Reindustrializarea: de la vitregia strategiilor publice la paternitatea capitalului privat
Data: 1 - 15 mai 2012
Cea de-a doua dezbatere-sinteza organizata de AGER, AGIR si ASTR, pe tema reindustrializarii tarii - desfasurata la sediul Asociatiei Generale a Inginerilor din Romania din Calea Victoriei nr. 118 - a prilejuit o reala confruntare de opinii referitoare la caile si mijloacele de relansare, intr-o structura moderna, a ramurii economice de care depinde (potrivit majoritatii punctelor de vedere exprimate de participanti) procesul anticipat de Proiectul National de Modernizare Economica si Sociala a Romaniei. Nu au fost divergente intre economisti si ingineri, ci exponentii ambelor profesii au pledat pentru solutii diverse, dar nu incompatibile in cele mai multe cazuri. Ceea ce reprezinta un incontestabil castig vizeaza - cum va rezulta din relatarea care urmeaza - acumularea de idei valoroase pentru trecerea la redactarea unei prime variante a unui important capitol al documentului final (Proiectul National).
Distantele care unesc
Dezbaterea, la care au participat, din partea conducerilor celor doua asociatii profesionale angajate in realizarea Proiectului National, prof. univ. dr. ing. EurIng Mihai Mihaita si dr. ec. Constantin Bostina, a relevat mai ales zona consensuala transformata intr-un „laborator“ tot mai productiv, si anume necesitatea unirii inginerilor si economistilor in vederea definirii unei viziuni strategice privind viitorul Romaniei in context european si mondial.
Prima dezbatere gazduita de sediul central al AGIR a relevat - dupa cum am mai informat - maniere diferite de tratare, firesti in cazul viziunilor economice si al celor stiintifico-tehnice. Din acest unghi de vedere, se poate vorbi despre distantele, fie si numai de ordin terminologic, dintre economisti si ingineri. S-a dovedit, insa, ca aceste distante, care vizeaza specificitatea unor profesii, nu reprezinta un impediment in identificarea obiectivelor comune. Chiar daca au existat confruntari de idei, unele marcate chiar de o emotivitate excesiva, cauza comuna a generat si apropieri sensibile, extrem de utile atunci cand se elaboreaza un document cu caracter inter si multidisciplinar. S-a demonstrat ca si atunci cand se au in vedere premise diferite se poate ajunge la clarificari, cu conditia unei tratari rationale, riguroase a temelor aflate in discutie.
La „tranta“ cu stereotipiile
In ampla si documentata sa expunere, intitulata Relansarea capitalului autohton in reindustrializarea Romaniei, prof. univ. dr. ing. Cezar Mereuta, presedintele Centrului Roman de Modelare Economica, a subliniat ca - in ultimii ani - crearea companiilor cu capital romanesc a fost inteleasa in sensul dezvoltarii sectorului de IMM-uri. Oportunitatea actiunilor de crestere a numarului intreprinderilor mici si mijlocii este evidenta pentru ca sta la baza crearii clasei mijlocii si a noilor locuri de munca. Se impune, insa, o analiza mai profunda a structurii IMM-urilor si identificarea repartitiei si contributiei lor in sectorul industrial. In acest sens, a conturat urmatoarea stare de fapt:
In anul 2010, sistemul national de companii din industrie, comert si servicii de piata cuprindea un numar de 470 080 companii active, din care:
? 419 082 microintreprinderi (0 - 9 salariati) - 89,15 %
? 41 697 intreprinderi mici (10 - 49 salariati) - 8,87 %
? 7782 intreprinderi mijlocii (50 - 249 salariati) - 1,64 %
? 1519 intreprinderi mari (peste 250 salariati) - 0,33 %
Se constata ca circa 90% dintre IMM-uri sunt microintreprinderi. Sustinerea microintreprinderilor cu credite garantate, ajutor la implementarea proiectelor, atragerea antreprenorilor tineri etc. este necesara pentru largirea bazei de la care se asteapta dezvoltarea ulterioara a intreprinderilor mici, mijlocii si mari cu capital romanesc. De asemenea, microintreprinderile creeaza locuri de munca si pot asigura un trai relativ decent salariatilor lor.
Cu toate acestea, prin prisma procesului industrial, avem de-a face cu o contributie redusa a IMM-urilor. In anul 2010, cifra de afaceri se prezenta astfel: ? 64,17% era realizata de intreprinderile mari si foarte mari (peste 250 salariati) ? 19,60% de intreprinderile mijlocii (50 - 249 salariati) ? 15,70% era realizata de intreprinderile mici si microintreprinderi.
