IMPORTANTE MODIFICARI LEGISLATIVE ÎN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII ÎN MUNCA (II)
Data: 1-15 martie 2007
În contextul aparitiei unui set important de modificari legislative în domeniul securitatii si sanatatii în munca, care transpun prevederile comunitare aferente, atât angajatorilor cât si lucratorilor le revin o serie de obligatii menite sa creeze un mediu de munca sigur si sanatos.
În acest sens, noua Lege a securitatii si sanatatii în munca (Legea nr. 319/2006) si normele metodologice de aplicare ale acesteia (H.G. nr. 1425/2006), împreuna cu un set de hotarâri de guvern adoptate, marea majoritate, în cursul anului 2006, stabilesc cadrul general de desfasurare a activitatilor de protectie si prevenire si impun o serie de cerinte a caror nerespectare poate determina repercursiuni importante la nivelul lucratorului, al mediului sau de munca, al întreprinderii si societatii în general. Consecintele pot fi din cele mai grave, referindu-ne la accidentele de munca si la îmbolnavirile profesionale care, din pacate, reprezinta fata vizibila a „icebergului” de încalcari ale reglementarilor.
Între cerintele prevazute de noua legislatie româna armonizata cu directivele europene în domeniu, crearea în întreprindere a comitetului de securitate si sanatate în munca (CSSM) si organizarea activitatii acestuia detin un rol de prim rang, obtinându-se astfel premisa implementarii unui principiu important al prevenirii, cel al consultarii si dialogului între lucratori si angajatori.
Într-adevar, în cadrul acestui comitet, legiuitorul a prevazut stabilirea unor relatii de consultare si dialog asupra tuturor problemelor de securitate si sanatate ce privesc lucratorii si întreprinderea în ansamblu, în vederea crearii unor conditii de munca optime si fara riscuri de accidentare si îmbolnavire.
Potrivit legii, acest comitet se constituie în mod obligatoriu în unitatile care au un numar de cel putin 50 de lucratori, inclusiv în cele cu capital strain care desfasoara activitati pe teritoriul României. În cazuri particulare, în functie de natura activitatii si de riscurile identificate în unitatea controlata, inspectorul de munca din cadrul inspectoratului teritorial de munca poate impune constituirea unui CSSM si în unitatile cu un numar mai mic de 50 de lucratori.
În componenta acestui comitet intra, pe de o parte, reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice în domeniul securitatii si sanatatii, iar pe de alta parte, angajatorul sau reprezentantii sai legali în numar egal cu cei ai lucratorilor, precum si medicul de medicina muncii.
Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 319/2006 prevad în detaliu numarul de membri ai CSSM, modul de stabilire a acestora, precum si modul de organizare si functionare a comitetelor.
Între principalele atributii ale acestui comitet, a caror îndeplinire trebuie atent monitorizata, se mentioneaza:
– efectuarea de propuneri privind politica de securitate si sanatate în munca si planul de prevenire si protectie;
– urmarirea realizarii planului de prevenire si protectie;
– urmarirea alocarii mijloacelor necesare realizarii prevederilor planului de prevenire si protectie;
– analiza introducerii de noi tehnologii si alegerea echipamentelor, luând în considerare consecintele asupra securitatii si sanatatii;
– analiza cauzelor producerii accidentelor de munca si îmbolnavirilor profesionale.
De asemenea, potrivit normelor metodologice, angajatorul are obligatia de a furniza CSSM informatiile necesare în domeniul securitatii si sanatatii în munca, pentru ca membrii acestuia sa îsi poata desfasura activitatea în cunostinta de cauza.
Legat de cele de mai sus, trebuie sa atragem atentia asupra unui aspect deosebit de important privitor la obligatia angajatorului de a asigura conditiile necesare desfasurarii activitatii în locuri de munca sigure si sanatoase.
Odata cu abrogarea Legii nr. 90/1996 a protectiei muncii, a fost abrogata si legislatia derivata aparuta în baza acestei legi. Este vorba despre abrogarea implicita a Normelor Generale de Protectie a Muncii si de normele specifice de securitate a muncii. Probabil, disparitia acestor reglementari va fi resimtita de multi dintre cei care activeaza în domeniu. Acesta este motivul pentru care în prezent, legiuitorul impune angajatorului obligatia de a elabora instructiuni proprii, în spiritul legii, pentru completarea si/sau aplicarea reglementarilor de securitate si sanatate în munca, tinând seama de particularitatile activitatilor si ale locurilor de munca aflate în responsabilitatea acestuia.
(Continuare în numarul viitor)