Este mai usor sa previi decat sa repari
Data: 16-31 martie 2011
O examinare, fie si numai fugara, a celor mai recente acte normative la nivel national arata ca avem de-a face nu numai cu continuarea unor practici (cel putin) discutabile, ci si cu extinderea lor atat in adancime, cat si in largime. Constatarea este prilejuita de numarul impresionant de reglementari aparute in Monitorul Oficial de la inceputul anului si asupra carora s-au operat si se opereaza numeroase modificari si completari.
Nimeni nu este atat de absurd incat sa nu fie de acord ca schimbarile pe care insasi realitatea economica si sociala le impun, inclusiv sau mai ales in materie de legislatie, se cer luate in considerare cu maxima operativitate. Dar cand astfel de schimbari sunt determinate de constatarea potrivit careia actele normative in discutie au fost viciate, din start, avem intreaga indreptatire sa consideram – asa cum subliniam din titlul acestor insemnari – ca este mai usor sa previi decat se repari.
Dintre actele normative care s-au modificat si completat in perioada mentionata le retinem indeosebi pe cele care – prin insasi esenta lor – vizeaza perioade mai indelungate si nu anumite conjuncturi. Este vorba, in special, despre modificarea reglementarilor din domeniile administratiei publice, fiscal-bugetar, investitional, educational. In notele de fundamentare si expunerile de motive, argumentele aduse in favoarea respectivelor modificari lasa sa se inteleaga destul de clar ca se recunoaste chiar si existenta unor erori de conceptie, unele dintre ele semnalate de Consiliul Legislativ, precum si de asociatiile profesionale de profil. Nu avem de-a face numai cu omisiuni (bunaoara, eludarea unor categorii de impozite si taxe care au fost incluse ulterior in actele normative modificate), ci si cu evaluari gresite ale impactului economic si social. Nu mai departe de mijlocul lunii martie, s-a putut constata ca in expunerea de motive referitoare la modificarea Codului Muncii nu s-a mentionat impactul fiscal-bugetar al masurilor preconizate. Nu mai putin discutabile sunt schimbarile aduse legislatiei in materie de achizitii publice, in special in infrastructura, intrucat in acest fel se anuleaza pana si principiile credibilitatii si stabilitatii, obligatorii cand este vorba despre politici publice de anvergura si pe termen mai lung.
Studii de specialitate au aratat ca increderea in economie (un indicator folosit pe scara larga in intreaga lume, inclusiv de catre agentiile de rating) este conditionata, intr-o mare masura, tocmai de credibilitatea si stabilitatea reglementarilor. Or, fara indeplinirea acestor conditii, avem de-a face cu o stare de fapt si de spirit cu totul si cu totul nefavorabila unei reale relansari a economiei. Respectivele studii de specialitate sunt bazate, de regula, pe sondaje profesioniste atat in anumite medii din lumea afacerilor, cat si in zone ale societatii civile, ceea ce permite o evaluare de mare finete a perceptiei publice, mai ales a legislatiei care vizeaza direct si indirect efectele evolutiei economiei, mai ales in sfera sociala. Pentru ca, oricat de multe si aprinse dispute ar avea loc pe tema finalitatii activitatii economice, pana la urma se ajunge tot la oameni, la necesitatea satisfacerii cerintelor lor materiale si spirituale. In absenta unui proces real de ameliorare a conditiilor de trai ale populatiei, orice demers economic este lipsit de sens, de obiect.
Toate aceste fapte si date se cer luate in considerare in modul cel mai serios de catre factorii decidenti, intrucat, oricat de bune ar fi intentiile, acestea nu se pot concretiza decat intr-un mediu social marcat de incredere, ceea ce se castiga greu si se pierde usor.