Adunarea Generala a AGIR. Momente de bilant, programe de eficientizare a activitatii
Data: 16-31 martie 2016
După cum am informat, la 11 martie a.c. a avut loc Adunarea Generală a AGIR, prilej de evaluare a activităţii la nivel central, în filiale, sucursale şi structurile profesionale componente ale asociaţiei, precum şi de conturare a acţiunilor pentru perioada următoare. Aceste reuniuni prilejuiesc, totodată, întâlniri în care spiritul colegial este potenţat de conştiinţa apartenenţei la o comunitate profesională a cărei menire a fost, este şi - cu siguranţă - va fi esenţială nu numai pentru progresul tehnicii şi tehnologiilor, ci şi al societăţii româneşti, în ansamblu. Pe ordinea de zi au fost înscrise următoarele documente: Raportul de activitate al Consiliului Director al AGIR pe anul 2015, Proiectul Programului de activitate al Asociaţiei pe anul 2016, Raportul economico-financiar al AGIR pentru anul 2015 şi Proiectul de buget pe anul 2016, precum şi Raportul Comisiei de cenzori. După desfăşurarea dezbaterilor, participanţii au adoptat aceste documente.
După Adunarea Generală, un moment deosebit, cu o puternică încărcătură emoţională, l-a constituit marcarea unui sfert de secol de la (re)înfiinţarea Asociaţiei Generale a Inginerilor din România.
Opţiune pentru o viziune strategică
Cuvântul de deschidere a fost rostit de preşedintele AGIR, Mihai Mihăiţă. Au fost prefaţate, astfel, analizele referitoare la principalele domenii de activitate ale Asociaţiei. Sub acest aspect, alocuţiunea inaugurală a punctat orientările de ansamblu ale AGIR, prin evidenţierea unor elemente comune care au vizat cu precădere impactul activităţii din anul precedent asupra profesiei de inginer, asupra tuturor elementelor componente ale vieţii economice şi sociale.
După ce a mulţumit tuturor celor care, prin activitatea lor, au contribuit la creşterea prestigiului Asociaţiei şi a recomandat celorlalţi să le urmeze exemplul, preşedintele AGIR a spus: „Realizările nu reflectă potenţialul nostru. Se pare că unii colegi s-au plafonat sau consideră că şi-au satisfăcut interesele de imagine şi nu se mai implică în suficientă măsură în activităţile noastre. Pentru a depăşi astfel de fenomene, se impune a ne revigora întreaga activitate prin folosirea din plin a posibilităţilor oferite de informatică la nivelul întregii ţări şi la nivelul filialei şi sucursalelor. (...) Avem mari posibilităţi de a întări şi diversifica legăturile cu şcoli şi licee, cu structuri ale societăţii civile, cu autorităţile publice, cu mass-media locală, extinzând, în acest scop, bunele experienţe ale unor sucursale. Evident, nu există nicio limită privind aria preocupărilor noastre, criteriile tematice, deosebirile de vârstă, de sex sau de altă natură.
Avem datoria de a promova cultul valorilor prin marcarea unor aniversări şi comemorări consacrate marilor personalităţi din domeniul ingineriei, naţionale şi universale. La asemenea manifestări, precum şi la alte acţiuni la nivel teritorial, putem asigura o participare cât mai reprezentativă, inclusiv prin invitaţi din alte localităţi şi din străinătate. Între alte acţiuni pe care le putem iniţia se numără organizarea de vizite în unităţi industriale, mediatizarea mai largă a unor acţiuni cum sunt, de pildă, festivităţile de acordare a Premiilor AGIR. Date fiind resursele noastre limitate, se recomandă apelul mai larg şi mai consistent la sponsorizări şi donaţii, ceea ce va permite şi o mai bună organizare a activităţilor noastre".
Un spaţiu mai amplu în cuvântul introductiv a fost consacrat unor teme actuale şi de perspectivă din domeniul educaţiei, cu accent pe formarea viitorilor ingineri, (Pag.4_AG AGIR martie 2016_15.jpg) pe modalităţile de promovare a celor mai eficiente forme de învăţare continuă. Vorbitorul a subliniat că „de educaţie depind dezvoltarea identităţii naţionale şi, dacă o asociem cu criza demografică, nu putem spune că ne aşteaptă un viitor strălucit, ci dimpotrivă. După cum se ştie, educaţia începe în familie, se dezvoltă pe diferite niveluri şi continuă toată viaţa. Ea îi priveşte în aceeaşi măsură pe părinţi şi pe educatori. O evaluare corectă impune constatarea că, în materie de educaţie, «suntem pe tobogan».
