Biochimie. Tratat comprehensiv. Vol.III Metabolizarea nutrientilor + Vol.IV Biotransformarea xenobioticelor. Xenobiochimia. Editia a 5-a

DESPRE Vol.III

Structura cartii: Include trei parti, integrand 12 capitole extinse pe 478 pagini (format A4)

Partea I - Bazele conceptuale ale metabolizarii nutrientilor (Cap 1-4) Prezinta date referitorare la specificul cailor biochimice, apeland si la notiuni de fiziologie. Sunt evidentiate particularitatile reactiilor catabolice (biodegradative) intalnite la nutrienti, i.e. reactii de oxido-reducere. De asemenea, sunt redate particularitatile reactiilor anabolice (de biosinteza), marcata in principal de reactiile de conjugare. Extinzand cunostintele (considerate clasice) in acest domeniu s-a abordat si problema reactiilor de aductare. Biogeneza aductilor in biochimie (exemplificata la ionii metalici) releva extensia spre biologia moleculara

Partea a II-a. Metabolizarea nutrientilor (Cap 5-8) Evidentiaza initial secventele catabolice si anabolice specifice compusilor considerate de „naturp organica”, i.e. glucide, lipide, proteine, urmarind transformarile fizico-chimice ale acestora. In ultimul capitol (din partea II) se redau aspecte caracteristice metabolismului compusilor denumiti uzual de „natura anorganica”, deci a apei si compusilor biominerali ( cu evidentierea selectiva a specificului cationic/anionic al acestora). La fiecare capitol sunt expuse aspecte referitoare la caracteristicile nutritionale ale alimentelor, la digestia si absorbtia acestora in contextul biogenezei materiei vii petru desfasurarea proceselor vitale.

Partea a III-a. Metabolismele materiale si metabolism energetic: Interferente (Cap.9-12). Integreaza problema metabolizarii nutrientilor in contextul informatiilor dintre metabolismele materiale (particularitati ale „cailor biochimice” interactive) si metabolismul energetic. Se discuta detaliat ciclul acizilor tricarboxilici (ciclul Krebs) si balanta energetica definitorie pentru acesta. In mod distinct se releva specificul metabolic ala lantului respirator si fosofrilarii oxidative. Intr-un context evolutiv se abordeaza conceptele referitoare la „stiintele omice” exemplificand unele aplicatii contemporane ale metabolomicii.

Domenii abordate - Biochimie, biologie celulara si moleculara, nutritie, farmacologie, patobiochimie, medicina, biofizica, ingineria procesarii produselor alimentare/farmaceutice, biotehnologii diverse.

Adresabilitate - Volumul se adreseaza studentilor (la licenta, masterat, doctorat), cercetatorilor stiintifici, cadrelor didactice universitare, biologilor, nutritionistilor, farmacistilor, toxicologilor, medicilor, inginerilor chimisti sau de alte specialitati care functioneaza in industria alimentara, industria farmaceutica, industrii cu profil de biotehnologie etc.

CUPRINS Vol.III

PARTEA I. BAZELE CONCEPTUALE ALE METABOLIZARII NUTRIENTILOR 1

1. UN SINOPTIC PRIVIND BIOCHIMIA SI METABOLIZAREA 3
1.1. Consideratii generale 3
1.2. Bioconstituenti si nutrienti 6
1.2.1. Privire sinoptica 6
1.2.2. Bioconstituenti 6
1.2.2.1. Date generale 6
1.2.2.2. Bioelemente 7
1.2.2.3. Biomolecule - structura si clasificare 8
1.2.2.3.1. Biomolecule organice 8
1.2.2.3.2. Biomolecule anorganice 10
1.2.2.3.3. Efectori biochimici 11
1.2.3. Nutrienti 12
1.2.3.1. Date generale 12
1.2.3.2. Necesarul trofic 12
1.2.3.3. Necesarul energetic 14
1.2.3.3.1. Necesarul energetic de baza 15
1.2.3.3.2. Necesarul energetic de relatie 15
1.2.4. Date comparative - bioconstituenti si nutrienti 16
1.3. Nutritia enterala si parenterala 17
1.3.1. Privire sinoptica 17
1.3.2. Nutritia enterala 19
1.3.3. Nutritia parenterala 20
1.4. Specificul troficitatii organismelor 23
1.4.1. Privire sinoptica 23
1.4.2. Troficitatea in lumea vie 25
1.4.3. Troficitatea si echilibrul dinamic 26
1.5. Metabolismul: aspecte conceptuale si aplicative 28
1.5.1. Privire sinoptica 28
1.5.2. Faze si cai metabolice 29
1.5.2.1. Faze metabolice 29
1.5.2.2. Cai metabolice 33
1.5.3. Turnoverul metabolic 34
1.6. Interrelatii metabolism - caracteristici dinamice in sistemele biologice 35
1.6.1. Privire sinoptica 35
1.6.2. Interrelatia metabolism - cronobiochimie 38
1.6.2.1. Periodicitatea 39
1.6.2.2. Conditionarea 40
1.6.2.3. Parametri reprezentativi 40
1.6.2.4. Autonomia si sincronizarea 41
1.6.3. Interrelatia metabolism-homeostazie 43
1.6.3.1. Reglarea si echilibrul in homeostazie 43
1.6.3.2. Homeostazia in lumea vie 45
1.6.3.3. Heterostazia 45
1.6.4. Interrelatia metabolism-homeorezie 46
1.6.4.1. Echilibrul distabil 46
1.6.4.2. Implicatii morfofiziologice 46
1.7. Conceptul de biotransformare in conexiune cu xenobioticele 47
1.7.1. Privire sinoptica 47
1.7.2. Metabolizarea si biotransformarea: similitudini si discrepante 48
1.7.3. Specificul biologic-activ 49
Referinte bibliografice (selective) 51

