Academicianul Mihai Draganescu, sarbatorit la Academia Romana
Data: 15-30 aprilie 2004
Joi, 9 aprilie 2004, in Aula Academiei Romane a avut loc Simpozionul “Stiinta, Tehnologia si Filozofia Informatiei in opera si viata academicianului Mihai Draganescu", organizat de Sectia de stiinta si tehnologia informatiei a Academiei Romane si Institutul de Cercetari pentru Inteligenta Artificiala, in colaborare cu Comitetul Roman pentru Istoria si Filosofia Stiintei, Universitatea POLITEHNICA - Bucuresti si Institutul National de Cercetare - Dezvoltare in Informatica.
Simpozionul a fost deschis de academicianul Eugen Simion, presedintele Academiei Romane, si Dan Nica, ministrul telecomunicatiilor si tehnologiei informatiei.
In discursul sau, academicianul Eugen Simion a relevat complexitatea personalitatii academicianului Mihai Draganescu – omul de stiinta hibrid a carui activitate s-a desfasurat cu deplin succes atat in domeniul stiintelor exacte, cat si in domeniul filozofiei, omul de stiinta si inginerul care prin intreaga sa activitate a relevat ca numai printr-o explicitare filozofica a existentei profunde se poate echilibra influenta structurilor tehnicii.
Domnul Dan Nica a punctat si domnia sa aspectele relevante si meritele acad. Mihai Draganescu, cel ale carui lucrari de referinta in domeniul electronicii si inteligentei artificiale precum si in domeniul filozofiei stiintei jaloneaza o traiectorie exemplara de continue cautari si progres.
Simpozionul s-a desfasurat pe cinci sectiuni, fiecare din acestea incercand sa puncteze principalele directii relevate de luarea in considerare a intregii activitati si opere a academicianului Mihai Draganescu.
* Lucrarile sectiunii intai, desfasurate sub conducerea acad. Gheorghe Tecuci, au punctat implicarea academicianului Mihai Draganescu in stiinta si filozofie, lucrarea domnului George Metakides, Formerley Director of Information Technologies, EU, accentuand deschiderea si implicarea activitatii acad. Mihai Draganescu in Societatea Informationala.
Michael Adler, President IEEE, a transmis mesajul de recunoastere a aptitudinilor de deschizator de drumuri a celui omagiat, accentuand implicarea directa a acestuia in dezvoltarea dispozitivelor electronice, microlectronica si informatica.
* Sectiunea a II-a a fost condusa de dl Adrian Rusu, membru corespondent al Academiei Romane. Lucrarile sustinute in cadrul acestei sectiuni au evidentiat - prin alocutiunile domnilor Adrian Rusu, Constantin Bulucea, membru de onoare al Academiei Romane venit din S.U.A, Gheorghe Brezeanu si prof dr. ing Gheorghe Stefan - implicarea directa si meritul de deschizator de drumuri in contextul dezvoltarii stiintei si tehnicii electronicii si al fenomenului globalizarii.
* Sectiunea a III-a, condusa de dl Dan Tufis, membru corespondent al Academiei Romane, a punctat activitatea conceptuala a academicianului Mihai Draganescu in domeniul stiintei informatiei, meritele inovatoare din opera si viata academicianului Mihai Draganescu, prin lucrarile domnilor prof.dr.ing. Dan Tufis, prof.dr.ing. Marius Guran, prof.dr. ing. Stefan Iancu.
* Sectiunea a IV-a, ale carei lucrari s-au desfasurat sub conducerea domnului dr. Ionut Isac, s-a referit prin lucrarile sustinute la:
- aspectele stiintifico-filozofice ale conceptului de existenta profunda - lucrarea d-lui acad. Alexandru Surdu;
- contributia d-lui acad. Mihai Draganescu la stiinta integrativa ca parte a stiintei dezvoltarii - lucrarea d-lui Menas Kafatos, Dean of School of Computational Sciences and Informatics, George Mason University, SUA;
- Discourse on the Physical Basis for the “The Philosophical Tension and Cosmic Feeling” - lucrare sustinuta de Richard I. Amoroso, Noetic Institut, Orinda, California.