Trebuie, mai întâi, să identificăm fenomenele negative, să găsim soluţii pentru a le înlătura, să ajungem în situaţia de a fi un popor educat, la nivelul exigenţelor secolului XXI. În acest sens, se impune să avem în vedere o serie de cerinţe, cum sunt: schimbarea de paradigmă; renunţarea la «cârpeli» pe ici, pe acolo, prin părţile neesenţiale; să dăm dovadă de responsabilitate, demnitate şi comportament etic corespunzător, să luptăm pentru promovarea valorilor, pentru asigurarea echităţii, a egalităţii de şanse. În acest sens, nu putem să nu ne exprimăm profunda îngrijorare faţă de situaţiile în care, mai ales copiii din mediul rural, precum şi cei din mediul urban care se zbat în sărăcie, nu au posibilitatea să se instruiască, să aibă acces la treptele cele mai înalte de educaţie. Nu putem să nu constatăm că s-a diminuat foarte mult respectul faţă de şcoală şi de slujitorii ei şi avem cu toţii datoria de a acţiona pentru a înlătura un asemenea fenomen. Să începem cu schimbarea lucrurilor de la bază, de la grădiniţă, unde, pe lângă crearea condiţiilor strict necesare pentru o educaţie corespunzătoare, se impune să se creeze ceea ce numim «starea de bine», ceea ce implică şi plăcerea de a veni la şcoală, imperios necesar a fi cultivată de părinţi şi de educatori.
Educaţia autentică presupune încurajarea a ceea ce se face bine, a tot ceea ce poate stimula imaginaţia copiilor, adolescenţilor şi tinerilor, renunţându-se la sistemul de instruire, care urmăreşte, în special, memorarea mecanică şi urmărirea greşelilor.
Referindu-ne la procesul de formare a noilor generaţii de ingineri, nu putem să nu constatăm, cu foarte mult regret, desconsiderarea, în continuare, a învăţământului tehnic şi profesional. Se impune să respectăm fără derogări dictonul potrivit căruia «meseria este brăţară de aur», şi nu o «rudă săracă» a educaţiei".
În partea finală a cuvântului de deschidere, vorbitorul s-a referit la activităţile desfăşurate de FMOI şi FEANI, activităţi care au constituit şi constituie surse de inspiraţie mai ales în ceea ce priveşte dezvoltarea durabilă, reacţiile în caz de dezastre, accentul care trebuie pus pe educaţie, pe combaterea corupţiei şi a altor fenomene negative din societate. În încheiere, preşedintele AGIR a spus: „Anul trecut, în cuvântul de deschidere, m-am referit la rolul Asociaţiei în societatea civilă şi la voluntariatul care trebuie să fie tot mai prezent în activitatea noastră. Spuneam că avem datoria de a face mai mult şi mai bine şi, chiar dacă suntem marcaţi, în mod justificat, de îngrijorări, niciodată nu ne va părăsi speranţa de mai bine. La fel spun şi acum".
Obiectivele comune stimulează iniţiativele locale
În continuarea Adunării Generale, Andreea Ploeşteanu (Departamentul Organizare şi Relaţii al AGIR) a prezentat, în sinteză, acţiunile desfăşurate în conformitate cu programul-cadru pentru perioada 2014 - 2017. (Pag.4_AG AGIR martie 2016_16.jpg) S-au urmărit, cu precădere, dezvoltarea şi diversificarea activităţilor specifice în scopul atragerii de noi membri, consolidării relaţiilor de colaborare cu autorităţile, cu alte structuri ale societăţii civile din ţară şi străinătate, organizării de activităţi tehnico-ştiinţifice, cultural-artistice, multe având un caracter comemorativ sau aniversar.
La nivel central, au avut loc evenimente importante, precum simpozioanele Progresul tehnologic - rezultat al cercetării (cea de a X-a ediţie) şi Educaţia - componentă esenţială a politicii de mediu (cea de-a IX-a ediţie), Conferinţa Ziua Mondială a Apei, festivităţile de decernare a Premiilor AGIR (cea de-a XXI-a ediţie, desfăşurată odată cu marcarea Zilei Inginerului).
