Impulsuri pentru schimbare
Data: 1 - 15 mai 2014
Informatiile referitoare la rezultatele din economie in primele luni din anul in curs sunt, incontestabil, incurajatoare. Datele statistice referitoare la continuarea cresterii produsului intern brut in primul trimestru, revenirea pe plus dupa doi ani de cadere a creditelor de consum, reinscrierea Romaniei pe harta investitiilor unor prestigioase companii multinationale sunt numai cateva dintre rezultatele care indica un curs pozitiv al economiei romanesti. Mai mult decat atat, anchetele de conjunctura in randurile antreprenorilor indica o semnificativa crestere a optimismului, anticiparile evidentiind cresteri in aproape toate domeniile, inclusiv in sectorul constructiilor si al pietei muncii, printr-un spor important de angajati.
Daca vom pune fata in fata aceste date cu dezideratele exprimate de mediul de afaceri, vom constata ca exista unele - sa le zicem - contraste. Fara sa minimalizeze contributia autoritatilor publice la crearea unor conditii mai favorabile pentru desfasurarea unei activitati economice pozitive, exponentii unor organizatii patronale ale intreprinzatorilor romani si straini au formulat si formuleaza o serie de propuneri privind, mai ales, imbunatatirea legislatiei fiscale astfel incat aceasta sa ofere mai multe stimulente pentru cresterea volumului activitatii economice in conditii calitative tot mai bune. Bunaoara, se solicita extinderea scutirii de impozit pe profitul reinvestit si, foarte important, trecerea, in al doilea semestru, la reducerea contributiilor de asigurari sociale. Cu alte cuvinte, se au in vedere mai multe schimbari care sa valorifice oportunitatile care s-au creat si prin inceputul de redresare economica in Zona Euro si pe ansamblul Uniunii Europene. Daca lucrurile se vor limita la luarea in considerare a elementelor de ordin conjunctural, nu incape urma de indoiala ca si rezultatele pozitive vor fi doar pe termen scurt. Nevoia de schimbare care isi croieste tot mai mult drum in luarile de pozitie publice nu numai ale oamenilor de afaceri, ci si ale reprezentantilor mediului universitar si academic vizeaza schimbari de fond structurale pe termen mediu si lung. Fara indoiala, prezinta un interes deosebit ponderea de circa 30% pe care o are industria in PIB-ul actual. Dar, la o analiza mai atenta, structura productiei industriale, cu unele exceptii, este departe de a fi in consonanta cu tendintele mondiale, mai ales in materie de tehnologii. Daca extindem analiza si asupra unor teme mai profunde, cum ar fi cea a tipului de economie pe care s-ar impune sa-l concepem si sa-l promovam, ideea de schimbare va capata, desigur, conotatii mult mai adanci, dintr-o perspectiva cu adevarat strategica.
Criza globala a demonstrat mai mult decat convingator limitele, contradictiile si vulnerabilitatile tipului de economie predominant astazi in lume. O anumita imprejurare, si anume marcarea, la nivel mondial, a centenarului celebrului scriitor latino-american Octavio Paz (1914 - 2014) a readus in atentie o apreciere a acestui important om de cultura, laureat al Premiului Nobel, tocmai in legatura cu tema schimbarii atat de des evocata. Cand a primit Premiul Nobel in 1990, Octavio Paz spunea, intre altele: „Triumful economiei de piata nu poate fi, pur si simplu, un motiv de bucurie. Cu acest mecanism, piata este eficienta, dar, ca toate mecanismele, ii lipsesc constiinta si compasiunea. (...) O societate posedata de nevoia frenetica de a produce mai mult, in scopul de a consuma mai mult, tinde sa reduca ideile, sentimentele, arta, iubirea, prietenia si oamenii insisi la produse de larg consum. (...) Nicio alta societate n-a produs atat de multa risipa ca a noastra, «deseuri materiale si morale»“.
Ce putem adauga la aceasta viziune umanista, care sintetizeaza si nevoia de schimbare pe care o clameaza deopotriva inginerii si economistii? Ceea ce a spus Octavio Paz in urma cu un sfert de secol este acum mai actual ca oricand.