Creatia stiintifico-tehnica si formarea cercetatorilor
Data: 1 - 15 mai 2014
Analiza efectuata recent de Adunarea Generala a Academiei Romane contine o serie de date si fapte care ofera o larga deschidere pentru activitatea de dezvoltare si inovare, inclusiv pentru comunitatea noastra inginereasca. Este cunoscut ca fara progresul cercetarii fundamentale si de frontiera (obiectul principal de activitate al Academiei Romane) este imposibil progresul cercetarii aplicative, denumita si „de dezvoltare“, care - la randul lui - conditioneaza in mare masura amploarea si calitatea proceselor de inovare.
Contextul international
Apartenenta Romaniei la Uniunea Europeana determina - cum, de asemenea, se stie - integrarea tuturor domeniilor de activitate economico-sociala, stiintifica, educativa, culturala etc. in procesele comunitare definitorii. Este motivul principal care impune raportarea permanenta la strategiile si politicile europene.
In documentul Academiei Romane se releva ca a fost si este extrem de important ca in prezent dispunem de Programul de cercetare-inovare „ORIZONT 2020“, care pune in practica Strategia „Europa 2020“. „ORIZONT 2020“ are, la nivelul tuturor celor 28 de state membre, un buget de 70 miliarde de euro. Este singurul program al UE care are o crestere a finantarii si constituie unul dintre programele de cercetare la nivel mondial cu o sustinere puternica prin fonduri adecvate. Domeniile strategice ale acestui program si prioritatile lui sunt:
1. EXCELEN?A STIIN?IFICA
? Actiunile Consiliului European pentru Cercetare (ERC) - Cercetari la frontiera;
? Actiunile Marie Sk?odowska-Curie - dezvoltarea, atragerea si retinerea talentelor in cercetare;
? Infrastructuri de cercetare - Asigurarea facilitatilor de nivel mondial;
? Tehnologii viitoare si emergente - Cercetari in colaborare cu deschidere pentru inovare.
2. POZI?IA DE LIDER IN SECTORUL INDUSTRIAL
? Tehnologiile informatiei si comunicatiilor (TIC);
? Nanotehnologii si materiale avansate;
? Spatiu;
? Accesul la finantarea de risc;
? Inovarea in IMM-uri;
? Tehnologii generice esentiale (KET).
3. PROVOCARI PENTRU SOCIETATE
? Sanatate, schimbari demografice si bunastare;
? Securitate alimentara, agricultura durabila, cercetare marina si maritima si bioeconomie;
? Surse de energie sigure, ecologice si eficiente;
? Mijloace de transport inteligente, ecologice si integrate;
? Combaterea schimbarilor climatice, utilizarea eficienta a resurselor si a materiilor prime;
? Societati favorabile incluziunii, inovatoare si reflexive;
? Societati sigure - protejarea libertatii si securitatii Europei si cetatenilor sai.
4. ALTE ACTIVITA?I
? Raspandirea excelentei si largirea participarii;
? Stiinta cu si pentru societate.