De asemenea, au avut loc: ● Conferinţa Naţională Profesorul Dorin Pavel - fondatorul hidroenergeticii româneşti (cea de-a XV-a ediţie), de la Sebeş, jud. Alba, organizată de Filiala Cluj şi Sucursala Alba, cu sprijinul autorităţilor locale şi al firmelor de profil; ● Simpozionul internaţional studenţesc ELStud şi Concursul internaţional Studenţesc Hard&Soft, organizate de Sucursala Suceava în colaborare cu Universitatea din Suceava; ● Conferinţa Naţională multidisciplinară cu participare internaţională Ion D. Lăzărescu - fondatorul Şcolii româneşti de teoria aşchierii (ediţia a III-a), organizată la Cugir de Sucursala Alba în colaborare cu Filiala Cluj; ● The 3rd International Conference on Polymers Processing Engineering, coorganizator Sucursala Galaţi împreună cu Universitatea Dunărea de Jos şi Academia de Ştiinţe Tehnice din România; ● International Conference on Applied Sciences - conferinţa este organizată în mod regulat alternativ în România şi în China, de către Universitatea Politehnica din Timişoara cu sprijinul Sucursalei AGIR Hunedoara şi Academia Economică Militară din Wuhan; ● A 15 - Conferinţa Internaţională a AUTEX - responsabili Sucursala Iaşi şi Societatea Inginerilor Textilişti; ● Societatea Inginerilor din Telecomunicaţii a coorganizat Conferinţa Internaţională de Electronică, Calculatoare şi Inteligenţă Artificială.
În perioada la care s-a referit Darea de seamă, s-au desfăşurat reuniuni de amploare organizate împreună cu universităţi de marcă din ţară, administraţii locale, asociaţii şi firme de profil, cum ar fi: ● Conferinţa Creativitate, Inventică, Robotică - ediţia XX (Sucursala Braşov); ● Conferinţa SeaNav 2015 şi sesiunile de comunicări ştiinţifice MASTER-NAV şi CADET-NAV, ediţia XXXVII (Sucursala Constanţa împreună cu Academia Navală Mircea cel Bătrân); ● Conferinţa Textile Tehnice - prezent şi viitor (Sucursala Iaşi împreună cu Universitatea Gh. Asachi din Iaşi şi Societatea Inginerilor Textilişti). S-a remarcat acţiunea amplă desfăşurată la Timişoara cu ocazia organizării Săptămânii Calităţii Timişorene, ediţia a XV-a, şi a Zilelor Timişene ale Calităţii - ediţia a IV-a, în care s-au implicat Sucursala Timiş, Societatea de Vest pentru Calitate, Societatea de Inginerii Agricole, Societatea Femeilor Inginer, Societatea de Rezistenţă a Materialelor şi Cercurile din cadrul Sucursalei, împreună cu Universitatea Politehnica Timişoara şi Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului Regele Mihai I al României din Timişoara, cu sprijinul autorităţilor locale şi al unor firme din judeţul Timiş.
Prezentarea a inclus şi menţionarea altor manifestări ştiinţifico-tehnice la nivel naţional şi local, desfăşurate la Bucureşti, precum şi organizate şi susţinute de structurile teritoriale. Totodată, s-au desfăşurat numeroase sesiuni de comunicări ştiinţifice, mese rotunde, dezbateri, workshop-uri, cursuri şi colocvii organizate de Filiala Cluj, Sucursalele Avrig, Arad, Argeş, Botoşani, Bihor, Braşov, Caraş-Severin, Constanţa, Dolj, Galaţi, Hunedoara, Iaşi, Maramureş, Mehedinţi, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiş, Vâlcea, precum şi de Societatea de Energii Regenerabile, Societatea Femeilor Inginer, Societatea de Rezistenţa Materialelor şi Societatea Inginerilor Textilişti. A continuat organizarea cursurilor de formare de către Societatea Experţilor Tehnici Extrajudiciari şi Consultanţi.
S-au remarcat participările la saloane de invenţii din ţară şi străinătate, lansările de carte, continuarea, la nivel central, a Proiectului SAFENET Cercetări pentru estimarea şi creşterea performanţelor de siguranţă intrinsecă a reţelelor traficului urban şi a proiectului Professional Intergenerational Cooperation and Mentoring având acronimul ProMe din Programul Ambient Assisted Living, cu parteneri din Austria, Olanda, Marea Britanie şi Belgia.
Sucursala Sibiu şi-a manifestat constant preocuparea de a participa în calitate de competitor la proiectele de cercetare-dezvoltare finanţate din fonduri europene.
