Importante momente aniversare tehnico-economice in 2017 (II)
Data: 16-28 februarie 2017
Continuăm, în numărul de faţă, publicarea unor date semnificative privind o serie de evenimente din sfera tehnico-economică, marcate, în 2017, prin aniversări „rotunde".
145 de ani de la:
■ Inaugurarea Gării de Nord din Bucureşti, cunoscută, până în 1888, sub numele de Gara Târgoviştei, a cărei construcţie începuse din 1868. Totodată, încep să funcţioneze Atelierele CFR - Bucureşti Nord, amplasate în faţa Gării de Nord. După desfiinţarea lor, în 1931, pe acel loc a fost ridicată construcţia Palatului CFR (astăzi, sediul Ministerului Transporturilor);
■ Punerea în funcţiune, în Bucureşti, a primului tramvai cu cai, a cărui linie - ce figura şi în planul oraşului, tipărit în acelaşi an (1872) de Ulyse de Marsillac - urma traseul: Gara Târgoviştei (astăzi, Gara de Nord) - Podul Târgoviştei (astăzi, Calea Griviţei) - str. Manea Brutaru (astăzi, General Budişteanu) - str. Luterană - str. Câmpineanu - Teatrul Naţional - str. Biserica Enei - str. Colţea - Piaţa Sf. Gheorghe. Ulterior, linia a fost prelungită pe Podul Târgului din Afară (astăzi, Calea Moşilor) până la Obor şi până la depoul din actualul Bd. Iancu de Hunedoara, iar din Piaţa Sf. Gheorghe spre Văcăreşti;
■ Inaugurarea Universităţii din Cluj, având pe atunci patru facultăţi: Filozofie şi litere, Drept, Medicină, Matematică şi ştiinţele naturii. Odată cu Universitatea, s-a înfiinţat şi Biblioteca centrală a acesteia, cu profil ştiinţific, enciclopedic şi didactic;
■ Prima încercare de utilizare a asfaltului (comprimat şi turnat) în Bucureşti, folosindu-se, în acelaşi timp, dale şi pavale din lemn.
140 de ani de la:
■ Înfiinţarea, la Timişoara, a Muzeului de ştiinţe naturale al Banatului.
135 de ani de la :
■ Înfiinţarea Biroului geologic al României - sub conducerea lui Gregoriu Ştefănescu - instituţie care a editat, în 1886, prima publicaţie periodică de specialitate, Anuarul Biroului geologic. Tot în 1886, au apărut primele foi cu harta geologică a judeţelor Mehedinţi, Gorj, Dolj şi Vâlcea, în urma propunerilor prezentate Academiei Române cu un an înainte de către Gregoriu Ştefănescu. Continuându-se editarea acestor foi, în 1889 se definitivează prima hartă geologică a ţării, la scara 1:200 000;
■ Începerea lucrărilor de construire a marii uzine siderurgice de la Hunedoara;
■ Efectuarea, la Bucureşti, a unei prime convorbiri telefonice experimentale;
■ Constatarea - la sonda săpată la Colibaşi (judeţul Argeş) - pentru prima dată într-o regiune petroliferă din ţara noastră, a unui strat din care emană gaze naturale.