Programul de convergenta 2019 - 2022: anticipari economico-sociale de cel mai larg interes (I)
Data: 1-15 mai 2019 2019
În conformitate cu obligaţiile pe care România şi le-a asumat la dobândirea statutului de stat membru al Uniunii Europene, în fiecare an, la mijloc de primăvară, autorităţile publice transmit la Bruxelles Programul actualizat de convergenţă, document prin care se anticipează cotele de progres menite să diminueze decalajele care despart ţara noastră de zonele comunitare cele mai dezvoltate. Dată fiind importanţa evaluărilor şi elementelor de ordin prospectiv conţinute în Programul de convergenţă 2019 - 2022, prezentăm cititorilor ample fragmente din acest document elaborat de Ministerul Finanţelor Publice.
Perspective economice globale
Întrucât există conexiuni deosebit de strânse între economia noastră naţională şi evoluţiile pe plan european şi mondial, reţinem, pentru început, câteva date şi considerente pe această temă. Astfel, în Programul de convergenţă, se precizează că previziunile din prognoza de primăvară a Fondului Monetar Internațional estimează o creștere economică la nivel global cu 3,3% pentru 2019, urmând ca aceasta să accelereze la 3,6% în anul 2020. Potrivit FMI, țările avansate sunt așteptate să înregistreze o creștere medie de 1,8% în 2019 și, respectiv, 1,7% în 2020, în timp ce țările în curs de dezvoltare vor avea avansuri medii de 4,4% în 2019 și chiar de 4,8% în 2020.
Conform prognozei de iarnă a Comisiei Europene, PIB-ul real al UE este preconizat să-și reducă ritmul de creștere la 1,5% în 2019, însă, începând cu anul 2020, este prevăzută o redresare, creşterea aşteptată pentru acest an fiind de 1,8%. În ceea ce privește zona euro, se estimează o rată de creștere de 1,3% pentru 2019, urmând ca în anul 2020 să se înregistreze o îmbunătăţire a dinamicii PIB-ul real până la 1,6%.
În privința ritmului de creștere economică la nivel mondial (excluzând UE), prognoza Comisiei Europene arată o dinamică robustă, respectiv un avans al PIB cu 3,8% în termeni reali, atât în anul 2019, cât şi în 2020. Evoluția economică a Germaniei, principalul partener comercial al României și principalul motor al economiei UE, este proiectată să încetinească la 1,1% în anul 2019. Pentru anul 2020 este prevăzută o intensificare a activității economice cu 1,7% în termeni reali, cu un efect pozitiv asupra exporturilor româneşti. De asemenea, pentru Italia, cel de-al doilea partener comercial al României, se preconizează o dinamică a PIB-ului în anul 2020 de 0,8%, după o relativă stagnare în anul 2019 (+0,2%). Şi în ceea ce privește Franța, se aşteaptă o accelerare a sporului PIB de la 1,3% în anul 2019 la 1,5% în 2020, în condiţiile unor importuri în creştere.
Potrivit previziunilor Comisiei Europene, pentru UE se așteaptă ca rata inflației de bază, care exclude volatilitatea prețurilor la energie și la alimentele neprelucrate, să rămână la cote moderate. În zona euro, inflația a atins 1,7 % în 2018. Se estimează că această rată va fi de 1,4% în 2019, urmând să crească marginal până la 1,5% în 2020, pe seama majorării câştigurilor salariale.
În cadrul prognozei de iarnă, Comisia Europeană a subliniat faptul că preţul ţiţeiului Brent a ajuns în ultima perioadă a anului 2018 la valoarea de 55 dolari/baril, apoi a urmat o tendinţă ascendentă ca urmare a intenţiei Arabiei Saudite de a reduce exportul de petrol. Pe orizontul de prognoză 2019 - 2020 se aşteaptă ca preţul ţiteiului Brent să ajungă, în medie, la 61 dolari/baril, deşi în ultimele luni din 2019 preţul ţiţeiului s-a majorat semnificativ depăşind pragul de 70 dolari/baril.
Luând în considerare evoluția economiei mondiale în următoarea perioadă, în România, pentru intervalul 2019 - 2020 se estimează creșteri medii anuale ale exporturilor de bunuri cu 8,8% și ale importurilor cu 9,3%. După ce în anul 2018 deficitul comercial FOB-CIF a înregistrat o pondere în PIB de 7,5%, acesta se va extinde marginal la 7,8% în anul 2019 și la 8,1% în 2020.