In ceea ce priveste valoarea adaugata la costul factorilor, situatia avea urmatoarea configurare: ? 69,00% era realizata de intreprinderile mari si foarte mari ? 18,45% de intreprinderile mijlocii ? 12,55% de intreprinderile mici si microintreprinderi.
In materie de exporturi, s-a aratat ca, sub aspectul volumului, 79,61% era realizat de intreprinderile mari si foarte mari, 16,20% de intreprinderile mijlocii si 4,19% de intreprinderile mici si microintreprinderi.
Pledoarie pentru o viziune sistemica
Analizand structura intreprinderilor mari si foarte mari din industrie, profesorul Mereuta a constatat ca mai mult de 72% din cifra de afaceri este realizata de filialele companiilor multinationale rezidente in Romania. Spre exemplificare, in Top 100 Romania 2010, 46 de companii reprezentau industria. Acestea cumulau 49,8% din cifra de afaceri a topului. Repartitia era urmatoarea: 30 cu capital majoritar strain acopereau 76,55% din cifra de afaceri a companiilor din industrie din Top 100, 3 companii cu capital majoritar privat romanesc acopereau 3,87% din cifra de afaceri a companiilor din industrie din Top 100 si 13 companii cu capital majoritar de stat acopereau 19,58% din cifra de afaceri a companiilor din industrie din Top 100. Se constata, astfel, prezenta decisiva, din punctul de vedere al deciziilor in mediul de afaceri si al performantei economice, a companiilor cu capital majoritar strain. Mai mult, analiza a 34 de piete clasificate (CAEN Rev. 2 cu 2 cifre) a evidentiat ca 25 de piete, adica 73,4%, au ca lideri companii cu capital majoritar strain; 21 de piete, adica 61,8%, au doua companii din Top 3 cu capital majoritar strain; 15 piete, adica 44,11%, au Top 3 format integral din companii cu capital majoritar strain. Din perspectiva comertului exterior, in Top 100 companii - care acopera circa 52% din exporturile totale ale Romaniei - 96 au capital majoritar strain!
O prima concluzie este aceea ca, daca se doreste relansarea capitalului autohton, cu precadere in industria prelucratoare, prioritare sunt masurile care pot sa determine crearea intreprinderilor mijlocii, mari si foarte mari. De asemenea, se recomanda analiza de structura a IMM-urilor din comert si servicii de piata.
Recomandari pe terenul solid al abordarilor stiintifice
In partea finala a expunerii s-a subliniat ca, in prezent, Romania nu indeplineste criteriul de convergenta cu UE, care consta in valoarea raportului dintre cifra de afaceri a intreprinderilor din comertul cu ridicata si amanuntul si cifra de afaceri totala din comert si servicii de piata de 0,5 - 0,55. In Romania, valoarea acestui indicator este de 0,64, ceea ce indica faptul ca, dupa 20 de ani de la Revolutie, crearea de IMM-uri in activitatea de servicii prestate intreprinderilor bazate pe industrie este nesatisfacatoare, acestea devenind o prioritate in perioada actuala.
Primul obiectiv in crearea intreprinderilor romanesti mijlocii, mari si foarte mari este identificarea gradelor de accesibilitate a pietelor din perspectiva investitorilor, respectiv a barierelor de intrare pe piata.
Un studiu de referinta a fost realizat in anul 2010, prin utilizarea metodologiei romanesti de identificare a oportunitatilor, avizata atat de comunitatea academica nationala, cat si de cea internationala, referitoare la industria prelucratoare. Aceasta metodologie face apel la doi indicatori de concentrare de baza: M - entropia Renyi normalizata si GDL - gradul de dominare structurala a liderului, precum si o scala in 5 trepte de profitabilitate.
Ca urmare a aplicarii metodologiei, au rezultat 7 clase de oportunitate pentru crearea intreprinderilor romanesti mijlocii, mari si foarte mari: ? clasa A - oportunitate clara ? clasa A- - oportunitate clara cu posibilitatea de a trece in clasa inferioara ? clasa B+ - oportunitate moderata, consolidata cu posibilitatea de a trece in clasa superioara ? clasa B - oportunitate moderata ? clasa B- - oportunitate moderata cu posibilitatea de a trece in clasa inferioara ? clasa C+ - oportunitate redusa cu posibilitatea de a trece in clasa superioara ? clasa C - oportunitate redusa.
