluare arată că, în ceea ce privește gestionarea deșeurilor, prevenirea generării de deșeuri rămâne o provocare pentru toate statele membre. Șase dintre acestea nu au reușit să limiteze depozitarea deșeurilor biodegradabile municipale. Respectarea deplină, până în 2020, a politicii UE privind gestionarea deșeurilor ar putea crea încă 400 000 de locuri de muncă.
„În ciuda multor reușite pe plan local în materie de protecție a naturii și biodiversității, trebuie intensificată punerea în aplicare a legislației de mediu a UE. Altfel, declinul biodiversității va continua în UE, ceea ce va compromite capacitatea ecosistemelor de a răspunde nevoilor populației în viitor", se precizează în comunicatul CE.
În 23 din cele 28 de state membre, standardele de calitate a aerului sunt încă depășite - în total, în peste 130 de orașe din Europa. Transporturile sunt principala sursă de poluare. De asemenea, ar trebui luate mai multe măsuri pentru a reduce zgomotul ambiental, cea de-a doua cauză importantă a problemelor de sănătate legate de mediu.
În ceea ce privește calitatea și gestionarea apei, majoritatea statelor membre depun eforturi mari pentru a se conforma pe deplin cerințelor legate de colectarea și tratarea apelor reziduale urbane - în cazul a 13 state membre, UE a lansat acțiuni în justiție. În aproape toate țările UE, concentrațiile de nitrați și nivelurile de eutrofizare reprezintă în continuare o problemă gravă.
Există o serie de cauze majore comune mai multor state membre: coordonare ineficientă între nivelurile administrative, capacitate insuficientă și lipsă de cunoștințe și de date.
În urma lansării pachetului de măsuri privind EIR, vor fi organizate discuții cu fiecare stat membru, va fi introdus un instrument colaborativ pentru a le permite statelor membre să își ofere reciproc expertiză și, nu în ultimul rând, vor avea loc dezbateri politice în cadrul Consiliului Mediu.
■ România, performanțe şi contraperformanţe. Obiective şi soluţii
De la aderarea la Uniunea Europeană, România și-a îmbunătățit semnificativ performanțele de mediu. Legislația sa reflectă corect cerințele convenite la nivel european, însă se înregistrează încă lacune la punerea în aplicare, în general cauzate de lipsa planificării, coordonării și a unei finanțări adecvate. Domeniile cu astfel de lacune sunt gestionarea deșeurilor și tratarea apelor reziduale. România poate utiliza mai bine fondurile europene alocate pentru a aborda aceste provocări și a spori gradul de coordonare a propriilor mecanisme administrative. Acestea sunt principalele concluzii legate de ţara noastră ale amintitului raport de evaluare, publicat de CE în luna februarie a.c.
„Raportul despre România face parte din noul instrument de evaluare a punerii în aplicare a politicilor de mediu (EIR), menit să îmbunătățească acest proces. CE, împreună cu statele membre, va aborda astfel cauzele care au generat lacunele în punerea în aplicare înainte ca problemele să devină urgente", se precizează într-un comunicat al Reprezentanţei Comisiei Europene în România.
În acelaşi timp, cum bine ştim cu toţii, persistă o serie de deficienţe a căror înlăturare reprezintă o prioritate de necontestat. Această remarcă este prilejuită şi de anunţul dat publicităţii la 15 februarie a.c. potrivit căruia Comisia Europeană a trimis România în fața Curții de Justiție a UE pentru faptul că nu a închis și reabilitat 68 de depozite ilegale de deșeuri, ce constituie un risc grav pentru sănătatea umană și pentru mediu. În pofida avertismentelor anterioare ale Comisiei, ţara noastră nu a reușit să ia măsuri în ceea ce privește depozitele de deșeuri neconforme, în concordanță cu prevederile din normele europene relevante. Astfel, statele membre au obligația de a recupera și elimina deșeurile într-un mod care să nu pericliteze sănătatea umană și mediul, interzicând abandonarea, descărcarea sau evacuarea lor necontrolată. România avea obligația de a închide și a reabilita depozitele de deșeuri municipale și industriale care nu corespund standardelor până la 16 iulie 2009.
Întrucât pentru remedierea acestei situații nu s-au înregistrat progrese suficiente, Comisia a adresat un aviz motivat suplimentar, în septembrie 2015, solicitând autorităților române să ia măsuri corespunzătoare cu privire la 109 situri necontrolate care, deși nu mai erau utilizate, continuau să reprezinte o amenințare pentru sănătatea umană și pentru mediu. „S-au înregistrat unele progrese, dar pentru 68 de depozite de deșeuri măsurile necesare de remediere și închidere nu fuseseră finalizate în decembrie 2016. Pentru a determina România să accelereze procesul, Comisia trimite autoritățile române în fața Curții de Justiție a UE", se precizează într-un comunicat al CE.
Context. În temeiul dreptului UE, în Europa ar trebui să fie desfășurate doar activități controlate și sigure legate de depozitele de deșeuri. Directiva privind depozitele de deşeuri stabilește standarde pentru protecția sănătății umane și a mediului, în special a apelor de suprafață, a apelor subterane, a solului și a aerului, împotriva efectelor negative cauzate de colectarea, transportul, depozitarea, tratarea și eliminarea deșeurilor. Aceasta urmărește să prevină sau să reducă, pe cât posibil, efectele negative ale depozitării deșeurilor, pe întreaga durată a ciclului de viață a unor astfel de depozite.
Măsuri similare au fost adoptate împotriva altor șase state membre: Bulgaria, Cipru, Spania, Italia, Slovenia și Slovacia. Curtea a emis deja hotărâri împotriva Bulgariei, a Ciprului și a Spaniei.
Există numeroase modalități de eliminare a deșeurilor. Potrivit oficialilor europeni, îngroparea acestora în sol, cunoscută sub denumirea de „depozitare", este metoda cel mai puțin durabilă din punct de vedere ecologic și ar trebui să fie menținută doar la minimul absolut necesar.
În conformitate cu strategiile şi planurile de acţiune adoptate în ţara noastră, se urmăreşte utilizarea integrată a unui complex de modalităţi de protejare a mediului înconjurător prin gestionarea eficientă sub aspect tehnic, economic şi social a deşeurilor.