Despre Alexandru Buia – ctitorul Gradinii Botanice din Craiova
Data: 16-30 aprilie 2010
Gradina botanica este, astazi, o institutie de cultura si un spatiu de relaxare. Ca institutie de cercetare a aparut inca din antichitate, gradina botanica fiind „laboratorul“ in care medicii cultivau plantele de care aveau nevoie in tratarea bolnavilor. Apoi, in perioada Renasterii, gradinile botanice au fost organizate pe linga universitati, pentru studiul stiintelor naturale, pentru aclimatizarea speciilor exotice, iar, mai nou, pentru conservarea speciilor amenintate cu disparitia. Se poate spune ca o universitate care are o gradina botanica este o institutie de nivel mondial. În lume sunt circa 800 de gradini botanice, in intelesul actual de organizare si functionare, dintre care 9 se gasesc in Romania.
Alexandru Buia s-a nascut la 23 martie 1911, la Singeorz-Bai, o localitate frumoasa, situata pe malul Somesului Mare, atestata documentar din 1245, cind purta numele de Sanct Gurgh. A fost al zecelea copil dintr-o familie cu unsprezece copii. A urmat Liceul din Nasaud, a carui cladire a fost construita in 1888. Pe perioada studiilor liceale, absolvite in 1929, a primit o bursa din fondurile graniceresti. Profesorii l-au remarcat si l-au comparat cu alt om important al locurilor nasaudene, Florian Porcius (1816 – 1906), unul dintre cei mai de seama creatori ai terminologiei botanice romanesti, membru al Academiei Romane din 1882. Poate de aceea l-au indemnat sa se inscrie la Academia de Înalte Studii Agronomice din Cluj. Poate si pentru ca un alt ilustru nasaudean, Iuliu Prodan, profesor la Catedra de botanica descriptiva si fitopatologie de la Academie, fusese profesor secundar la Liceul din Nasaud.
?i aici a fost remarcat pentru sirguinta cu care invata, pentru altruismul manifestat in toate imprejurarile, pentru calitatile de organizator si orator. Asa se face ca, in perioada studiilor universitare, a devenit presedinte al Asociatiei Studentilor din Cluj si a participat, in 1934, la Congresul International al Studentilor tinut la Venetia.
La terminarea studiilor universitare, in 1934, a obtinut diploma de inginer agronom cu distinctie si a fost numit asistent la Catedra de botanica si fitopatologie, condusa de Iuliu Prodan. Sub indrumarea acestuia, isi elaboreaza teza de doctorat cu titlul Cercetari asupra Cuscutelor din Romania, sustinuta in 1938 si publicata in 1939. O lucrare valoroasa, continuata apoi in cercetarile sale, in cadrul careia a descoperit mai multe unitati sistematice noi pentru stiinta si care ii poarta numele: Cuscuta basarabica Buia, Cuscuta prodani Buia si altele. Aceasta lucrare il situeaza printre putinii monografi din lume ai genului Cuscuta, care l-a recomandat, stiintific vorbind, pentru ocuparea, in 1940, a postului de profesor suplinitor la Catedra de botanica sistematica, anatomie si fiziologie vegetala, iar apoi, in 1943, ca profesor titular. În acea perioada a elaborat si publicat, in 1948, cursul de Botanica sistematica. Calitatile sale profesionale si de bun organizator l-au propulsat, din 1945, in functia de Decan al Facultatii de Agronomie din Cluj.
Era o personalitate cunoscuta in lumea botanistilor cind, in 1948, a fost solicitat de Ministerul Învatamintului Public sa vina la Craiova pentru organizarea Institutului Agronomic si dezvoltarea invatamintului botanic, a invatamintului agronomic in Oltenia. Acum, dupa mai bine de 60 de ani de la inceputurile invatamintului agronomic la Craiova, se poate spune ca profesorul Buia si-a indeplinit cu brio misiunea de apostolat.
A editat monografia Flora Olteniae Exsiccata. A publicat, in 1961 si 1962, Elemente de morfologie vegetala, cursul de Morfologia plantelor, a participat la elaborarea mai multor monografii, aparute dupa decesul sau. Este vorba despre tratatul de Botanica agricola, aparut in 1965, de cursul Botanica aparut in 1967 sub coordonarea lui Mihai Ravarut, de Flora mica a Romaniei, lucrare coordonata de magistrul sau, Iuliu Prodan, si care a aparut in trei editii: 1958, 1961 si 1966.
Din 1955 si pina in 4 octombrie 1964, cind a trecut in nefiinta, a fost Rector al Institutului Agronomic „Tudor Vladimirescu“ din Craiova.
Una dintre realizarile de prima importanta ale profesorului Buia a fost Gradina Botanica. Alexandru Buia, ca de altfel toti marii botanisti, stia ca fara o gradina botanica si un herbar stiintific nu se poate asigura un invatamint superior de nivel mondial. Înfiintarea Gradinii Botanice din Craiova a fost rezultatul implicarii mai multor persoane cu putere de decizie din Craiova, a fost rezultatul implicarii afective a cadrelor didactice, a studentilor si a salariatilor Institutului Agronomic, dar persoana catalizatoare a acestor energii a fost profesorul Alexandru Buia. Mai intii, s-a obtinut aprobarea Ministerului Agriculturii, care a asigurat si finantarea initiala a lucrarilor de amenajare. Apoi, administratia locala, prin Decizia din 29 august 1952, a repartizat Institutului Agronomic terenul Parcului 7 Noiembrie – Fintina Jianu. Profesorul Buia s-a implicat direct in elaborarea proiectului de amenajare a Gradinii si a prevazut toate sectoarele unei gradini botanice universitare. Terenul initial era plat, iar pentru crearea conditiilor ecologice a fost necesara amenajarea unui microrelief specific, cu inaltimi cuprinse intre 1,5 si 30 m. Mai mult, folosind apa colectata din izvorul fintinii Jianu, construita de Hagi Stan Jianu in jurul anului 1800, s-au amenajat 3 lacuri, cu o suprafata totala a luciului de apa de 0,3 ha. Aceasta amenajare a permis cultivarea de specii autohtone si exotice, erbacee si lemnoase.
La 13 martie 2002, Colegiul Senatului Universitatii din Craiova, ca dovada de apreciere postuma a activitatii profesorului Buia, a hotarit ca Gradina Botanica din Craiova sa poarte numele ctitorului sau, Alexandru Buia.