Jurnal de bord Perspectivele economiei romanesti sub lupa FMI
Data: 16-30 aprilie 2018 2018
Este cât se poate de firesc ca documentele organizaţiilor financiare internaţionale să prezinte interes nu numai la nivel macro (date fiind conexiunile naţionale la scară mondială), ci şi la scară micro, principalul domeniu de activitate al colegilor ingineri, deoarece, în lumea în care trăim, procesele de integrare şi globalizare (chiar dacă înregistrează, mai ales în prezent, unele mutaţii importante) implică tot mai profund firmele, indiferent de dimensiunile, de forţa lor economică. Viaţa, practica au dovedit că luarea în considerare a documentelor care vizează evoluţiile globale este de mare folos şi în procesul decizional al fiecărei entităţi economico-sociale.
Între dovezile palpabile privind impactul unor evaluări la nivel planetar se înscriu, neîndoios, rapoartele bianuale ale Fondului Monetar Internaţional (FMI). Acum, la dispoziţia tuturor se află Raportul de primăvară pe 2018 al FMI, document aşteptat, totdeauna, cu interes pretutindeni în lume deoarece evaluările specialiştilor acestei organizaţii cu arie mondială de cuprindere au la bază o metodologie ştiinţifică unanim recunoscută în întreaga lume. Nu discutăm aici despre viziunea FMI asupra unor soluţii concrete, aplicabile sau neaplicabile, într-o ţară sau alta, ci despre capacitatea de analiză şi sinteză, precum şi de prognozare, ceea ce reprezintă o temă aparte, bine conturată.
Interesează, desigur, anticipările la nivel global, dar şi pentru fiecare ţară în parte. Aşa că, înainte de toate, ne îndreptăm privirea spre ceea ce se estimează în privinţa economiei României în acest an. Dacă în Raportul de toamnă, FMI prognoza, în cazul ţării noastre, un spor al produsului intern brut de 4,4%, iată, acum, în documentul de primăvară, anticipează o creştere de 5,1%. În document, au fost şi sunt luaţi în calcul numeroşi indicatori, toate elementele componente ale resurselor şi domeniilor de utilizare a PIB, potenţialul existent, tendinţele pe termen mediu şi lung, respectiv tot ceea ce poate da consistenţă unei prognoze. (Imaginea din articol) Nu este cazul să intrăm în detalii, dar foarte multe rezultate din primele două luni ale acestui an arată că şi FMI, alături de Comisia Europeană, de cele mai multe agenţii de rating, de bănci cu o largă cuprindere internaţională, consideră că procesul de creştere economică este şi va fi, în cazul României, de mai lungă durată, inclusiv pentru anul 2019. Desigur, în anumite situaţii, procentajele sunt diferite, uneori destul de mult de la un emitent de prognoză la celălalt, dar niciuna dintre anticipări nu estimează că se va opri creşterea economiei româneşti în 2018. În această ordine de idei, nu putem să omitem ceea ce se poate numi drept clasament. În privinţa ritmului de creştere economică la nivelul întregului continent european, ţara noastră ocupă un onorant loc doi, după Malta, în cazul căreia este prognozată o creştere de 5,7%.
Desigur, se pot emite opinii în legătură cu toate evaluările şi anticipările recentului Raport al FMI. Obligatoriu este, între multe altele, să se releve că sporul de PIB din ţara noastră este şi va fi influenţat, la anumite capitole, într-o manieră considerabilă, de evoluţii din UE, mai ales din Zona Euro (care, de asemenea, vor înregistra o semnificativă creştere economică) spre care, de pildă, se îndreaptă cea mai mare parte a exportului românesc cu valori adăugate superioare mediei la nivel macro. Sigur, este vorba despre o influenţă reciprocă, în proporţiile cunoscute, dar reconfirmarea de către FMI a legăturilor organice dintre economia românească şi cea europeană vine să releve, încă odată, într-o manieră lipsită de echivoc, că apartenenţa ţării noastre la UE reprezintă principala ancoră a procesului de modernizare, de dezvoltare, inclusiv pe plan uman, a României. O confirmă şi FMI, ceea ce este demn de a fi luat în seamă cu toată seriozitatea.