Repere ale unei dinamici pe termen scurt și mediu
În anul 2018, România a înregistrat o creștere a produsului intern brut, de 4,1% în termeni reali, una dintre cele mai mari rate de creştere economică din rândul statelor membre ale UE. În condiţiile în care creşterea economică din anul 2018 a zonei euro s-a situat la 1,8%, România a continuat procesul de convergenţă reală rapidă către nivelul de dezvoltare și bunăstare al acestei zone.
În anul 2018, valoarea produsului intern brut a fost de 944,2 miliarde lei, ceea ce înseamnă un plus de 87,5 miliarde lei faţă de anul 2017, comparativ cu un spor de 91,6 miliarde lei în anul 2017 şi de 52,5 miliarde lei în anul 2016.
Cererea internă a crescut cu 5,7% în anul 2018, iar în cadrul acesteia consumul final s-a majorat cu 4,5%, în timp ce consumul populației, pe fondul unei inflaţii mai ridicate şi al unei politici monetare mai restrictive, şi-a temperat creşterea manifestată în ultimii 2 ani, majorându-se cu 5,3%. Semnificativ este faptul că acumularea brută (investiţiile brute plus acumularea de stocuri) şi-a accelerat creşterea la 9,6% în anul 2018 (de la 4,2% în 2017).
Investiţiile din economie, respectiv acumularea brută, au atins în anul 2018 o valoare de 200,4 miliarde lei, faţă de numai 175 miliarde lei în anul 2017, în creştere cu 14,5%. În cadrul acestora, formarea brută de capital fix s-a redus cu 3,2% față de 2017. În acelaşi timp, variaţia stocurilor a înregistrat o contribuţie pozitivă de 2,9 procente.
Exportul de bunuri și servicii s-a majorat în termeni reali cu 5,4%, în timp ce importul de bunuri și servicii a crescut cu 9,1%. În cadrul acestora, exportul de servicii s-a majorat cu 8,5%, iar importul de servicii cu 14,4%, astfel încât surplusul din comerţul exterior cu servicii se menţine la peste 4% din PIB. Aceste evoluții au făcut ca exportul net să înregistreze o contribuție negativă la creșterea produsului intern brut de 1,7 procente.
Din punctul de vedere al ofertei interne, industria a reprezentat motorul acestei evoluții, cu o contribuție la creșterea reală a produsului intern brut de un punct procentual, valoarea adăugată din această ramură majorându-se cu 4,1%. Ramura „Comerț, transport și depozitare, hoteluri și restaurante" a avut o contribuție de 0,7 procente. De asemenea, agricultura a contribuit substanțial. Valoarea adăugată brută a acestei ramuri s-a majorat cu 10% față de anul 2017, contribuția fiind de 0,4 procente.
Un al doilea element definitoriu îl reprezintă evoluția serviciilor moderne, cu valoare adăugată brută ridicată, respectiv cele de IT și cele științifice și tehnice. Ramura „Informații și comunicații" a înregistrat o dinamică de 7,2% și o contribuție de 0,4 procente. Ramura „Activități profesionale, științifice și tehnice; activități de servicii administrative și activități de servicii suport" și-a majorat valoarea adăugată brută cu 5,7%, ceea ce a însemnat o contribuție de 0,4 procente la creșterea economică de 4,1%.
În ansamblu, se poate aprecia că patru ramuri (industria, agricultura, informații și comunicații, precum și serviciile științifice și tehnice) au asigurat aproape 54% din creșterea economică (2,2 procente din 4,1%).
În anul 2018, preţurile de consum s-au majorat, în medie, cu 4,63%, comparativ cu anul anterior, pe seama creşterii preţurilor la mărfurile nealimentare (6,20%), în timp ce preţurile mărfurilor alimentare au crescut cu 3,75%, iar tarifele la servicii cu 2,53%. Creşterea înregistrată în anul 2018 a fost atât din cauza depăşirii efectului statistic asociat măsurilor de relaxare fiscală de la începutul anului 2017 (reducerea cotei de TVA şi eliminarea supraaccizei şi a unor taxe nefiscale), cât şi a majorării cotaţiilor internaţionale la ţiţei (+33,1% faţă de anul 2017), dar şi la grupa de energie (+10,4% în anul 2018 faţă de anul anterior). O contribuţie importantă a avut-o şi deprecierea nominală a monedei naţionale, care a fost de 1,84%.