Sinteza rezultatelor obtinute privind oportunitatea investirii in companii mijlocii, mari si foarte mari cu capital romanesc in industria prelucratoare a fost prezentata de prof. Mereuta intr-un tabel concludent, care a aratat ca din cele 24 de piete clasificate (CAEN Rev. 2 - 2 cifre) ale industriei prelucratoare, 8 sunt incadrate in clasele A si A-, prezentand oportunitati clare de investitii, 5 piete corespund oportunitatilor reduse, iar celelalte 11, unor oportunitati moderate. Crearea intreprinderilor cu capital romanesc in cele 8 piete poate influenta semnificativ exporturile Romaniei, fapt demonstrat de vorbitor printr-un alt tabel care a mentionat industriile constructiilor metalice, alimentara, textila, incaltaminte, ale produselor farmaceutice de baza, de cauciuc si mase plastice, echipamentelor electrice si altor activitati.
Din cele 8 piete, numai una - incaltaminte, tabacirea si finisarea pieilor - are gradul de acoperire a importurilor prin exporturi supraunitar. Deficitul comercial cumulat al celor 8 piete reprezinta 78,2% din deficitul comercial global al exporturilor de bunuri al Romaniei in anul 2010.
In continuare, vorbitorul a facut urmatoarele constatari:
1. Oportunitatea crearii de capacitati de productie in aceste 8 sectoare este fara echivoc!
Pentru relansarea capitalului autohton, cu precadere in industria prelucratoare din Romania, mai sunt necesare urmatoarele actiuni prioritare:
2. Elaborarea modelului de finantare a crearii de companii romanesti mijlocii, mari si foarte mari in industria prelucratoare.
3. Constituirea Consiliului Investitorilor exponenti in industria prelucratoare cu companii care sa realizeze o cifra de afaceri minima de 10 milioane euro/an/companie. Rolul acestui consiliu ar consta in: promovarea parteneriatului public-privat in scopul crearii unor companii romanesti puternice; elaborarea, in colaborare cu Guvernul Romaniei, a masurilor de sprijinire a dezvoltarii companiilor romanesti mijlocii, mari si foarte mari; imbunatatirea cooperarii dintre companiile multinationale si companiile romanesti semnificative.
4. Legea holdingurilor - in scopul cresterii puterii de negociere a companiilor romanesti pe pietele externe.
5. Elaborarea strategiei de export pentru companiile romanesti la orizontul anului 2020.
6. Branding si internationalizare pentru companiile romanesti, prin urmatoarele modalitati principale: ? organizarea unei campanii de constientizare a firmelor romanesti in privinta detinerii unor branduri puternice si organizarea unor programe de pregatire ? identificarea produselor romanesti ce detin caracteristici distinctive sau ofera beneficii deosebite consumatorilor ? sustinerea si dezvoltarea la nivel international a brandurilor romanesti ce au avut succes pe piata din Romania si care au potential de internationalizare.
7. Extinderea companiilor romanesti in strainatate. Crearea companiilor transnationale romanesti.
8. Optiuni strategice prin sprijinirea intreprinderilor mijlocii, mari si foarte mari romanesti.
9. Cresterea ponderii cheltuielilor de cercetare-dezvoltare in PIB si realizarea in Romania prin cofinantare europeana a unui institut de cercetare in industria farmaceutica.
10. Dezvoltarea microintreprinderilor, baza a dezvoltarii viitoare a noilor companii romanesti puternice. Masuri guvernamentale pentru stimularea microintreprinderilor. In concluzie, prof. Mereuta a aratat ca aceste 10 prioritati, fara a fi probabil exhaustive, sunt de natura sa sprijine, intr-o noua viziune, relansarea capitalului autohton, cu precadere in industria prelucratoare romaneasca. Aceasta concluzie a fost impartasita de majoritatea participantilor la dezbatere.
„Forarea“ in adancul resurselor naturale
A doua expunere a fost elaborata sub egida Asociatiei „Societatea Inginerilor de Petrol si Gaze” (S.I.P.G.) de dr. ing. Gheorghe Buliga - membru corespondent al Academiei Oamenilor de Stiinta din Romania; dr. geolog Stefan Traian Mocuta; prof. dr. ing. Nicolae Napoleon Antonescu, dr. geolog Laurentiu Bogatu; dr. ing. Gheorghe Ivanus; dr. ec. Violeta Dumitriu; ec. Bodea Anca; dr. ing. Ioan Zecheru; geolog Stelian Dita; dr. ing. Mircea Halaciuga. Dr. ing. Gheorghe Buliga a prezentat respectivul studiu, referindu-se - pentru inceput - la o serie de aspecte negative referitoare la privatizarea Petrom, considerand ca au fost comise numeroase derapaje in dauna interesului national. In vederea imbunatatirii situatiei, au fost formulate numeroase propuneri, intre care:
1. Revizuirea Legii Petrolului si a Legii Minelor, in ceea ce priveste obligativitatea exploatarii rationale a zacamintelor si sanctionarea graduala a abaterilor.