2. ASPECTE MORFOFIZIOLOGICE SI SPECIFIC BIOCHIMIC IN RELATIA METABOLISM - NUTRITIE 53
2.1. Consideratii generale 53
2.2. Aparate si sisteme 54
2.3. Aparatul digestiv - aspecte morfologice 56
2.3.1. Segmentele tubului digestiv 57
2.3.1.1. Cavitatea bucala 57
2.3.1.1.1. Delimitare, raporturi 57
2.3.1.1.2. Limba 58
2.3.1.1.3. Anexele cavitatii bucale 59
2.3.1.2. Faringele 61
2.3.1.3. Esofagul 62
2.3.1.4. Stomacul 62
2.3.1.5. Intestinul subtire 63
2.3.1.5.1. Duodenul 63
2.3.1.5.2. Jejunul 64
2.3.1.5.3. Ileonul 64
2.3.1.6. Intestinul gros 64
2.3.1.6.1. Cecul 65
2.3.1.6.2. Colonul 65
2.3.1.6.3. Rectul 66
2.3.2. Glandele anexe ale tractului digestiv 66
2.3.2.1. Pancreasul 66
2.3.2.2. Ficatul 68
2.4. Digestia si absorbtia - aspecte fiziologice si biochimice 69
2.4.1. Digestia 69
2.4.1.1. Etapa buco- faringo-esofagiana 70
2.4.1.1.1. Insalivatia 70
2.4.1.1.2. Masticatia 73
2.4.1.1.3. Deglutitia 73
2.4.1.1.3.1. Faza bucala 73
2.4.1.1.3.2. Faza faringiana 73
2.4.1.1.3.3. Faza esofagiana 74
2.4.1.2. Etapa gastrica 74
2.4.1.2.1. Actiunea secretiei gastrice 74
2.4.1.2.2. Efectul motricitatii gastrice 75
2.4.1.3. Etapa intestinala 76
2.4.1.3.1. Actiunea secretiei pancreatice 76
2.4.1.3.2. Actiunea secretiei biliare 78
2.4.1.3.3. Actiunea secretiei intestinale 78
2.4.2. Absorbtia 79
2.5. Accesul nutrientilor in organism 83
2.5.1. Concepte de baza 83
2.5.2. Calea digestiva 84
2.5.2.1. Date generale 84
2.5.2.2. Particularitati ale tranzitului 84
2.5.3. Calea pulmonara 85
2.5.3.1. Date generale 85
2.5.3.2. Particularitati ale tranzitului 85
2.5.4. Calea cutanata 86
2.5.4.1. Date generale 86
2.5.4.2. Particularitati ale tranzitului 86
Referinte bibliografice (selective) 88

3. BARIERE BIOCHIMICE NATURALE DE INTERES METABOLIC 91
3.1. Consideratii generale 91
3.2. Bariere tisulare ale organismului 93
3.2.1. Bariera digestiva 93
3.2.2. Bariera pulmonara 94
3.2.3. Bariera olfactiva 95
3.2.4. Bariera cutanata 95
3.2.5. Bariere hemato-tisulare 96
3.2.5.1. Bariere hemato-encefalice 96
3.2.5.1.1. Bariera sange-creier 97
3.2.5.1.2. Bariera sange-fluid cerebrospinal 97
3.2.5.2. Bariera hemato-placentara 98
3.2.5.3. Bariera hemato-capilara 101
3.3. Bariere membranare ale celulelor 101
3.3.1. Sisteme de transport membranare 102
3.3.2. Barierele sistemelor de microtransport 102
3.3.2.1. Transportul transmembranar pasiv 103
3.3.2.1.1. Transportul prin difuziune 103
3.3.2.1.2. Transportul prin osmoza 105
3.3.2.1.3. Transportul conditionat de echilibrul Donnan 107
3.3.2.2. Transportul transmembranar activ 107
3.3.3. Barierele sistemelor de macrotransport 109
3.3.3.1. Endocitoza 110
3.3.3.2. Exocitoza 110
3.3.3.3. Specificul sistemelor de macrotransport 110
Referinte bibliografice (selective) 111