Contextul national
Un al doilea capitol care s-a aflat in atentia Academiei Romane se refera la locul si rolul pe care activitatea de cercetare-dezvoltare-inovare din tara noastra le ocupa in Uniunea Europeana. Este vital - daca avem in vedere tot procesul de integrare - sa se cunoasca in ce stadiu ne aflam comparativ cu starile de fapt din UE. Cele mai recente date oficiale vizeaza perioada in care Croatia inca nu devenise membru cu drepturi depline si, in consecinta, s-a operat cu formula UE-27. In acest sens, tabelul 1 ofera extrem de multe teme de reflectie:
Comentarea acestor date - in viziunea Academiei Romane - prezinta repere de prima importanta pentru o evaluare corecta a situatiei in care ne aflam:
1. Manifestarea efectelor crizei economice si financiare in plan national are drept consecinta pastrarea fondurilor natio-nale pentru cercetare date de agentiile specializate la un nivel foarte redus (la 1/4 din nivelul mediu din UE, in derularea Planului National de Cercetare-Dezvoltare-Inovare - PNCDI II); desi posturile din sistemul institutelor de cercetare ale Academiei Romane au fost deblocate, bugetul alocat acestei institutii in 2014 este cel mult la nivelul celui din anul 2013;
2. Are loc un „brain-drain“ puternic - consecinta a salarizarii si conditiilor modeste din tara (numarul de cercetatori in Romania in 2013 este estimat la circa 30 000; aproximativ 15 000 lucreaza in tara, reprezentand 1/4 din media UE si 1/4 fata de numarul lor din 1993);
3. Numarul de tineri care doresc sa urmeze o cariera in cercetarea stiintifica scade (din cauza salarizarii modeste si oportunitatilor oferite de firmele multinationale care folosesc creierele si mana de lucru locala ieftina);
4. Finantarea importanta prin accesarea fondurilor structurale si prin utilizarea lor corecta duce la investitii serioase in cercetare si pentru formarea unor tineri cercetatori in institutele de cercetare (ale Academiei Romane);
5. Schimbarea generatiilor se manifesta prin discontinuitati mari intre generatii, generatoare de neintelegeri in evaluarea eforturilor facute anterior, a valorilor si in preluarea responsabilitatilor;
6. Sistemul de cercetare are o lipsa de predictibilitate ca efect al schimbarii continue a reglementarilor legale - educatie, cercetare, functii, pensionare etc.;
7. Problemele proprietatilor Academiei Romane impun eforturi mari in gasirea echilibrului intre beneficii (investitii, reparatii) si cheltuieli de recuperare-administrare (procese, intabulari, reconstructie, amenajari, exploatare, paza etc.).
Domenii prioritare
Este de reamintit ca, in anul 2013, au fost elaborate Strategia Nationala de Cercetare-Dezvoltare-Inovare 2014 - 2020 (SNCDI 2020) si Planul National CDI III. Problema care a trebuit sa fie solutionata in vederea definitivarii SNCDI 2020 a constat, in cazul Academiei Romane, in introducerea si definirea domeniilor prioritare ale cercetarii fundamentale si de frontiera, care caracterizeaza cercetarea din institutiile componente si din universitati. Le mentionam, deoarece ele au o semnificatie teoretica si practica pentru ansamblul activitatii de cercetare si dezvoltare din tara noastra. Astfel, Strategia Nationala cuprinde urmatoarele trei domenii prioritare:
A. Specializare inteligenta (Smart Specialisation)
A1. Siguranta alimentara si bioeconomie;
A2. Tehnologii informationale si de comunicatii;
A3. Energie si mediu;
A4. Eco-tehnologii.
B. Domenii de prioritate publica
B1. Sanatate;
B2. Spatiu si securitate;
B3. Patrimoniu si identitate nationala: deschidere, coeziune si comunicare interculturala.
C. Cercetare fundamentala si de frontiera
C1. Cultura si civilizatie romaneasca;
C2. Stiinte economice si socio-umane;
C3. Matematica;
C4. Fizica;
C5. Chimie;
C6. Stiinte bio-medicale;
C7. Stiintele Pamantului;
C8. Cercetari inter si multidisciplinare.
Bugetul SNCDI 2020 va fi asigurat din fonduri publice la cel putin 1% din PIB si din parteneriatul public-privat, ceea ce presupune cheltuieli private pentru CDI de circa 1% din PIB-ul Romaniei. Se urmareste realizarea predictibilitatii sistemului, respectiv crearea conditiilor necesare ca mediul de CDI sa se bucure de reguli clare si stabile, de repere de excelenta internationala, care incurajeaza colaborarea si competitia in sistem. Prin aceste masuri se prevede ca baza de resurse umane active in CDI (raportata la populatie) sa atinga media din UE.