2. Modificarea legilor referitoare la asociatii si fundatii, la petrol, mine, mediu, concurenta, la Codul Fiscal s.a. privind obligativitatea auditarii proiectelor si operatiunilor tehnice de risc, contractarea auditului de catre operatorii pe zacamintele de substante minerale utile cu asociatia/asociatiile profesionale, non-profit, din domeniu, recunoscute oficial; conferirea asociatiilor profesionale a dreptului de a organiza cursuri de formare, de instruire, de perfectionare a personalului din domeniu, de a monitoriza performantele profesionale si de a recomanda, la cerere, personalul necesar in activitatile din domeniu, de a expertiza brevete, proiecte, utilaje, instalatii, operatiuni din campurile petrolifere si din retelele de transport si distributie titei/gaze, rafinarii si terminale petroliere sau gaziere, expertizele urmand sa aiba valoare juridica; obligarea de catre ANRM a tuturor societatilor licentiate de a intocmi Cadastrul Petrolier si Minier, intr-un timp rezonabil; obligarea tuturor societatilor proprietare de retele de utilitati (apa, energie electrica, agent termic, gaze, telefonie prin cablu etc.) la plata unei taxe de concesiune catre proprietarii suprafetelor (proprietate publica sau privata); revizuirea Legii investitiilor straine in Romania, punandu-se pe picior de egalitate investitorii romani cu cei straini, investitiile publice cu cele private; introducerea unei taxe de participare la licitatie/concursuri publice de oferta (ANRM), si garantia de buna executie - restituibila la receptia finala; impozitarea diferentiata a profitului conjunctural (ce depaseste 30%) prin cote variabile intre 16% - 80%; organizarea unei Institutii Financiare Nebancare (I.F.N.) in sectorul energetic care, ulterior, s-ar putea transforma in Banca; crearea unei Societati integrate de exploatare a petrolului pentru gestionarea zacamintelor marginale, aplicarea de metode de recuperare secundara si tertiara, exploatarea gazului de sist; reabilitarea cercetarii geologice si tehnologice pentru titei si gaze; reprofesionalizarea domeniului, tinandu-se seama ca vechile generatii de specialisti din industria petrolului in mod natural se retrag din activitate, iar noile generatii au posibilitati limitate de practica, ceea ce impune organizarea perfectionarii continue a personalului prin intermediul asociatiilor profesionale, recunoasterea lor ca „asociatii de interes public“; dezvoltarea, cu precadere, a unor actiuni de investitii in parteneriat cu tarile vecine (Bulgaria, Ungaria, Serbia, Moldova, Polonia etc.) si cu alte tari emergente de pe toate continentele; conservarea arhivelor geologo-tehnice de la intreprinderile de explorari geologice, de la exploatarile miniere si de la unitatile petroliere; dezvoltarea cercetarilor din programele europene; monitorizarea respectarii dreptului de proprietate intelectuala si industriala; revederea contractelor de concesionare privind numeroase domenii, cum ar fi cele referitoare la resursele de apa potabila si de ape minerale. In incheierea expunerii, au fost propuse mai multe masuri generale, intre care definirea, in conceptia actuala, a „avutiei nationale“ si a „economiei nationale“; modificarea unor acte normative in vederea alinierii lor la standardele UE; eliminarea de pe piata a produselor contrafacute; intarirea competentelor legale si materiale ale organismelor de control ale statului; masuri pentru diminuarea disparitatilor teritoriale, sectoriale, inclusiv in domeniul social.
Convergente si... divergente
Intervenind in discutii, dr. ing. Petre Ianc, director general al Societatii Romane de Metalurgie, a relevat ca investitorii romani sunt, in buna masura, dezavantajati, ceea ce induce o doza de descurajare sensibila in mediul de afaceri. Nu investitorii straini poarta vina pentru asemenea situatii, ci autoritatile publice care nu adopta si nu aplica politici adecvate de sustinere a proceselor de relansare a economiei, in primul rand a industriei, pe o baza sanatoasa. In acest sens, la randul sau, dr. ing. Emanuel Babici s-a referit si la utilizarea parghiei reprezentate de ajutorul de stat. In ceea ce priveste cresterea capacitatii de negociere a companiilor romanesti, o importanta deosebita o are adoptarea legii holdingului.
