Bariere in calea proiectelor de energie din surse regenerabile
Data: 16 - 31 martie 2012
Potrivit unui studiu al Fundatiei Terra Mileniul III, birocratia excesiva, cadrul legislativ deficitar, coruptia si absenta finantarilor sunt principalele bariere in calea dezvoltarii pietei de energie regenerabila din Romania. Cercetarea a fost realizata in cadrul proiectului Sistem integrat de analiza multicriteriala a eficientei investitiilor pentru exploatarea resurselor regenerabile, derulat de Academia de Studii Economice (ASE) si finantat de Consiliul National al Cercetarii Stiintifice din Invatamantul Superior (CNCSIS).
Birocratia excesiva
Birocratia excesiva a fost mentionata ca factor de divergenta constant in relatia cu autoritatile publice, fie ele locale, centrale sau de mediu, si este una dintre principalele bariere in dezvoltarea proiectelor de energie din surse regenerabile (SER). Conform Planului National de Actiune in Domeniul Energiei din Surse Regenerabile (PANER), numarul total de avize si aprobari se ridica la aproximativ 100. In unele cazuri, aceeasi documentatie este ceruta de mai multe ori, dupa cum declara unul dintre producatori, respondent al chestionarelor aplicate: „Sunt solicitate doua planuri diferite pentru Planul Urbanistic Zonal si pentru autorizatie, desi e vorba de acelasi document, dar astfel se incaseaza taxele de doua ori la cadastru“. Alti producatori au marturisit ca este nevoie de „depunerea de doua ori a aceluiasi dosar la ANRE, prima data pentru inscrierea ca producator si a doua oara pentru inscrierea ca producator din SER“. Prin comparatie, asa cum se releva in comentariul unui producator intervievat, „vecinii nostri (n.a bulgarii) au nevoie de doar trei avize pentru a pune in functiune un parc eolian, in timp ce in Romania sunt necesare 85. Birocratia excesiva de la noi din tara face ca obtinerea documentelor de avizare sa dureze aproximativ doi ani“.
Cadrul legislativ deficitar
Potrivit autorilor studiului, acesta este un alt factor de divergenta ce apare intre producatori si autoritatile publice. Acesta se poate traduce prin legislatie inadecvata sau neactualizata, interpretari legislative diferite, deficiente in implemetarea legislatiei sau chiar nerespectarea cadrului legislativ. Cel mai elocvent caz este, in opinia analistilor, Legea nr. 220/2008 - principalul document ce reglementeaza sectorul energiilor regenerabile, care a fost, practic, nefunctionala timp de trei ani. In acest interval, legea a suferit numeroase modificari, creand astfel sentimentul de insecuritate atat pentru producatori, cat si pentru potentialii investitori.
Domeniul protectiei mediului este cel mai adesea ignorat, intrucat nu exista acces direct la o baza de date, la un ghid sau la o harta care sa suprapuna ariile protejate cu potentialul de utilizare a energiilor regenerabile. Desi ar trebui sa fie primul aspect verificat de catre un dezvoltator, se intampla frecvent ca problema respectarii legislatiei de mediu sa fie luata in calcul abia dupa demararea investitiilor.
Coruptia sau „taxa de prietenie“
Lipsa de transparenta, legislatia instabila, birocratia excesiva sunt - potrivit realizatorilor studiului - factori care pot determina fenomenul de coruptie. Desi adesea se evita folosirea termenului, multi dintre producatori sau investitori il sugereaza sau il amintesc prin formule ca „taxa de prietenie“, sau „ungerea sistemului“. Favoritismul guvernamental se manifesta in relatia cu tipul de producator de energie, producatorii mici fiind, in general, defavorizati, in vreme ce producatorii mari au anumite facilitati. Astfel, pentru racordarea la sistem sunt percepute taxe preferentiale. Unele companii mari au primit derogare, in vreme ce companiile mici sunt supuse unor taxe impovaratoare. Modalitatile de taxare nu sunt transparente si nu pot fi verificate.
