45% dintre europeni nu au competente digitale de baza
Data: 16-31 martie 2016
România a înregistrat un ritm de evoluţie mai rapid decât media statelor UE, potrivit rezultatelor celui mai recent Index privind economia şi societatea digitală (Digital Economy and Society Index - DESI), publicat de Comisia Europeană (CE). Ţara noastră ocupă însă ultimul loc între statele membre UE - cu un punctaj de 0,35 - obţinând performanţe mai slabe decât cele consemnate la nivel european. Documentul relevă că, de la publicarea de către CE, anul trecut, a Strategiei privind piaţa unică digitală pentru Europa, statele membre au înregistrat progrese în domenii cum ar fi conectivitatea şi competenţele digitale, precum şi serviciile publice. Raportul arată nu doar progresele realizate, ci, de asemenea, că ritmul progreselor a încetinit. „UE face progrese, însă prea încet. Trebuie să depunem eforturi dacă vrem să recuperăm decalajul faţă de Japonia, SUA şi Coreea de Sud. În luna mai vom prezenta, pe baza acestui Index, recomandări concrete adresate statelor membre ale UE în vederea îmbunătăţirii performanţelor lor naţionale", a precizat Günther H. Oettinger, comisar pentru economie digitală şi societate digitală.
Revizuire a normelor UE în domeniul telecomunicaţiilor, până la sfârşitul anului
Principalele constatări, la nivel european, ale Indexului, sunt:
● UE face progrese, dar într-un ritm lent. UE în ansamblu a obţinut un punctaj de 0,52 din 1, ceea ce reprezintă o îmbunătăţire faţă de punctajul de 0,5 obţinut anul trecut. Punctajul a crescut pentru toate ţările din UE, cu excepţia Suediei; Danemarca, Ţările de Jos, Suedia şi Finlanda continuă să se afle în fruntea clasamentului DESI;
● Ţările de Jos, Estonia, Germania, Malta, Austria şi Portugalia au înregistrat cele mai rapide progrese, câştigând avans;
● Pentru prima dată, CE a realizat o comparaţie între UE şi unele dintre cele mai digitalizate ţări din lume (Japonia, SUA şi Coreea de Sud). Rezultatele Indexului indică faptul că cele mai performante ţări din UE se situează, de asemenea, pe primele locuri din lume în ceea ce priveşte domeniul digital. Cu toate acestea, UE în ansamblu trebuie să facă progrese considerabile pentru a deveni un lider pe plan mondial;
● O conectivitate mai bună, dar insuficientă pe termen lung. 71% dintre gospodăriile europene au acces la bandă largă de mare viteză (cel puţin 30 Mbps), faţă de o pondere de 62% anul trecut. UE este pe calea cea bună pentru a atinge o acoperire completă până în 2020. Numărul abonamentelor la servicii mobile în bandă largă este în creştere rapidă, trecând de la 64 de abonamente pentru fiecare 100 de persoane în 2014 la 75 de abonamente în prezent. UE trebuie să fie pregătită să răspundă cererii viitoare şi să ofere reţele de comunicaţii de nouă generaţie (5G). În acest scop, Comisia va prezenta, până la sfârşitul anului, o revizuire a normelor UE în domeniul telecomunicaţiilor, care va aborda provocările de natură tehnologică şi comercială;
● Competenţele digitale trebuie îmbunătăţite. În timp ce numărul absolvenţilor de facultăţi din domeniul ştiinţei, tehnologiei, ingineriei şi matematicii (STIM) a crescut uşor în UE, aproape o jumătate dintre europeni (45%) nu au competenţe digitale de bază (utilizarea unei adrese de e-mail sau a aplicaţiilor de editare ori instalarea de noi dispozitive). Comisia va aborda tema competenţelor şi a formării în domeniul digital în cadrul Agendei UE privind competenţele, care va fi lansată în cursul acestui an.
România: creşterea gradului de conectare a populaţiei la reţelele de bandă largă
În ceea ce priveşte România, se relevă o creştere a gradului de conectare a populaţiei la reţelele de bandă largă, în special datorită calităţii acestor servicii. Indexul menţionează două provocări principale în acest domeniu cu care se confruntă ţara noastră, acestea limitându-i capacitatea de a exploata beneficiile economiei digitale: ● îmbunătăţirea acoperirii reţelelor fixe de Internet în bandă largă, care în prezent ajung doar la 89% dintre gospodării, cu mult sub media UE (97%); ● creşterea numărului de abonaţi la servicii în bandă largă, ponderile înregistrate atât pentru serviciile de Internet fixe, cât şi mobile, fiind mult sub media europeană. Indexul mai punctează, de asemenea, nivelul scăzut al competenţelor digitale şi al încrederii utilizatorilor, acesta fiind considerat ca principala piedică în calea dezvoltării economiei digitale în ţara noastră.
Sursa imagine: Comisia Europeana