4. REACTII CHIMICE CARACTERISTICE METABOLISMULUI - DELIMITARI CONCEPTUALE 115
4.1. Consideratii generale 115
4.2. Enzime specifice metabolismului 116
4.3. Reactii chimice definitorii pentru catabolism 118
4.3.1. Reactii de oxido-reducere 118
4.3.1.1. Privire sinoptica 118
4.3.1.2. Specific enzimatic 119
4.3.1.3. Exemple reprezentative 119
4.3.2. Reactii de hidroliza 120
4.3.2.1. Privire sinoptica 120
4.3.2.2. Specific enzimatic 120
4.3.2.3. Exemple reprezentative 121
4.4. Reactii chimice definitorii pentru anabolism 123
4.4.1. Reactii de conjugare 123
4.4.1.1. Privire sinoptica 123
4.4.1.2. Specific enzimatic 124
4.4.1.3. Exemple reprezentative 125
4.4.2. Reactii de aductare 127
4.4.2.1. Privire sinoptica 127
4.4.2.2. Specific enzimatic 129
4.4.2.3. Exemple reprezentative 129
Referinte bibliografice (selective) 131

PARTEA a II-a. METABOLIZAREA NUTRIENTILOR 133

5. METABOLISMUL GLUCIDELOR 135
5.1. Consideratii generale 135
5.2. Compozitia chimica si structura glucidelor 136
5.3. Clasificarea glucidelor 138
5.4. Catabolismul glucidelor 139
5.4.1. Biodegradarea glicogenului 140
5.4.2. Biodegradarea glucozei 141
5.4.2.1. Biodegradarea pe calea anaeroba 142
5.4.2.2. Biodegradarea pe calea aeroba 147
5.4.2.3. Biodegradarea pe calea pentozo-fosfatilor 150
5.4.2.4. Biodegradarea pe calea acizilor uronici 153
5.4.3. Biodegradarea altor hexoze 158
5.4.3.1. Biodegradarea fructozei 158
5.4.3.2. Biodegradarea galactozei 159
5.5. Anabolismul glucidelor 160
5.5.1. Biosinteza glicogenului 160
5.5.2. Biosinteza glucozei 162
5.5.2.1. Glucogeneza 162
5.5.2.2. Gluconeogeneza 162
5.5.2.2.1. Biosinteza din metaboliti lipidici 163
5.5.2.2.2. Biosinteza din metaboliti proteinici 163
5.6. Caracteristici nutritionale ale glucidelor 165
5.6.1. Nutrienti glucidici 165
5.6.2. Digestia si absorbtia 166
Referinte bibliografice (selective) 167

6. METABOLISMUL LIPIDELOR 169
6.1. Consideratii generale 169
6.2. Compozitia chimica si structura lipidelor 170
6.3. Clasificarea lipidelor 176
6.4. Catabolismul lipidelor 178
6.4.1. Biodegradarea constituentilor fundamentali 178
6.4.1.1. Biodegradegradarea acizilor grasi 178
6.4.1.1.1. Biodegradarea prin beta-oxidare 179
6.4.1.1.2. Biodegradarea prin omega-oxidare 183
6.4.1.1.3. Biodegradarea prin alfa-oxidare 183
6.4.1.2. Biodegradarea acizilor grasi si cetogeneza 184
6.4.1.3. Biodegradarea compusilor hidroxilici 187
6.4.1.3.1. Biodegradarea glicerolului 187
6.4.1.3.2. Biodegradarea sterolilor 188
6.4.1.3.3. Biodegradarea altor compusi hidroxilici 188
6.4.2. Biodegradarea lipidelor simple 188
6.4.2.1. Biodegradarea gliceridelor 188
6.4.2.2. Biodegradarea steridelor 192
6.4.2.3. Biodegradarea ceridelor 192
6.4.2.4. Biodegradarea etolidelor 194
6.4.3. Biodegradarea lipidelor complexe 194
6.4.3.1. Biodegradarea glicerofosfolipidelor 195
6.4.3.2. Biodegradarea sfingolipidelor 197
6.5. Anabolismul lipidelor 201
6.5.1. Biosinteza constituentilor fundamentali 202
6.5.1.1. Biosinteza acizilor grasi 202
6.5.1.2. Biosinteza compusilor hidroxilici 205
6.5.1.2.1. Biosinteza glicerolului 205
6.5.1.2.2. Biosinteza sterolilor 205
6.5.1.2.3. Biosinteza aminoalcoolilor 209
6.5.2. Biosinteza lipidelor simple 210
6.5.2.1. Biosinteza gliceridelor 210
6.5.2.2. Biosinteza steridelor 212
6.5.2.3. Biosinteza ceridelor 214
6.5.2.4. Biosinteza etolidelor 215
6.5.3. Biosinteza lipidelor complexe 215
6.5.3.1. Biosinteza glicerofosfolipidelor 215
6.5.3.2. Biosinteza sfingolipidelor 218
6.6. Caracteristici nutritionale ale lipidelor 223
6.6.1. Nutrienti lipidici 223
6.6.2. Digestia si absorbtia lipidelor 224
Referinte bibliografice (selective) 225