Personal calificat insuficient
Analiza Fundatiei Terra Mileniul III releva ca acest factor de divergenta se manifesta in ambele sensuri, atat la producatori, cat si la autoritati. Nu este surprinzator faptul ca exista o lipsa de personal calificat in oricare din tabere atat timp cat implementarea acestor tehnologii este relativ recenta in Romania. De altfel, autoritatile locale sunt adesea nevoite sa joace diverse roluri din cauza lipsei de personal. O astfel de situatie o reprezinta trecerea in administrarea autoritatilor locale a instalatiilor geotermale sau a forajelor ramase in conservare. In aceeasi categorie intra si proiectele slab documentate si prost elaborate. Cel mai adesea, acest argument este intalnit la autoritatile locale si regionale de protectia mediului care fac referire la studiile de impact de mediu aferente proiectelor de utilizare a surselor de energie regenerabila.
Absenta transparentei decizionale
Lipsa transparentei decizionale manifestata la toate nivelurile (central, regional, local), alaturi de alte carente ale activitatii de reglementare, conduc la increderea scazuta a societatii in forta si importanta actelor normative. Absenta consultarilor sau mimarea acestora fac ca normele sa fie frecvent modificate sau inlocuite, lucru ce determina o accentuata instabilitate legislativa si nu ofera siguranta necesara cadrului legal existent in Romania. „Lipsa de transparenta se manifesta chiar si in interiorul institutiilor publice, existand adesea contradictii intre primari si Consiliul Local, pe fondul informatiilor insuficiente puse la dispozitia celui din urma“, se arata in studiu.
Opozitie la dezvoltare
Unele proiecte de investitii se lovesc de opozitia ONG-urilor in situatiile in care investitia se produce la limita legii sau cu incalcarea acesteia. Cele mai importante subiecte privind utilizarea resurselor regenerabile care au intrat in vizorul organizatiilor de mediu sunt cele privind amplasarea parcurilor eoliene si construirea de microhidrocentrale in ariile protejate. De cele mai multe ori insa, ONG-urile nu au probleme direct cu producatorii sau cu investitorii, ci cu autoritatile care trebuie sa puna in aplicare legislatia. Lipsa de predictibilitate a finantarilor a fost suplimentata si de lipsa de predictibilitate a beneficiilor investitiilor. Instabilitatea legislativa a condus la lipsa creditarilor avantajoase din partea bancilor comerciale si lipsa de expertiza financiara in definirea unui proiect eligibil pentru finantare. Raspunsurile bancilor comerciale la chestionarele aplicate in cadrul cercetarii au subliniat faptul ca investitorii sau producatorii nu stiu sa puna in pagina un proiect bancabil. Din tabara cealalta, aplicantii spun ca cei ce administreaza si evalueaza aceste fonduri sunt lipsiti de expertiza tehnica.
Energia eoliana si cea solara, in topul preferintelor
Energia eoliana si cea solara sunt in topul preferintelor companiilor ce deruleaza proiecte de exploatare a SER in tara noastra. Contextul reglementarilor din Romania, restul Europei si la nivel global descrie teoretic un excelent cadru pentru dezvoltarea pietei surselor de energie regenerabila. Pentru Romania, tinta asumata este ca pana in 2020, 24% din consumul final brut de energie sa provina din SER. Pe de alta parte, argumentele in favoarea dezvoltarii pietei SER tin de reducerile de costuri ale combustibililor pe termen lung si independenta energetica. Pentru a explora aceste subiecte au fost evaluate sase categorii de actori importanti: producatori, autoritati publice locale si centrale, operatori de transport si distributie a energiei, institutii finantatoare, mari consumatori si ONG-uri de mediu. Printre solutiile de imbunatatire sugerate de participantii la studiu se numara: o legislatie mai clara, depolitizarea acordarii finantarilor, o politica mai ambitioasa de promovare, simplificarea procedurilor de intocmire a documentatiei si acordarea de subventii de pana la 50% din valoarea investitiei.