Mineritul incotro? Un demers pentru repunerea adevarului in drepturile lui firesti
Data: 1 – 15 martie 2018 2018
Este reconfortant să vezi zeci de ingineri din mai toate generaţiile, deosebit de sensibili, de receptivi la ceea ce s-a spus despre lucrarea unuia dintre colegii lor, Nicolae Bud, lucrare consacrată viitorului mineritului, cu precădere celui din zona mineralelor, în condiţiile specifice României, în context european şi mondial. A fost nota dominantă a unei atmosfere de sinceră, de autentică solidaritate în demersurile comune pentru o cauză comună.
Prefaţăm, cu rândurile de mai sus, informaţia potrivit căreia, la sediul central al AGIR, a avit loc lansarea amintitului studiu al ing. Nicolae Bud (dublu doctor, în minerit şi economie), deoarece manifestarea a depăşit cu mult maniera obişnuită de prezentare (de tip „recenzie colectivă") a unei cărţi. Am avut de-a face cu un adevărat eveniment ştiinţific, marcat de o reală dezbatere profesionistă pe tema lucrării supuse atenţiei participanţilor. „Tonul" a fost dat de moderatorul evenimentului, cunoscutul economist prof. univ. dr. Marin Dinu, care a tratat tranşant (în faţa unui public realmente interesat să cunoască puncte de vedere avizate) aspecte sensibile, controversate, de ordin strategic privind modul în care industria minieră poate şi trebuie să răspundă exigenţelor triplei eficienţe - economică, socială şi ecologică. La rândul său, acad. Răzvan Theodorescu a pus accentul pe obligaţia tuturor concetăţenilor de a păstra şi valorifica patrimoniul naţional natural şi, în acest cadru, a relevat poziţia realistă, nepartizană a autorului lucrării faţă de viitorul zăcământului de la Roşia Montană. Dr. ing. Iulian Iancu, preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii a Camerei Deputaţilor, s-a referit, în special, la concepţia care stă la baza proiectului Legi minelor, într-o variantă radical îmbunătăţită, care situează în centrul reglementărilor punerea bogăţiilor solului şi subsolului exclusiv în slujba interesului naţional. Chiar dacă a consacrat cea mai mare parte a cuvântului său unor etape importante din viaţa autorului, prof. univ. dr. ing. Dumitru Fodor, de la Universitatea din Petroşani, nu a omis să releve, prin exemplul dr. ing. Nicolae Bud, importanţa „alianţei" dintre învăţământ - ştiinţă - economia reală.
S-au împărtăşit, fireşte, amintiri de ordin personal, momente în care drumurile în viaţă ale vorbitorilor s-au intersectat cu studentul, apoi managerul, deputatul, militantul pe tărâm civic Nicolae Bud.
În încheiere, autorul a mărturisut că „motorul" preocupărilor sale care vizează renaşterea mineritului românesc din perspectiva dezvoltării durabile l-a constituit şi îl constituie conştientizarea faptului că, român fiind, nu are dreptul să manifeste pasivitate şi să nu militeze pentru o economie naţională, cu adevărat naţională, dar nu autarhică, ci deschisă procesului de integrare europeană şi imperativelor globalizării.
Ceea ce numim, îndeobşte, „asumarea destinului", a însemnat, pentru autor, o curiozitate fără limite, convertită în cunoaştere şi în credinţă, în promovarea spiritului militant, inclusiv în politică (în calitate de deputat în trei legislaturi), chiar dacă a fost nevoie să achite marile costuri ale confruntării dure cu interese reprobabile, cu nepăsarea, incompetenţa, conservatorismul. Aşa cum s-a subliniat la manifestarea despre care relatăm, dr. ing. Nicolae Bud se înscrie, prin viaţa şi activitatea sa, în comportamentul social definitoriu pentru autor, mai ales prin promovarea spiritului de echipă, a solidarităţii de breaslă, în esenţă sub semnul convingerii că mineritul are viitor în România, că resursele ţării trebuie valorificate în interesul ţării. S-a relevat cu putere că inginerii români au şi vor avea, totdeauna, un greu şi decisiv cuvânt de spus pe un vast spaţiu de acţiune profesionistă, potrivit „ordinii de zi" de pe agenda întregii naţiuni, în vederea rezolvării optime a problemelor vitale ale existenţei şi progresului ei.