CERCETAREA ROMÂNEASCA DUPA ADERAREA ROMÂNIEI LA UE
Data: 1-15 martie 2007
În ziua de 21 februarie a.c., Patronatul Român din Cercetare si Proiectare (PRCP) a organizat o întâlnire de lucru cu caracter informal, consacrata dezbaterilor pe tema Oportunitati si constrângeri ale activitatii de C-D si P dupa aderarea României la UE. Întâlnirea a fost gazduita de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Textile si Pielarie, Bucuresti si s-a bucurat de prezenta domnului dr. fiz. Alexandru Aldea, vicepresedinte al Autoritatii Nationale pentru Cercetare Stiintifica.
Conducerea PRCP a pus la dispozitia participantilor un amplu Documentar cuprinzând reglementari de ultima ora referitoare la domeniul C-D si P, precum si materiale sintetice privitoare la sedinta Biroului PRCP din 16.01.2007 si la Masa rotunda organizata de Ministerul Educatiei si Cercetarii – Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica la 18 decembrie 2006 privind orientarea cercetarii stiintifice românesti dupa aderarea tarii noastre la UE.
Discutiile din cadrul întâlnirii au atins probleme deosebit de importante privind oportunitatile si constrângerile activitatii de C-D si P, dar au semnalat si unele aspecte organizatorice stringente si au tras chiar unele semnale de alarma, ca de pilda în ceea ce priveste privatizarea unor unitati de profil. Vom prezenta si noi o sinteza a ideilor si propunerilor facute, dupa ce acestea vor fi analizate si însusite de catre conducerea PRCP.
În continuare va prezentam alocutiunea domnului dr. ing. Ion Stanciulescu, presedintele PRCP, de la Masa rotunda din 18 decembrie 2006.
Momentul la care ne referim este unul cu totul special, cum poate nu au fost decât cele din 1989 si 1918, acest moment aducând, în fapt, reconfirmarea apartenentei noastre la Europa, ca membri ai familiei Uniunii Europene.
Departe de a avea o conotatie formala, aceasta va însemna compatibilizarea reala a întregii noastre vieti si implicit a activitatii noastre, cu viata si activitatea membrilor familiei europene.
De asemenea, consideram ca semnificatia deosebita a momentului constituie poate o oportunitate pentru a prezenta problemele noastre sub un alt unghi de vedere, care sa vizeze mai mult ce avem si ce putem face, decât neîmplinirile si necazurile pe care le-am avut din abundenta în anii acestei tranzitii zbuciumate.
Sigur ca, cercetarea stiintifica si dezvoltarea tehnologica (C-D), domeniu transversal, puternic influentat de evolutia celorlalte domenii economice si sociale si necesitând obligatoriu o previziune pe termen mediu si lung, a resimtit din plin efectele evolutiei economice si sociale, marcata de cautari si ajustari aproape imprevizibile, inerente unui proces de tranzitie pentru care nu a existat nici experienta si nici vreun model.
Rezultatul, cel putin aparent, a fost reducerea drastica a potentialului uman si material angrenat în activitatea de C-D si un proces de inovare a productiei nationale de bunuri si servicii destul de firav si bazat în cea mai mare masura pe importul de tehnologii.
Si totusi, cu suferintele de rigoare, în prezent s-a structurat un potential national de C-D competitiv si viabil, se dezvolta semnificativ cercetarea de firma, în special prin companiile multinationale cu activitate în România, s-au coagulat si consolidat parteneriate puternice între universitati, unitati de cercetare si operatori economici, s-a atins o investitie publica în activitatea de C-D de 0,5% din PIB în 2007, cu tendinta clara a atingerii a 1% din PIB în anul 2010, investitia mediului economic putând fi previzionata la acelasi ordin de marime. Totodata, planurile si programele de C-D sunt orientate catre cerintele economiei si societatii românesti, dar si conform obiectivelor si directiilor cercetarii europene, creându-se astfel conditii pentru integrarea în Aria Europeana a Cercetarii si pentru o colaborare internationala semnificativa. Mecanismele competitionale de atribuire, finantare si evaluare a proiectelor de Cercetare-Dezvoltare si Inovare (C-D si I) sunt compatibile cu cele practicate la nivelul Uniunii Europene, urmând ca acestea sa fie acordate si cu noul cadru privind Ajutorul de stat în domeniul de C-D si I, adoptat la nivel european, cu aplicare de la 01.01.2007.
Din punctul de vedere al structurilor institutionale specifice, este de remarcat implicarea tot mai semnificativa a reprezentantilor economiei si societatii în organismele de orientare a activitatii de C-D si I, ceea ce creeaza premisele cele mai naturale pentru un transfer efectiv al rezultatelor, stiut fiind ca cresterea competitivitatii nu depinde atât de puterea de producere a inovarii, cât mai ales de puterea de absorbtie a inovarii, fapt demonstrat de cele mai avansate sisteme economice si sociale.
Fata de acest tablou, sa spunem destul de optimist, ar fi eronat sa credem ca nu mai avem nimic de facut; din contra, sunt înca foarte multe lucruri care trebuie sa fie clarificate, definitivate si puse în practica reala, mai ales ca nu ne-ar ierta nimeni faptul de a nu fi folosit deplin oportunitatile acestui moment deosebit.
Riscând o prioritizare, credem ca ar trebui:
? Sa continuam eforturile pentru compatibilizarea deplina a întregului sistem national de C-D si I cu cel al Uniunii Europene, urmarind implicit si cerintele si interesele nationale;
? Sa dezvoltam si sa consolidam capacitatea sistemului national de C-D si I de a absorbi fondurile structurale care vor reveni României, atât direct cât si prin implicarea în proiecte vizând celelalte domenii ale economiei si societatii;
? Sa actionam pentru crearea si operationalizarea urgenta a unui sistem real si eficient de stimulare a operatorilor economici de a dezvolta activitatea de C-D si I, aceasta constituind în fapt cheia care, din punctul terminal al ciclului, poate activa întregul ciclu Cercetare-Dezvoltare-Inovare.
Pentru a încheia, am dori sa mentionam un fapt semnificativ pentru momentul „Aderare 2007“, si anume acela ca domeniul C-D si I românesc operationalizeaza cu acelasi moment doua documente programatice importante: Strategia Nationala de Cercetare-Dezvoltare si Inovare 2007-2013 si principalul sau instrument de implementare, Planul National de Cercetare-Dezvoltare si Inovare 2007-2013.
Credem ca aceasta coincidenta ar trebui sa fie de bun augur pentru Cercetarea Româneasca si evolutia sa dupa aderarea României la Uniunea Europeana.