* Lucrarile sustinute in cea de a V-a sectiune, condusa de academicianul Gheorghe Tecuci, prin comunicarile domnilor Ionut Isac, prof.dr.ing. Gheorghe Stefan si Lucian Gruia, s-au referit la modul in care este receptata ortofizica in filozofia romana.
Lucrarile simpozionului au punctat contributia academicianului Mihai Draganescu la:
* initierea si promovarea primelor programe nationale de utilizare a calculatoarelor electronice in economia si societatea romaneasca;
* crearea industriei autohtone de tehnica de calcul;
* infiintarea primelor institute de cercetare-dezvoltare din domeniul tehnicii de calcul si informatica;
* crearea primelor centre teritoriale de calcul electronic, precum si a liceelor de informatica;
* recent, crearea Institutului de Cercetare pentru Inteligenta Artificiala.
Ca director al Institutului Central pentru Cercetari in Informatica, profesorul Mihai Draganescu s-a dovedit a fi creator de scoala si nu sunt putini dintre doctoranzii domniei sale care astazi sunt cercetatori de renume, membri ai Academiei Romane.
|n calitatea domniei sale de prim presedinte al Academiei Romane dupa 1989, academicianului Mihai Draganescu ii revine meritul de a reda acestei institutii prestigiul de drept.
Nu este de neglijat nici contributia acad. Mihai Draganescu, prin calitatea domniei sale de ambasador la Bruxelles, la crearea unui climat de toleranta, deschidere si cooperare internationala.
Recunoscut ca lider de necontestat, precursor si neobosit formator de tinere generatii, strateg al societatii informationale, pionier si constructor in acelasi timp inginer si filozof, acad. Mihai Draganescu se remarca si prin probitatea sa exceptionala, fiind in permanenta un luptator pentru adevar si noutate in stiinta, dar care da dovada totodata de onestitate, probitate, verticalitate si fermitate in sustinerea demersului continuu al progresului social si politic.
Inca din perioada in care era lector la Facultatea de Electronica, catedra profesorului Tudor Tanasecu, Mihai Draganescu se va impune prin teza de doctorat in domeniul dispozitivelor electronice, intitulata Capacitatile tuburilor electronice si dependenta lor de conditiile de functionare, pentru ca in 1962 sa elaboreze “Procese electronice in dispozitive semiconductoare“, una din primele carti de autor in acest domeniu din lume.
In 1963 publica primul studiu romanesc asupra microelectronicii, \n 1969 fondeaza si conduce Institutul de Cercetari pentru Componente Electronice, in 1970 preda primul curs de Circuite integrate, iar in 1972 apare cel de al doilea volum de baza pentru studierea si aplicarea dispozitivelor semiconductoare, "Electronica corpului solid".
In 1978 preda pentru prima data disciplina al carei initiator este, Electronica functionala, curs care denota deja intelegerea unitara a electronicii, informaticii si filozofiei in context social si care va aparea ca volum impreuna cu alti doi colaboratori in 1992.
Desigur, enumerarea ar putea continua cu multe alte studii de referinta pentru activitatea sa stiintifica.
Pe plan international, acad. Mihai Draganescu este ales Fellow IEEE in 1994, Life Fellow IEEE in 1997, acordandu-i-se medalia Mileniul III in anul 2000.
Distins in 1971 cu ordinul francez “Comandor al Legiunii de Onoare” pentru colaborarea romano-franceza in domeniul informaticii, acad. Mihai Draganescu este cel care are meritul de a fi avut viziunea importantei revolutiei informatice, definind-o conceptual si prevestind importanta si evolutia Internetului.