Unul dintre coautorii referatului prezentat din partea AGIR si ASTR, dr. ing. Gheorghe Ivanus, s-a referit, pe larg, in cuvantul sau la potentialul industrial antedecembrist, apreciind ca exista domenii in care putem sa obtinem rezultate pozitive, in noile conditii, ale economiei de piata. In acest sens, a pus accentul pe unitatile care pot asigura un grad mai inalt de prelucrare a titeiului. Unele aprecieri ale vorbitorului au provocat vii controverse, in care s-a angajat, in special, dr. ing. Emanuel Babici, vicepresedinte al AOAR, care a relevat ca majoritatea capacitatilor realizate in anii ’70 din secolul trecut prezinta un grad de uzura fizica si morala care ne scoate, practic, din circuitul productiv eficient, din parametrii minimali de competitivitate. Acest punct de vedere a fost sustinut si de alti participanti, conturandu-se un tablou al starii industriei mai apropiat de realitatile din prezent.
In cuvantul sau, dr. ing. Iulian Iancu, presedintele Comisiei pentru Industrie a Camerei Deputatilor, a subliniat ca o viziune strategica nu este posibila fara luarea in considerare a contextului regional, european si mondial. De aici decurge necesitatea - relevata si de alti participanti - de a se tine seama de provocarile carora trebuie sa le faca fata economia romaneasca. Cea mai mare dintre ele vizeaza domeniul energetic, teren de confruntare a unor considerabile forte din lumea de astazi. Una dintre caile de contracarare a efectelor negative determinate de factorii externi, cat si de factorii interni o constituie, in opinia vorbitorului, reglementarea adecvata a raportului dintre public si privat, printr-o lege al carei proiect se afla de mult timp in dezbaterea deputatilor, fiind blocat din considerente exclusiv de ordin politic. O cauza principala o constituie interesele oculte care urmaresc trecerea, cu mijloace reprobabile, extrem de paguboase, din sectorul public in cel privat a unor active care produc si pot sa produca, in conditii de reala competitivitate. La fel, proiectul de lege referitor la crearea si functionarea holdingurilor este obstructionat tot in virtutea unor actiuni ale grupurilor de interese clienterale din punct de vedere politic. Holdingul reprezinta, incontestabil, o contrapondere la practicile neloiale ale unor companii multinationale. De asemenea, se impune infiintarea unei structuri eficiente care sa dea expresie institutionala obiectivelor dezirabile ale capitalului autohton. Astfel, se poate realiza o platforma care sa promoveze si Proiectul National de Modernizare Economica si Sociala a Romaniei. O alta dimensiune subliniata de vorbitor (in eforturile indreptate spre sprijinirea capitalului romanesc) o constituie contributia pe care trebuie sa o aduca direct si indirect statul la stimularea proceselor pozitive din economie, inclusiv prin parghii fiscal-bugetare. Se impune, in acest sens, si schimbarea „filosofiei“ in materie de redevente, astfel incat nicio majorare de costuri sa nu se regaseasca in pretul final. Dr. ing. Iulian Iancu si-a reafimat convingerea ca numai un stat care isi exercita atributiile potrivit principiilor si regulilor de drept, ale democratiei autentice are capacitatea de a actiona, prin institutiile constitutionale, pentru a sprijini, cu adevarat, orice initiativa care poate determina consolidarea economiei de piata in contextul integrarii europene si globalizarii. In legatura cu toate aceste aspecte, exista precedente atestate de legislatia in vigoare in majoritatea statelor membre ale UE.
Mult controversatul rol al statului
Analistul economic dr. Ilie Serbanescu a reluat, in termeni duri, tema statului roman, considerand ca, practic, acesta nu exista daca sunt examinate modalitatile prin care nu-si exercita prerogativele firesti, inclusiv in conditiile economiei de piata. Din acest punct de vedere, nu a impartasit optimismul manifestat de unii participanti in legatura cu posibilitatea declansarii unui real proces de reindustrializare a Romaniei. A revenit si la tema privatizarii Petrom pentru a-si sustine opinia, exprimata deseori, inclusiv in mass-media, potrivit careia Romania se afla in postura caracteristica unei tari coloniale. Drept argument a adus faptul ca, in materie de decizii strategice in domeniul economic, statul roman nu mai are instrumente de actiune.