În luna martie 2019, inflația anuală a fost de 4,03%, pe baza majorării prețurilor mărfurilor alimentare cu 4,45% şi ale mărfurilor nealimentare cu 4,15%, în timp ce tarifele la servicii au crescut cu 3,18%. Față de luna decembrie 2018, prețurile de consum s-au majorat cu 2,13%, evoluţie determinată de majorarea prețurilor la mărfurile alimentare cu 3,08%.
În 2018, ocuparea forței de muncă, bazată pe datele din Conturile Naționale, s-a majorat cu 0,2%. Numărul salariaților din economie s-a majorat cu 1,7%, reprezentând 76% din populația ocupată. Acest spor s-a datorat, în special, evoluției din industrie și din servicii, unde numărul salariaților a crescut cu 1,0% și, respectiv, 2,2%. Semnificativ este faptul că numărul salariaţilor din agricultură şi-a acelerat creşterea la 2,3% în anul 2018 (de la 1,4% în 2016 şi 1,5% în 2017). Rata șomajului, conform AMIGO, a continuat traiectoria descendentă, reducându-se de la 4,9% în 2017 la 4,2% în 2018, un minim istoric.
Principalii factori ai creșterii economice
România beneficiază de una dintre cele mai rapide creşteri ale PIB potenţial la nivel european, creştere care, pe termen mediu, se va situa în jurul valorii de 5% anual. Aceste estimări s-au realizat utilizând metodologia comună, agreată la nivelul tuturor statelor membre ale UE.
Evoluția prognozată a PIB potențial este rezultatul unor contribuții pozitive ale tuturor factorilor de producție, cea mai importantă fiind cea a productivității totale a factorilor, urmată de contribuția stocului de capital. Output-gap, diferența dintre nivelurile PIB și PIB potențial exprimată ca procentaj în PIB potențial, s-a închis în anul 2018, de la o valoare pozitivă de 0,7% din PIB potenţial în anul 2017. Estimările interne arată că, începând cu anul 2018, output-gap se situează în teritoriu uşor pozitiv (circa 1% din PIB potenţial).
Principala contribuţie la creşterea potenţială vine din partea productivităţii totale a factorilor această trăsătura pozitivă a economiei româneşti constituind o tendinţă valabilă de circa un deceniu, atât în estimările naţionale cât şi în cele ale Comisiei Europene. În perspectivă, se așteaptă o creștere semnificativă şi a contribuției stocului de capital la creșterea reală a PIB potențial, de la 0,6 puncte procentuale în 2018 la 1,4 puncte procentuale la orizontul de prognoză. Factorul muncă are o contribuţie în scădere, determinată în mod decisiv de scăderea constantă a populaţiei în vârstă de muncă. Principalul factor limitativ al potenţalului de creştere a economiei româneşti îl constituie factorul demografic, populaţia în vârstă de muncă ajungând să fie în anul 2018 cu 4,7% mai mică decât în anul 2010. Totuşi, evoluţia negativă a factorului demografic este compensată pe termen mediu de un trend ascendent al ratei de activitate.
Semnificativ este și faptul că rata șomajului BIM s-a apropiat de rata NAWRU (Non Accelerating Wages Rate of Unemployment), indicator care arată sustenabilitatea pieței muncii. România are una dintre cele mai mici rate naturale ale şomajului în rândul statelor membre. La orizontul anului 2022, se prognozează o rată a șomajului de 3,8% în condițiile în care NAWRU, estimat cu ajutorul metodologiei comune la nivel european, ajunge la 3,9%. Se poate, astfel, spune că economia României va funcționa pe termen mediu la ocupare deplină.
Datele privind evoluţia şomajului şi a ratei locurilor de muncă vacante relevă faptul că, în actuala perioadă de creştere economică, piaţa forţei de muncă a funcţionat optim, dată fiind cererea ridicată.
În condiţiile în care, cumulat, în ultimii doi ani, numai în regim salarial au fost create circa 350 000 locuri de muncă, evoluţia ratei locurilor vacante arată că funcţionarea economiei româneşti la ocupare deplină are un caracter sustenabil.
Orizontul de prognoză: anul 2022
Cadrul macroeconomic pentru Programul de convergență a luat în considerare: (i) impactul măsurilor prevăzute a fi adoptate asupra mediului de afaceri şi asupra puterii de cumpărare a populaţiei, precum şi o consolidare a procesului investiţional; (ii) contextul european şi global, evidențiat în prognoza de iarnă a Comisiei Europene; (iii) realizările economico-sociale din anul 2018 şi din primele luni ale anului 2019. Ca urmare, se așteaptă ca economia României să continue să performeze, produsul intern brut urmând să se majoreze în medie cu 5,3% anual, ușor peste potențial.