Un loc important în acţiunile desfăşurate la nivel central şi în teritoriu l-au avut colaborarea cu universităţi, şcoli, licee, prefecturi, primării, inspectorate teritoriale de muncă, inspectorate şcolare şi organizaţii neguvernamentale, remarcându-se, în acest sens, Sucursalele Arad, Argeş, Avrig, Bihor, Dolj, Constanţa, Galaţi, Sibiu, Suceava, Timiş şi Filiala Cluj.
Au fost, de asemenea, menţionate o serie de rezultate înregistrate în domeniile editorial şi publicistic şi s-au relevat rezultatele campaniei „Cărţi pentru copiii şi tinerii din Republica Moldova".
Popularizarea AGIR în mediul academic şi mobilizarea studenţilor din ultimul an de a se alătura AGIR este un efort continuu depus de Sucursalele Arad, Argeş, Bihor, Constanţa, Dolj, Galaţi, Hunedoara, Iaşi, Maramureş, Sibiu, Suceava, Timiş, precum şi de Societatea Inginerilor din Transporturi. S-au menţionat şi acţiunile menite să dinamizeze activitatea AGIR prin sistemul informatic.
Au mai fost prezentate aspecte referitoare la manifestările care au avut loc cu participarea Orchestrei Inginerilor Petru Ghenghea şi a Corului Concertino.
Sub aspect organizatoric, s-a relevat că membrii Asociaţiei îşi desfăşoară activitatea într-o filială, 28 de sucursale, 26 de societăţi de specialitate, 13 cercuri şi activează 15 membri colectivi şi 14 membri susţinători.
Anul 2015 s-a evidenţiat şi printr-un număr ridicat de cereri de obţinere a Titlului de EurIng, titlu conferit de Federaţia Europeană a Asociaţiilor Naţionale Inginereşti.
În ceea ce priveşte activitatea pentru anul în curs (detaliile sunt conţinute într-o broşură care include obiectivele stabilite la nivel central, teritorial, în societăţi şi cercuri) s-au reiterat orientările de bază, care vizează: ● utilizarea mai eficientă a instrumentelor menite să crească vizibilitatea Asociaţiei - Univers ingineresc, Buletinul AGIR, pagina web a Asociaţiei; ● derularea de acţiuni îndreptate spre atragerea unui număr mai mare de tineri către domeniul tehnic; ● participarea mai activă la proiecte şi programe cu finanţare internă sau externă, la programe de transfer tehnologic şi valorificare a cercetării aplicative; ● organizarea de manifestări ştiinţifice pe teme de importanţă majoră, de pregătire profesională, educaţie continuă, cercetare-inovare, dezvoltare durabilă, continuarea conferinţelor anuale; ● încurajarea şi susţinerea realizărilor inginereşti deosebite prin acordarea premiilor anuale; ● mediatizarea membrilor Asociaţiei cu realizări deosebite; ● promovarea personalităţilor marcante contemporane ale ingineriei prin conferinţe şi publicaţiile AGIR.
*
Potrivit ordinii de zi, ec. Mariana Suciu (contabilul-şef al AGIR) a prezentat Raportul economico-financiar al AGIR pentru anul 2015 şi Proiectul de buget pe anul 2016, iar ing. dipl. Octavian Udrişte a dat citire Raportului Comisiei de cenzori.
O activitate editorială bogată şi consistentă
Dr. ing. Ioan Ganea, directorul Editurii AGIR, a prezentat principalele rezultate ale activităţii editoriale din anul precedent, consacrată unor teme majore, relevând că, în cursul anului 2015, s-au publicat 54 titluri noi de carte şi 5 titluri, continuări de tiraje ale unor lucrări apărute în anii anteriori care s-au bucurat de succes şi au fost cerute de cititori (de exemplu, Modelarea fenomenelor de impact ale autovehiculelor, autor Sorin Ilie; Calitatea energiei electrice. Contribuţii. Rezultate. Perspective, autori Hermina Albert, Ştefan Gheorghe, Nicolae Golovanov s.a.; Tratat de ştiinţa alimentaţiei şi cunoaşterea alimentelor. Vol.1. Bazele alimentaţiei şi sănătatea, autor Constantin Croitoru; Calitatea şi analiza senzorială a produselor alimentare, autori Constantin Babu s.a.; European Foundation Certificate in Banking. Certificatul bancar european. IBR), iar ca publicaţii periodice 10 titluri de reviste, ce însumează 26 de numere. În cadrul acestor lucrări se regăsesc şi lucrările ce apar sub egida Academiei de Ştiinţe Tehnice din România (ASTR) sau care au ca autori pe membri ai acesteia.