Asemenea altor participanti la discutie, dr. ing. Petre Ianc s-a disociat de astfel de pozitii si a apreciat ca exista suficient spatiu de actiune pentru valorificarea potentialului economic al tarii, mai ales prin elaborarea si aplicarea unei strategii de reindustrializare. Remarca a fost sustinuta si prin oportunitatile pe care le ofera procesul de integrare europeana, chiar daca se manifesta din partea unor state membre anumite tendinte de desconsiderare a intereselor tarii noastre. Marea problema este sa se actioneze astfel, la nivel national, pentru a schimba statutul de furnizor de materii prime slab prelucrate. In acest sens se cer refacute numeroase lanturi de productie si a prezentat situatia nefavorabila din metalurgia neferoasa, cu accent pe ceea ce se intampla in industria cuprului.
Abordarile care au vizat, cu precadere, trecutul au facut obiectul unor remarci critice, mai ales ale dr. Constantin Bostina, in sensul necesitatii de a se concentra atentia asupra a ce urmeaza a se intreprinde in vederea opririi proceselor negative si proiectarii unor solutii consonante cu scopurile Proiectului National de Modernizare Economica si Sociala a Romaniei. In continuarea acestor remarci, dr. ing. Petre Ianc si dr. ing. Emanuel Babici au considerat ca, in ceea ce priveste perspectiva, statul roman poate sa actioneze, inainte de toate, pentru a asigura o infrastructura moderna, fara de care niciun investitor, fie el roman sau strain, nu isi va pune banii „la bataie“, aici, in tara noastra. Totodata, o conditie obligatorie pentru industrializare vizeaza organizarea si desfasurarea unui invatamant performant, la toate nivelurile, in vederea satisfacerii cerintelor de pe piata muncii.
Popas in „ograda proprie“
Dr. ing. Dumitru Constantin, presedintele Patronatului din Constructia de Masini, a relevat ca statul roman nu-si exercita, asa cum se cuvine, doua atribute esentiale, si anume dreptul de a reglementa si cel de a controla. Acestea sunt atribute ale oricarui stat de drept. Dintr-un astfel de unghi de vedere, vina pentru gravele dificultati la care s-au referit unii participanti se localizeaza - cum se spune - in „ograda proprie“. In multe domenii, noi ne-am facut rau, cu „mainile noastre“. Pentru a nu repeta grave erori, se impune a se constitui o structura cat mai reprezentativa la nivel national, care sa asigure o platforma consensuala suficient de larga si suficient de puternica pentru a putea fi „auzita“ de factorii decizionali la scara intregii tari. Dispunem de potentialul intelectual necesar, de experiente valoroase, care pot sa genereze solutii viabile, ca fundamentare a strategiilor economice, a politicilor publice. Numai pe aceasta baza, functiile de reglementare si control ale statului vor putea fi indeplinite in conditii, cel putin, satisfacatoare. A precizat ca, atunci cand vorbeste despre control, se refera la acel segment care vizeaza respectarea legislatiei, in general a reglementarilor.
La randul sau, dr. geolog Costel Nedelcu a apreciat ca o directie esentiala de actiune, care se cere avuta in vedere la elaborarea Proiectului National, o constituie modalitatile dezirabile de stimulare a muncii. In acest scop, se impune sa se actioneze pe toate planurile, legislativ, institutional si managerial, iar o serie de experiente pozitive demonstreaza convingator ca este posibil sa se desfasoare, in numeroase ramuri, activitati performante. Vorbitorul a pledat, potrivit profesiei sale, pentru reconsiderarea activitatii geologice, astfel incat, dintr-o perspectiva strategica nationala, sa se asigure resursele necesare procesului de reindustrializare a Romaniei. In acest sens, se impune, cu maxima urgenta, si refacerea potentialului de cercetare si inovare al tarii.
Puncte de vedere asemanatoare si similare au mai foste exprimate pe parcursul dezbaterilor, ceea ce a permis prof. univ. dr. ing. EurIng Mihai Mihaita sa aprecieze ca, in faza de redactare a unei prime variante a Proiectului National, vom beneficia de numeroase elemente de fundamentare menite sa fructifice o serie de idei care se pot converti in recomandari si solutii. Acestui scop i-a slujit si urmatoarea dezbatere pe tema reindustrializarii Romaniei, organizata tot la sediul AGIR.