Promotor al noului, imbinand cercetarea cu o viziune sistemica globala si cu o atitudine creativa in mod sustinut, acad. Mihai Draganescu este promotorul cercetarii informatice, fiind cel care pune bazele unor institutii si centre importante, cum sunt: Institutul de Tehnica de Calcul - 1969; Institutul de Componente Electronice -1969; Institutul Central de Informatica-1971; 40 de centre teritoriale de calcul care contribuie la dezvoltarea informaticii in tara.
Dupa revolutie infiinteaza Comisia Nationala de Informatica - 1990; Centrul pentru Noi Arhitecturi Electronice - 1991; Sectia de stiinta si tehnologia informatiei -1992; Centrul de Cercetare pentru Inteligenta Artificiala - 1994, transformat in 2002 in institut; Forumul pentru Societatea Informationala -1997.
Lucrarile filozofice ale acad. Mihai Draganescu construiesc un model ontologic original, care incearca sa explice unitar, pentru prima data, procesele fizice, biologice, informationale, mentale si psihologice introducand concepte originale cum sunt: infomateria, ortoenergia, ortosensul, sensul fenomenologic etc.
Acad. Mihai Draganescu a reabilitat statutul Academiei Romane prin redarea stralucirii ei de drept, prin corectiile pe care istoria trebuia sa le faca unor mari nedreptatiti din trecut, ilustrii reprezentanti ai culturii si spiritualitatii romanesti care au fost in mod abuziv indepartati din Panteonul roman refiind repusi in drepturile firesti.
De asemenea, acad. Mihai Draganescu fondeaza si conduce revista Academica.
O alta importanta fateta a activitatii acad. Mihai Draganescu o constituie atenta preocupare a domniei sale pentru promovarea culturii stiintifice si umaniste. In acest sens este demn de remarcat efortul sustinut pentru revenirea ortografiei romane la ceea ce a fost inainte de interventia brutala din 1953, cand comandamente politice s-au impus si in scrierea romana.
De remarcat pentru relevarea personalitatii complexe si de tinuta etica a profesorului Mihai Draganescu, recunoasterea constanta in timp a meritelor profesorilor sai si mentorilor care au contribuit la formarea personalitatii multifatetate si complexe a celui care avea sa devina acad. Mihai Draganescu. Ne referim aici \n primul rand la profesorul universitar Tudor Tanasescu, intemeitorul scolii romanesti de electronica.
|n discursul tinut la incheierea simpozonului, academicianul Mihai Draganescu a punctat interactiunea dintre stiinta si tehnologia informatiei, filozofia stiintei si societate.
Vom incheia si noi aceasta relatare revenind la inceputul simpozionului, la momentul in care, in semn de inalta apreciere pentru tot ceea ce reprezinta viata si opera sa pentru societatea romaneasca, academicianului Mihai Draganescu i s-a conferit prima DIPLOM~ HONORIS CAUSA a Institutului National de Cercetare-Dezvoltare in Informatica. Cea care a inmanat diploma, dna prof.univ.dr. ing. Doina Banciu, director general al Institutului National de Cercetare Dezvoltare in Informatica, mentiona: “Academicianul Mihai Draganescu… reprezinta un model profesional si moral de exceptie pentru ultimele doua generatii de informaticieni,” revenindu-i meritul de ”a crea o scoala a informaticii orientata astazi catre dezvoltarea societatii informationale si, mai nou, a societatii cunoasterii.”
Si toti cei care sub cupola celui mai inalt for spiritual al Romaniei au avut bucuria de a asista la derularea filmului unei vietii traita plenar si pusa in slujba unei vocatii nedezmintite de a cerceta, descoperi, initia, descifra si modela, trasand repere spirituale pentru viitor, subscriu la urarea din suflet adresata de dna prof. univ. Doina Banciu: “Dorim academicianul Mihai Draganescu sanatate si putere de munca si multumim pentru ceea ce a facut si face pentru cercetarea romaneasca in domeniul tehnologiei informatiei si comunicatiilor.”
Si, desigur, pentru societatea cunoasterii.