Pentru anul 2019 s-a estimat o creștere economică de 5,5% fiind rezultatul unei contribuţii pozitive a cererii interne (6,1 puncte procentuale) şi a unui aport uşor negativ al exportului net (-0,6 puncte procentuale). În cadrul cererii interne s-a estimat că investițiile brute (formarea brută de capital fix) se vor majora cu 6,9%.
Pentru perioada 2020 - 2022 se estimează că economia românească va crește mai susținut, cu un ritm mediu anual de 5,2%. Cererea internă (consumul și investițiile) va continua să reprezinte, în acest interval, principalul motor al creșterii economice. Cheltuielile cu consumul privat se vor majora, în medie, cu 5,7% anual, în condițiile îmbunătățirilor manifestate pe piața muncii. Formarea brută de capital fix va înregistra un ritm accelerat de creștere (7,6% anual, în medie) pe fondul îmbunătățirii climatului investițional prin măsurile avute în vedere, precum și al condițiilor de finanțare atât din surse bugetare, cât și din fonduri structurale și de investiții.
Creșterea economică pe termen mediu va crea condițiile îmbunătățirii ocupării, în special în ceea ce privește numărul salariaților. Astfel, se estimează că populația ocupată se va majora treptat până în 2021, structura modificându-se în favoarea salariaților a căror pondere se estimează că va fi de peste 77% în 2022 față de 74% în 2018. Astfel, rata șomajului, conform AMIGO, va continua să se diminueze, de la 4,2% în 2018 la 3,8% în 2022.
Pentru anul 2019, se estimează că rata inflaţiei se va reduce atât ca medie anuală până la 3,4%, cât şi la sfârşitul anului până la valoarea de 3,2%. În perioada 2020 - 2022, în lipsa altor şocuri, se aşteaptă ca rata inflaţiei să-şi continue trendul descendent, ajungând în anul 2022 la 2,2% la sfârşitul anului şi 2,4% ca medie anuală.
În anul 2018 creșterea exporturilor de bunuri, comparativ cu anul 2017, a fost de 8,1%, în timp ce importurile au crescut cu 9,6%. În aceste condiții, deficitul comercial FOB-CIF s-a majorat cu 16,8% comparativ cu cel înregistrat în anul 2017. În primele două luni din anul 2019, exporturile României s-au majorat cu 4,8%, în timp ce importurile au înregistrat o creștere cu 10,1%, față de aceeași perioadă din anul anterior. Astfel, balanța comercială FOB-CIF s-a închis la finalul primelor două luni din 2019 cu un deficit în valoare de 2,4 miliarde euro, mai mare cu 45,2% comparativ cu perioada similară din anul 2018.
Se așteaptă ca exportul să rămână și în anul 2019 o componentă a cererii care va sprijini creșterea economică a României. Astfel, se estimează o creștere a exportului de bunuri cu 8,9%, iar pentru importul de bunuri o majorare cu 9,4%. În ansamblu, prognoza pentru 2019 arată că deficitul comercial va avea o pondere în PIB de 7,8%.
Pentru intervalul 2019 - 2022 se prognozează creșteri medii anuale ale exporturilor de bunuri de 8,6%, iar la importuri de 9,1%. Ponderea deficitului comercial FOB-CIF în PIB va atinge în anul 2022 nivelul de 8,5%. Se apreciază că schimburile comerciale cu statele membre ale UE se vor intensifica, astfel că ponderea exporturilor de bunuri către UE se va majora de la 76,7% în 2018, la circa 79% în 2022, în timp ce valoarea importurilor provenite din spațiul comunitar va constitui 74% din valoarea importurilor totale în perspectiva anului 2022 de la circa 75% înregistrat în anul 2018.
În anul 2018, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit cu 53,5% mai mare față de cel din 2017, ajungând la o pondere în PIB de 4,5%. Finanțarea deficitului de cont curent s-a realizat în proporție de 54,4% prin investiții străine directe, care au atins valoarea de 5 miliarde euro și au fost mai mari cu 4% față de anul 2017. În primele două luni din 2019, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 568 milioane euro, față de un sold negativ de 425 milioane euro cât a avut în perioada corespunzătoare din 2018, din cauza majorării soldului negativ al balanţei comerciale. În anul 2019, deficitul contului curent al balanței de plăți externe se așteaptă să atingă o valoare de 7,3 miliarde euro, reprezentând 3,3% din PIB. Investițiile străine directe vor acoperi în proporție de circa 75% deficitul de cont curent.
