Importante momente aniversare tehnico-economice in 2017 (III)
Data: 1-15 martie 2017 2017
Prezentăm - şi în numărul de faţă - unele momente de seamă din istoria ştiinţei, tehnicii şi economiei româneşti şi nu numai, pe care le vom marca, în acest an, prin aniversări „rotunde".
135 de ani de la:
■ Instalarea, la Bucureşti, de către inginerul H. Slade, a primei centrale termoelectrice din ţara noastră, echipată cu cazane cu aburi şi generatoare electrice de curent continuu de tip Brush; demersul a avut loc la numai doi ani de la instalarea de către inventatorul american Thomas Alva Edison a primei centrale electrice din lume pe pachebotul transatlantic Columbia şi la mai puţin de şase luni de la realizarea la Pearl Street (New York), de către acelaşi Edison, a primei centrale pe uscat. Curentul electric, transmis printr-o linie aeriană de 2 kV, montată pe stâlpi, alimenta o instalaţie cu ajutorul căreia era iluminat Palatul Regal din Calea Victoriei. Din 1883, linia s-a prelungit pe străzile Ştirbei Vodă, Plevnei şi Panduri (aproximativ 4 km) până la Palatul Cotroceni, alimentând pe parcurs şi iluminarea exterioară a Teatrului Naţional şi a Grădinii Cişmigiu;
■ Înfiinţarea, de către Bogdan Petriceicu Haşdeu, la Bucureşti, a Societăţii Enciclopedice, cu scopul de a studia contribuţia ştiinţelor, artelor şi literelor la îmbogăţirea limbii române cu noţiuni şi expresii.
130 de ani de la:
■ Determinarea, de către fizicianul Dimitrie Negreanu (1858 - 1908) a constantei dielectrice a lichidelor;
■ Începerea amenajării băilor de la Govora (jud. Vâlcea), în urma descoperirii întâmplătoare (se căuta ţiţei) a apelor minerale sărate şi iodurate din regiune;
■ Iniţierea folosirii în România a locomotivelor funcţionând cu combustibil lichid, demers aparţinând inginerului Teodor Dragu (1848 - 1925), constructor al mai multor tipuri de locomotive cu abur. În acest scop, câţiva ani mai târziu, în 1896, a inventat un injector-pulverizator cu păcură pentru cazanele locomotivelor, care, experimentat pe 122 locomotive, a dat rezultate mult superioare injectoarelor (Urquhart, Holden) încercate până atunci;
■ Votarea primei legi de protecţie a industriei naţionale, intitulată „Măsuri generale pentru a veni în ajutorul industriei naţionale".
125 de ani de la:
■ Înfiinţarea, de către meteorologul Ştefan C. Hepites, a Serviciului macroseismic, întocmind anual registrul de cutremure. În 1893, a publicat lista tuturor cutremurelor înregistrate începând din 1838 până la acea dată. În 1895, a instalat la Bucureşti prima staţie seismografică din ţara noastră;
■ Înfiinţarea, la Arad, a Fabricii de Mașini, Vagoane și Turnătorie de Fier a societății pe acțiuni „Johann Weitzer", prima fabrică de locomotive cu abur pentru ecartament normal din Transilvania. Din 1920, aceasta s-a profilat numai pe construcţia de vagoane, compania primind numele de Uzina de Vagoane Astra Arad în 1921;
■ Introducerea, în construcţia căilor ferate din ţara noastră, pe baza studiilor inginerului Elie Radu, a şinelor grele, de tipul 40 şi 46 kg pe metrul liniar, care au permis mărirea vitezei trenurilor şi o mai mare siguranţă a circulaţiei;
■ Începerea construirii, la Bucureşti, a Foişorului de Foc (obiectiv finalizat un an mai târziu, în 1893), cea mai înaltă clădire din oraş la acea dată (peste 30 metri înălţime). A servit ca punct de observaţie a incendiilor, ca post de pompieri şi ca rezervor regulator pentru reţeaua de alimentare cu apă a oraşului.
120 de ani de la:
■ Utilizarea, de către Dragomir Hurmuzescu, pentru prima dată în ţara noastră, a razelor X (radiaţia Röntgen), descoperite cu numai doi ani înainte, în 1895, de fizicianul german Wilhelm Conrad Röntgen (1845 - 1923). Ulterior, Dragomir Hurmuzescu a adus unele contribuţii originale în studiul acestor raze;
▪ Construirea, de către Societatea Steaua Română, la Câmpina, a primei rafinării de petrol din ţara noastră, care a marcat începutul industriei de prelucrare a ţiţeiului în România. Dotată cu o baterie continuă de 16 cazane cu tuburi focare, cu preîncălzitoare de reziduuri şi de distilare cu deflegmatoare etc., rafinăria, care avea o capacitate de prelucrare de 1200 t/zi, producea petrol lampant rafinat, uleiuri şi parafină.