In paralel, a fost elaborata Strategia Academiei Romane 2014 - 2020, in corelatie cu SNCDI 2020 si cu programele de cercetare internationale, la care tara noastra este partenera. Au fost stabilite sapte domenii strategice pentru sistemul institutelor de cercetare fundamentala ale Academiei Romane:
1. Cultura si civilizatie romaneasca;
2. Cercetarea fundamentala in stiinte de baza;
3. Cercetarea fundamentala pentru o agricultura sustenabila, siguranta si securitate alimentara in Romania;
4. Cercetarea asupra vietii in era digitala;
5. Cercetarea resurselor naturale pentru utilizarea lor in interesul national si in colaborari internationale reciproc avantajoase;
6. Cercetari in domeniul stiintelor economice si social-umane;
7. Cercetarea fundamentala pentru sanatate si schimbari demografice pozitive.
Stiintele tehnice, in centrul activitatii academice
Functia Academiei Romane de inalt for in cercetarea stiintifica fundamentala este reflectata de numarul de entitati care desfasoara aceasta activitate si de resursele puse la dispozitia lor. Astfel, functioneaza 47 de institute si centre de cercetare cu personalitate juridica si 19 unitati subordonate. Toate acestea isi desfasoara activitatea potrivit preceptului conform caruia Academia Romana promoveaza, in special, cercetarea fundamentala, dar nu exclude cercetarea aplicativa. Institutele si centrele de cercetare ale Academiei au un personal care se situeaza la nivel maxim la 220 de cercetatori atestati (Institutul National de Cercetari Economice) si la nivel minim la numai 5 cercetatori (Institutul de Istoria Religiilor).
In anul precedent s-a efectuat evaluarea cercetarii stiintifice din institutele Academiei Romane, care a avut ca rezultat certificarea nationala a 56 de entitati. In institutele Academiei, lucreaza peste 1850 de cercetatori atestati, 226 conducatori de doctorat, 1607 doctori si 531 doctoranzi.
In Sectia de stiinte tehnice lucreaza 47 de cercetatori, 11 conducatori de doctorat, 40 de doctori si 20 de doctoranzi. O imagine mai cuprinzatoare a potentialului stiintific care activeaza in domenii strans legate de stiintele tehnice ne este oferita de urmatoarele date: Sectia de stiinte matematice are 234 cercetatori, 35 conducatori de doctorat, 214 doctori si 24 doctoranzi; Sectia de stiinte fizice dispune de 5 cercetatori si de 5 doctori; Sectia de stiinte chimice are 349 cercetatori, 29 de conducatori de doctorat, 340 de doctori si 107 doctoranzi; Sectia de stiinte geonomice are in componenta structurilor ei 64 de cercetatori, 8 conducatori de doctorat, 52 de doctori si 19 doctoranzi; Sectia de stiinte agricole si silvice dispune de 15 cercetatori, 2 conducatori de doctorat si 14 doctori; Sectia de stiinta si tehnologia informatiei dispune de 65 de cercetatori, 6 conducatori de doctorat, 45 de doctori si 27 doctoranzi.
Am mentionat si alte sectii decat cea care se ocupa de stiintele tehnice, intrucat, in structura lor, activeaza numerosi ingineri, iar o parte foarte importanta a programelor inter si multidisciplinare implica si participarea directa a structurilor Academiei la care ne-am referit.
In mod deosebit se remarca rezultatele obtinute in anul precedent de Sectiile de stiinte tehnice si stiinta si tehnologia informatiei. S-au publicat 76 de articole in reviste indexate de WoS (Web of Science, ISI) din strainatate, 26 de articole in reviste indexate de WoS din Romania si 44 de articole in alte reviste din tara noastra. Au aparut in strainatate 7 carti, 3 in Editura Academiei si 7 in alte edituri din tara. Cercetatorii din aceste sectii au fost distinsi cu 7 premii in strainatate si 3 ale Academiei Romane. Ei au sustinut 263 de conferinte stiintifice in tara si peste hotare si au obtinut 16 brevete de inventii.