Pe termen mediu, nivelul deficitului de cont curent se va menține la o valoare cuprinsă între 7,3 și 6,6 miliarde euro, cu o pondere în PIB de 3,3% în anul 2019 și 2,4% în 2022. În perioada 2019 - 2022, ponderea în PIB a soldului net cu restul lumii, luând în calcul și contul de capital, se va menține negativă, cu un trend ascendent, în condițiile unei contribuții ridicate a contului de capital.
Reforme structurale în sectorul companiilor de stat
Potrivit obiectivelor stabilite pentru intervalul 2018 - 2020, îmbunătățirea guvernanței corporative în companiile de stat este una dintre reformele structurale luată în considerare pentru implementare.
În acord cu acest deziderat, Ministerul Transporturilor, în calitate de autoritate publică tutelară, continuă activitățile derulate în scopul selectării managementului profesionist la întreprinderile publice din domeniul transporturilor. Astfel, printre progresele înregistrate se numără finalizarea procedurilor de recrutare și selecție de candidați pentru nominalizarea în vederea numirii membrilor Consiliului de Administrație și semnarea contractelor de mandat cu administratorii numiți la întreprinderi publice care funcționează sub autoritatea Ministerului Transporturilor. De asemenea, procedurile de recrutare și selecție de candidați pentru nominalizarea în vederea numirii membrilor Consiliului de Administrație sunt în curs de desfășurare și se află în diferite stadii de finalizare.
Ministerul Energiei continuă procesul de restructurare în vederea eficientizării activității Societății Complexul Energetic Oltenia SA și a Companiei Naționale a Uraniului SA, precum și procesul de reorganizare a Societății Complexul Energetic Hunedoara SA. În ceea ce privește Complexul Energetic Oltenia SA, a fost aprobată în cursul anului 2018 Strategia CEO pentru perioada 2019 - 2030, care vizează restructurarea și eficientizarea activității în vederea creșterii atractivității societății pentru investitori. De asemenea, compania a demarat o serie de proiecte de investiții în vederea modernizării și alinierii la normele de mediu. În 2018 a demarat proiectul ce vizează reparația capitală a grupului nr. 5 de 330 MW de la Rovinari, urmând să continue investițiile majore demarate în anii anteriori.
Referitor la Compania Națională a Uraniului SA (CNU), autorii documentului menţionează că aceasta este în curs de restructurare în vederea eficientizării, după ce, printr-o decizie a Comisiei Europene, a fost autorizată acordarea unui ajutor de salvare pentru CNU. Astfel, societatea a elaborat și notificat Comisiei Europene un Plan de restructurare în colaborare cu un consultant independent, plan care este în prezent în curs de revizuire, urmând să conțină o serie de măsuri de restructurare operațională, tehnică, tehnologică și de mediu.
În ceea ce privește situația Societății Complexul Energetic Hunedoara SA (CEH), la sfârșitul lui 2018, Comisia Europeană a emis Decizia C (2018) 7308 final, prin care a stabilit ca împrumuturile acordate în favoarea CEH constituie ajutoare de stat acordate în mod ilegal de România, cu încălcarea art.108 alin.(3) din TFUE și sunt incompatibile cu piața internă. Astfel, MFP, prin ANAF, are sarcina să recupereze ajutoarele incompatibile. În prezent, la nivelul Ministerului Energiei, Ministerului Finanțelor Publice, ANAF și Consiliului Concurenței, se analizează diverse scenarii de reorganizare a activității CEH. De asemenea, a fost realizat de către un expert independent (firma Główny Instytut Górnictwa - Polonia) un studiu menit să expertizeze dimensiunea riscului asociat cu închiderea bruscă a minelor Lonea și Lupeni din cadrul CEH. Acest studiu urmează a fi înaintat CE în vederea identificării soluțiilor optime pentru închiderea în siguranță a acestor două mine, pentru care România a notificat un program de închidere.
De asemenea, se are în vedere inițierea unei oferte publice primare pentru vânzarea unui pachet de 10% acțiuni nou emise la SPEEH Hidroelectrica S.A., respectiv 15% acțiuni nou emise la Societatea Complexul Energetic Oltenia SA, prin majorare de capital social.
(Va urma)