Cărţile apărute însumează 19 258 pagini, 6390 exemplare, iar cele 26 de numere ale celor 10 reviste de specialitate au conţinut 4764 pagini şi s-au editat 6060 exemplare. Majoritatea lucrărilor publicate au fost încadrate în serii de volume pentru a asigura continuitatea apariţiei acestora şi pentru a fi mai bine cunoscute de specialiştii din domeniul respectiv. În 2015, a continuat acţiunea începută în 2014, prin care Editura AGIR a deschis pe pagina de web www.edituraagir.ro şi accesul online la o serie de cărţi din producţia ei pentru ca cei interesaţi de publicaţiile apărute să poată lua cunoştinţă mai facil de conţinutul lor, având, bineînţeles, şi acordul prealabil al autorilor lucrărilor respective. Departamentul publicaţii al AGIR a început, de asemenea, arhivarea electronică a celor aproape 900 de titluri publicate până în prezent, intenţionând să creeze Biblioteca electronică a publicaţiilor Editurii AGIR, la care să poată avea acces ,,parolat" în primul rând membrii AGIR şi ai ASTR.
Directorul Editurii AGIR a mai precizat că lucrările cu ISSN apărute în anul 2015 au însumat 26 numere de reviste şi publicaţii periodice.
S-au făcut referiri şi la publicaţiile periodice, amintindu-se că Buletinul AGIR, găzduieşte în paginile lui - în mare măsură - materiale prezentate la manifestări tehnico-ştiinţifice cu caracter local, naţional sau internaţional.
După ce a prezentat o serie de date privind activitatea Librăriei AGIR şi rezultatele economico-financiare ale activităţii editoriale, vorbitorul a spus: „Având în vedere importanţa activităţii editoriale pe care o desfăşurăm pentru îndeplinirea obiectivelor AGIR, pentru valorificarea potenţialului creator al inginerilor români şi a patrimoniului tehnico-ştiinţific naţional şi, în general, pentru breasla inginerilor din România, precum şi a faptului că Editura AGIR a devenit o casă editorială tehnico-ştiinţifică importantă în România, apreciem că activitatea ei trebuie sprijinită în continuare şi că trebuie găsite modalităţi mai eficiente de difuzare a stocului de carte existent".
Vorbitorul a formulat o serie de propuneri pentru activitatea editorială, între care: ● elaborarea unui program de publicaţii, pentru anul curent şi următorii doi ani; completarea seriilor tematice reprezentative; ● întocmirea unui soft pentru Catalogul de publicaţii al Editurii AGIR care să permită regăsirea titlurilor apărute după mai multe date de căutare: titlul lucrării, autor, domeniul tematic, anul apariţiei, ISBN, cuvinte cheie ş.a.; ● asigurarea accesului la Biblioteca Electronică (cu publicaţiile Editurii AGIR) la cartea căutată în Catalogul tematic şi realizarea unui soft care să permită regăsirea informaţiilor din cartea respectivă pe baza unui cuprins detaliat cu titlurile, subtitlurile şi subsubtitlurile (numerotate sau nu) sau a unui index de termeni şi noţiuni specifice subiectului tratat în lucrare; ● prezentarea şi popularizarea publicaţiilor Editurii AGIR şi prin Sucursalele AGIR, precum şi în Univers ingineresc; ● apariţia unei rubrici de terminologie special creată tot în publicaţiile AGIR, asupra denumirii termenilor de specialitate în limba română, recomandată a fi folosită în lucrările ştiinţifice şi tehnice; ● apariţia în limba engleză a cel puţin 2 - 3 titluri de specialitate aparţinând unor autori români, pentru a asigura o mai bună vizibilitate în străinătate a creativităţii inginereşti din România.
În consonanţă cu interesele şi aspiraţiile comunităţii inginereşti
Ing. Alexandra Rizea, redactorul-şef al publicaţiei Univers ingineresc, a trecut în revistă o serie de preocupări şi rezultate din anul precedent, subliniind că „principala preocupare a constituit-o asigurarea unui conţinut cât mai bogat, astfel încât să corespundă, într-o măsură mereu mai mare, exigenţelor cititorilor. În acest sens, am căutat să realizăm un echilibru între caracterul informativ şi cel formativ al publicaţiei. Sub aspect formativ, pot menţiona - între multe şi foarte multe alte teme - cele care s-au referit la starea economiei şi la modalităţile de soluţionare a unor cerinţe presante, precum cele din industria extractivă, din energetică, din transporturi şi infrastructură, din cercetare-dezvoltare-inovare. În ceea ce priveşte caracterul informativ, redacţia a pus accentul - aşa cum este necesar - pe reflectarea activităţilor AGIR la nivel central şi în teritoriu, la filiale, la sucursale".