Un loc important in bilantul activitatii academice din 2013 il ocupa o serie de lucrari din domeniile stiintelor tehnice si stiintei si tehnologiei informatiei. Le mentionam, intrucat ele au constituit, constituie si vor constitui importante surse de inspiratie pentru intreaga comunitate inginereasca din tara noastra.
- V. Mosnegutu, V. Chiroiu, Introducere matematica in modelarea articulatiei genunchiului;
- W. Cai, C. Yang, F. Smarandache, L. Vladareanu, Q. Li, G. Zou, Y. Zhao, X. Li (editors), Extenics and Innovation Methods, Series: Communications in Cybernetics, Systems Science and Engineering - Proceedings, CRC Press, Taylor&Francis Group, New York;
- L. Munteanu, V. Chiroiu, T. Sireteanu, On the response of small buildings to vibrations, Nonlinear Dynamics;
- L. Vekas, Nanofluide;
- Sistemul de traducere automata (Ro-En) /Sistemul de sinteza vocala pentru limba romana /Sistem de traducere a vorbirii (Ro-En) pentru telefoane SMART/;
- D. Tufis, Editor, Towards Multilingual Europe 2020: A Romanian Perspective;
- Ioan Dumitrache (Coord.), T. Dragomir (Editor volum), Automatica, Vol II;
- T. Barbu. Variational Image Denoising Approach with Diffusion Porous Media Flow, Abstract and Applied Analysis, Volume 2013, Hindawi Publishing Corp.;
- Dragoman, M., Cismaru, A., Dinescu, A., Dragoman, D., Stavrinidis, G., Konstantinidis, G., Enhancement of higher harmonics in graphene-based coupled coplanar line microwave multipliers, Journal of Applied Physics, Vol. 114.
Tot in legatura cu valoarea activitatii este de mentionat ca trei institute din domeniul stiintelor tehnice au primit certificate A+ (excelent). Este vorba despre Institutul de Cercetari pentru Inteligenta Artificiala Mihai Draganescu, Institutul de Mecanica Solidelor si Centrul de Cercetari Tehnice Fundamentale si Avansate - Timisoara. Mai mentionam ca au primit aceleasi certificate Institutul de Matematica Simion Stoilow, Institutul de Matematica Octav Mayer - Iasi, Institutul de Chimie Macromoleculara Petru Poni - Iasi, Institutul de Chimie Fizica Ilie Murgulescu, Institutul de Geodinamica.
Viziune strategica
Fie si numai pentru informarea mai cuprinzatoare a cititorilor nostri, consideram ca se cer relevate din nou domeniile strategice identificate de membrii Academiei Romane pentru intervalul 2014 - 2020. Dintre acestea, retinem - tot pentru zona de interes a cititorilor nostri - Cercetarea fundamentala in stiinte de baza (activitate coordonata de acad. Bogdan Simionescu), Cercetarea fundamentala pentru o agricultura sustenabila, siguranta si securitate alimentara in Romania (activitate coordonata de academicienii Cristian Hera si Paun Ion Otiman, in parteneriat cu Academia de Stiinte Agricole si Silvice), Cercetarea asupra vietii in Era Digitala - Living in Digital Era (activitate coordonata de acad. Florin Gh. Filip, in parteneriat cu Universitatea Politehnica din Bucuresti si Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Informatica - ICI), Cercetarea resurselor naturale pentru utilizarea lor in interesul national si in colaborari internationale reciproc avantajoase (activitate coordonata de acad. Mircea Sandulescu si prof. Nicolae Panin, membru corespondent al Academiei Romane, in colaborare cu Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie si Geoecologie Marina GeoEcoMar).
Pentru fiecare domeniu strategic, s-au elaborat directiile prioritare, care vor ghida temele (proiectele) de cercetare ale institutelor de cercetare fundamentala ale Academiei Romane si agregarea acestora in planurile anuale de cercetare.
Formarea tinerilor cercetatori
Incontestabil, activitatea academica, atat cea la nivelul la care ne-am referit pana acum, cat si in structurile specializate, are ca obiectiv comun formarea unui numar cat mai mare de tineri cercetatori valorosi, astfel incat sa fie continuata si aprofundata experienta extrem de valoroasa a unor prestigioase scoli stiintifice romanesti, inclusiv in domeniul stiintelor tehnice. Din acest motiv, prezentam si cateva aspecte referitoare la tema respectiva.
Academia Romana a devenit institutie organizatoare de studii universitare de doctorat (IOSUD) prin Scoala Doctorala numita Scoala de Studii Avansate a Academiei Romane (SCOSAAR). Recunoasterea prestigiului acestei activitati din Academia Romana este atestata si de Cartea Alba a Ministerului Educatiei Nationale intitulata Sistemul National al Invatamantului Superior din Romania. In acelasi timp, in propunerile recente din Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU), acestei activitati i se recunoaste dreptul de autonomie, sub autoritatea Prezidiului Academiei Romane. Organizarea studiilor universitare de doctorat se efectueaza pe baza Regulamentului SCOSAAR, aprobat de Prezidiul si Adunarea Generala a Academiei Romane. Aceasta metodologie prezinta - la randul ei - importanta deoarece angajeaza cele mai inalte foruri de decizie academica.
Obiectivul fundamental al organizarii si desfasurarii studiilor universitare de doctorat in SCOSAAR il constituie formarea specialistilor de elita, inalt calificati, pentru cercetarea stiintifica academica, pentru invatamantul universitar si pentru domenii de activitate administrativa si manageriala. Importanta care i se acorda este reflectata si de faptul ca presedintele SCOSAAR este un vicepresedinte al Academiei. SCOSAAR are cinci departamente pe domeniile stiintifice fundamentale si trei filiale cu profil mai larg in Cluj-Napoca, Iasi si Timisoara. Departamentele si filialele sunt conduse de directori alesi dintre membrii Academiei Romane. In SCOSAAR, isi desfasoara activitatea de conducere a doctoratelor peste 30 de membri ai Academiei Romane si peste 120 de cercetatori stiintifici din institutele ei de cercetare.
In institutele si centrele Academiei sunt inclusi 792 de doctoranzi, dintre care 179 au fost admisi in SCOSAAR (potrivit noii legislatii, incepand cu anul 2011). In 2013, 100 de cercetatori tineri au obtinut titlul de doctor. Dintre acestia, 7 in domeniile stiintelor tehnice si stiintei si tehnologiei informatiei si 29 in domeniul stiintelor exacte.
In acelasi timp, in Academia Romana s-a desfasurat o sustinuta activitate de specializare post-doctorala bazata pe opt proiecte POSDRU, proiecte care au adus importante fonduri de cercetare si de investitii, iar rezultatele lor au fost reflectate prin cateva sute de lucrari stiintifice si rapoarte de interes public. Aceste proiecte s-au finalizat in anul 2013 si au mobilizat institutele si cercetatorii activi in completarea unor noi cereri de proiecte, menite sa continue cele mai bune practici din activitatea desfasurata anterior cu post-doctoranzii.
Directiile principale de pregatire au vizat, intre altele, programele de formare continua a cercetatorilor de elita, cerintele societatii bazate pe cunoastere, precum si domenii importante ale stiintelor exacte.
Sunt elemente ale unei experiente valoroase care - asa cum am mai relevat - prezinta interes pentru toti slujitorii stiintei si tehnicii, atat prin identificarea si promovarea unor obiective prioritare din domeniul cercetarii, dezvoltarii si inovarii, cat si prin modalitatile metodologice si manageriale prin care se realizeaza. Indeosebi „tabloul“ starilor de fapt pe ansamblul activitatii CDI din tara noastra reprezinta o sursa de serioase reflectii care pot constitui premisele unor actiuni tot mai eficiente in slujba stiintei si tehnicii, a intregii societati romanesti.