Vorbitoarea a subliniat contribuţiile multor ingineri la realizarea articolelor, grija deosebită manifestată pentru acurateţea ştiinţifică a textelor, pentru cultivarea respectului faţă de limba română. În continuare, a spus: „Este, desigur, dificil ca, în puţine minute, să se prezinte o imagine exhaustivă a publicaţiei AGIR care - cum s-a văzut - a depăşit cifra rotundă de 600 de numere. Cu toată obiectivitatea de care suntem în stare, nu putem să nu apreciem că, în condiţiile atât de precare ale presei române, când tabloidizarea, goana după senzaţionalul ieftin, duc la promovarea non-valorilor, a unor practici de-a dreptul toxice, nocive, a reuşit să supravieţuiască, mai bine de un sfert de secol, o publicaţie cu caracterul Universului ingineresc. Sunt convinsă că împărtăşiţi acest punct de vedere, iar meritul este, fără nicio exagerare, al celui care a fondat, cu 26 de ani în urmă, Curierul AGIR - devenit apoi, după un an, Univers ingineresc - dl preşedinte Mihai Mihăiţă, al Consiliilor Directoare ale AGIR de-a lungul unor vremuri tulburi, complicate, al redacţiei şi, nu în ultimul rând, al colaboratorilor şi cititorilor fervenţi".
Au fost menţionate direcţiile de valorificare a experienţei acumulate, cu accent pe problemele reale ale economiei, ale cercetării ştiinţifice, ale educaţiei, pe formarea inginerului în epoca digitală. „Vom căuta ca informaţiile să fie cât mai relevante şi percutante, să aducă un plus de cunoaştere, dar şi de atitudine civică autentică. Insist asupra ideii de civism, deoarece avem de-a face - la nivelul întregii societăţi - cu un deficit cronic la acest capitol. Inginerii care, de-a lungul istoriei, au dat substanţă angajării directe şi pasionate în conceperea şi realizarea unor mari proiecte naţionale au - şi în prezent - resursele necesare pentru a continua şi îmbogăţi această tradiţie. (...) Cu sprijinul membrilor AGIR, sunt convinsă, vom demonstra practic că Univers ingineresc, în deplină armonie între formula scrisă şi cea digitală, va continua să apară, să trăiască pentru că niciodată n-a fost mai actuală formula «comunic, deci exist». Or, publicaţia AGIR este şi va fi, totdeauna, un vector de comunicare de neînlocuit".
Deschidere spre noi împliniri
Participanţii la dezbateri au apreciat rezultatele înregistrate şi au formulat o serie de propuneri. Între cei care au luat cuvântul menţionăm pe: ing. dipl. Traian Tomescu (preşedintele Sucursalei Braşov); dr. ing. Constantin Pîrăianu (Sucursala Vâlcea); prof. univ. dr. ing. Niculae Napoleon Antonescu (Sucursala Prahova); prof. univ. dr. ing. Radu Pentiuc (preşedintele Sucursalei Suceava); prof. univ. em. dr. ing. Mircea Bejan (preşedintele Filialei Cluj); prof. univ. dr. ing. Octavian Bologa (preşedintele Sucursalei Sibiu); dr. ing. Nicolae Fildan (preşedintele Sucursalei Constanţa); dr. ing. Mircea Duzineanu (Bucureşti); prof. univ. dr. ing. Gheorghe Manolea (preşedintele Sucursalei Dolj); prof. dr. ing. EurIng Tiberiu Dimitrie Babeu (preşedintele Sucursalei Timiş); ing. dipl. Viorel Martin (preşedintele Cercului Inginerilor Epigramişti); prof. ing. Ioan Odainic (Republica Moldova). Dintre propunerile formulate amintim: ● participarea AGIR în Consiliile Consultative pentru dezbaterea publică şi elaborarea diverselor legi de profil, precum viitoarea Strategie Energetică Naţională; ● participarea membrilor AGIR la Forumul Regional al Energiei pentru Europa Centrală şi de Est (FOREN); ● implicarea membrilor AGIR în editarea volumelor EMERG - Energie. Mediu. Economie. Resurse. Globalizare; (Pag.5_AG AGIR martie 2016_7.jpg) ● organizarea unui eveniment sub egida AGIR, care să aibă loc în toate structurile teritoriale ale Asociaţiei în aceeaşi perioadă, eveniment care să devină emblematic; ● intensificarea demersurilor Asociaţiei pentru îmbunătăţirea învăţământului public, inclusiv pentru introducerea obligativităţii examenelor de admitere pentru efectuarea studiilor superioare; ● indexarea superioară a Buletinului AGIR; ● îmbunătăţirea relaţiilor cu unităţile din economia reală; ● implicarea mai activă la elaborarea strategiilor naţionale din domeniul tehnic; ● accentuarea laturilor de inovare în elaborarea proiectelor; ● valorificarea potenţialului existent în liceele tehnice; ● organizarea de cercuri profesionale în domeniul digital.
Împlinirea a 25 de ani de la (re)înfiinţarea AGIR
După încheierea Adunării Generale, momente emoţionante au fost prilejuite de marcarea a 25 de ani de la (re)înfiinţarea Asociaţiei Generale a Inginerilor din România.
Evocarea primilor paşi, în condiţiile dramatice ale evenimentelor din decembrie 1989, a conferit amplei expuneri a preşedintelui AGIR, Mihai Mihăiţă, caracterul unei mărturii de dimensiuni istorice. În cuvântul său, redat integral în broşura intitulată Un sfert de secol de la (re)naşterea AGIR. Primii paşi, au fost punctate etapele de ordin organizatoric şi juridic care au fost parcurse prin înfrângerea unor dificultăţi majore.
La finalul lui decembrie 1989, s-a format Comitetul de Iniţiativă alcătuit din personalităţi reprezentative ale ingineriei româneşti, inclusiv membri ai Biroului Consiliului Naţional al Inginerilor şi Tehnicienilor (CNIT), din care făcea parte, încă din anul 1962, dr. ing. Mihai Mihăiţă, ca preşedinte al Secţiei de Transporturi şi Telecomunicaţii.
Acte de conştiinţă într-un context cu adevărat istoric
În articolul său cu caracter memorialistic, Mihai Mihăiţă îşi reaminteşte: „Mai întâi, câteva referiri la context. Spre deosebire de alte ţări foste socialiste în care schimbările s-au produs pe cale paşnică, oamenii din ţara noastră au fost nevoiţi să facă faţă unor confruntări violente şi sângeroase. Am sărbătorit Crăciunul şi Anul Nou redactând Statutul AGIR, în timp ce pe străzi răsunau focuri de armă, iar la televizor se transmitea Revoluţia română în direct. După consultările şi discuţiile din zilele anterioare, procesul-verbal de constituire a Comitetului de Iniţiativă a fost întocmit la 28 decembrie 1989 şi conţinea 28 de semnături, faţă de 21 câte erau necesare conform Legii nr. 21/1924. Dintre semnatari, cei mai mulţi nu mai sunt printre noi. Pentru a fi admis dosarul de obţinere a personalităţii juridice de către instanţa judecătorească, era necesar şi avizul Primarului General al Capitalei, care să confirme că avem spaţiul unde să funcţionăm. Era vorba despre spaţiul actual, naţionalizat, pe care intenţionam să îl redobândim şi în care funcţionase până atunci Consiliul Naţional al Inginerilor şi Tehnicienilor. Am obţinut acest aviz, nu fără dificultăţi. Cu eforturi deosebite, printr-o mulţime agitată, cu hainele de pe mine gata să-mi fie sfâşiate, am reuşit ca prin minune să-l identific pe primarul de atunci al Capitalei şi să obţin semnătura lui, dată în picioare şi în condiţii deloc comode, într-o încăpere în care era asaltat de persoane numeroase şi agresive, fără să înţeleg ce doreau.
Cu procesul verbal de constituire, cu statutul şi cu avizul Primăriei, m-am prezentat de mai multe ori la Tribunalul Bucureşti şi la Tribunalul Sectorului 1, pentru că nimeni nu ştia de competenţa cui era obţinerea personalităţii juridice şi în baza cărei legi. În prima zi în care s-au judecat cereri de o asemenea natură, în baza Legii nr. 21/1924, la 13 ianuarie 1990, am obţinut Hotărârea Judecătorească nr. 4/PJ/1990 eliberată de Judecătoria Sectorului 1. Mai erau încă trei reprezentanţi de organizaţii care doreau acelaşi lucru, care au fost mai «grăbiţi», una dintre ele fiind Sindicatul Frăţia.
În continuare, s-a constituit un colectiv permanent de lucru şi a început înscrierea primilor membri.
Viziune inginerească, angajare civică
A fost o perioadă de muncă intensă, zi şi noapte. După programul de la serviciu se lucra intens până la orele 22 - 23. Mergeam apoi acasă, dar nu se putea dormi de oboseală şi de gânduri. Certitudinea că suntem în stare să obţinem succese ne insufla însă entuziasm şi curaj. Era nevoie de curaj şi ca să mergi pe stradă şi, mai ales, prin zona fostului sediu al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, pe unde trebuia să trec la acea oră, deoarece se trăgeau, necontrolat, focuri de armă. (...)
O preocupare prioritară viza recuperarea spaţiului în care urma să funcţioneze Asociaţia. După încercări repetate, bazându-mă pe diferite persoane care îşi ofereau sprijinul, dar nu puteau face nimic, m-am hotărât să ajung singur la vicepremierul Guvernului, acad. Mihai Drăgănescu. Am intrat acolo aproape «în forţă». Discuţia a fost amicală, dar mi-a spus că nu poate semna un document în forma prezentată de mine, întrucât «nu era scris cu caractere mari». Fapt este că nu am avut o maşină de scris cu caractere mari şi nici un jurist cu care să mă consult la întocmirea documentului. (Ştiind că era aproape cert că a doua oară nu mai puteam să pătrund în sediul Guvernului, am ieşit pe culoar cu gândul să caut pe cineva să mă ajute să scriu, din nou, hotărârea. Am întâlnit pe culoar o doamnă pe care am rugat-o să mă ajute; a acceptat şi am mers împreună într-un birou, am scris textul în forma nouă şi cu caracterele solicitate. Din nou, după parlamentări cu secretara, m-am întors la cabinetul vicepremierului şi am obţinut semnătura sa. Atunci, am solicitat să revin cu un nou document şi pentru localul din Bd. Dacia nr. 26 şi mi s-a răspuns că «deocamdată este suficient». Prin gestul acad. Mihai Drăgănescu, am avut un spaţiu în care să putem funcţiona şi, pentru acest ajutor, îi suntem recunoscători. Nu ştiam atunci că, în afară de subsol, parter şi etajul I din Palatul Societăţii Politehnice din Calea Victoriei nr. 118, mai aveam dreptul să revendicăm şi etajul VI, şi nu l-am înscris în document. L-am obţinut mult mai târziu, pe cale juridică. (...)
Redobândirea imobilului din Bd. Dacia are propria istorie. Când am început strângerea documentelor pentru a ne revendica dreptul de proprietate, cu sprijinul unui om valoros, care merită recunoştinţa noastră, al cărui nume l-am uitat, am descoperit în arhiva Uniunii Generale a Sindicatelor din România că acest imobil nu a fost naţionalizat. El a găzduit Institutul Român pentru Relaţiile cu Străinătatea din cadrul Ministerului Afacerilor Externe (MAE). Ulterior, în acest spaţiu a funcţionat Oficiul de Turism pentru Tineret. În final, cu ajutorul Justiţiei, am reuşit să eliberăm şi acest imobil."
În continuare, preşedintele AGIR a rememorat pregătirile laborioase pentru primul Congres al AGIR, accentuând elementele definitorii pentru ceea ce avea să devină Asociaţia Generală a Inginerilor din România.
Dreptul la neuitare
În broşura amintită, sunt publicate documente deosebit de relevante (unele în facsimil), precum procesele verbale ale reuniunilor Comitetelor de Iniţiativă şi de Organizare, Decizia Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti privind înregistrarea legală a Asociaţiei, desfăşurarea primului Congres al AGIR din perioada post-decembristă (iunie 1990), deciziile adoptate, componenţa Comitetului de Iniţiativă, precum şi alte mărturii care poartă pecetea acelei perioade de cucerire a libertăţii, inclusiv a celei de asociere.
Au evocat, la rândul lor, primii paşi ai renaşterii AGIR, dr. ing. EurIng Nicolae Costake, prof. dr. ing. Vladimir-Alexandru Ţicovschi, care au făcut parte din primul organism de conducere al AGIR ales la Congres. Un moment deosebit l-a constituit mesajul adresat de Filiala Cluj prin prof. univ. em. dr. ing. Mircea Bejan (de asemenea, participant la primul Congres).
Tuturor participanţilor, membri ai Adunării Generale şi invitaţi, le-au fost conferite Diploma şi Medalia aniversare, prin care a fost marcată împlinirea unui sfert de secol de la primii paşi ai asociaţiei profesionale a inginerilor români în perioada postdecembristă.