7. METABOLISMUL PROTEINELOR 229
7.1. Consideratii generale 229
7.2. Compozitia chimica si structura proteinelor 230
7.3. Clasificarea proteinelor 236
7.4. Catabolismul proteinelor 238
7.4.1. Biodegradarea aminoacizilor 228
7.4.1.1. Cai generale de biodegradare a aminoacizilor 238
7.4.1.1.1. Deaminarea aminoacizilor 239
7.4.1.1.2. Transaminarea aminoacizilor 240
7.4.1.1.3. Decarboxilarea aminoacizilor 242
7.4.1.2. Cai specifice de biodegradare a aminoacizilor 246
7.4.1.2.1. Biodegradarea aminoacizilor monoaminomonocarboxilici 246
7.4.1.2.2. Biodegradarea aminoacizilor monoaminodicarboxilici 251
7.4.1.2.3. Biodegradarea aminoacizilor diaminomonocarboxilici 252
7.4.1.2.4. Biodegradarea hidroxiaminoacizilor 254
7.4.1.2.5. Biodegradarea tioaminoacizilor 255
7.4.1.2.6. Biodegradarea aminoacizilor homociclici 259
7.4.1.2.7. Biodegradarea amino- si iminoacizilor heterociclici 263
7.4.1.3. Integrarea metabolica a produsilor de biodegradare 267
7.4.1.3.1. Metabolizarea componentelor reziduale amoniacale 267
7.4.1.3.2. Metabolizarea componentelor reziduale cetonice 272
7.4.2. Biodegradarea peptidelor 274
7.4.3. Biodegradarea macromoleculelor proteinice 275
7.4.3.1. Biodegradarea holoproteinelor 275
7.4.3.2. Biodegradarea heteroproteinelor 276
7.4.3.2.1. Biodegradarea porfirinelor 276
7.4.3.2.2. Biodegradarea acizilor nucleici 279
7.5. Anabolismul proteinelor 282
7.5.1. Biosinteza aminoacizilor 282
7.5.1.1. Cai generale de biosinteza 283
7.5.1.1.1. Biosinteza aminoacizilor la microorganisme 283
7.5.1.1.2. Biosinteza aminoacizilor in regnul vegetal 283
7.5.1.1.3. Biosinteza aminoacizilor in regnul animal 283
7.5.1.2. Cai specifice de biosinteza 284
7.5.1.2.1. Biosinteza aminoacizilor monoaminomonocarbox 286
7.5.1.2.3. Biosinteza aminoacizilor diaminomonocarboxilici 288
7.5.1.2.4. Biosinteza hidroxiaminoacizilor 290
7.5.1.2.5. Biosinteza tioaminoacizilor 291
7.5.1.2.6. Biosinteza aminoacizilor homociclici 292
7.5.1.2.7. Biosinteza amino- si iminoacizilor heterociclici 294
7.5.2. Biosinteza peptidelor 299
7.5.3. Biosinteza macromoleculelor proteinice 299
7.5.3.1. Biosinteza holoproteinelor 299
7.5.3.2. Biosinteza heteroproteinelor 300
7.5.3.2.1. Biosinteza porfirinelor 300
7.5.3.2.2. Biosinteza acizilor nucleici 302
7.5.3.3.Biosinteza proteinelor 306
7.5.3.3.1. Privire generala 306
7.5.3.3.2. Procesul de replicatie 306
7.5.3.3.3. Procesul de transcriptie 309
7.5.3.3.4. Procesul de translatie 312
7.5.3.4. Codul genetic - relatia cu biosinteza 314
7.5.3.4.1. Caracteristicile codului genetic 314
7.5.3.4.2. Aparatul de translatie 316
7.5.3.4.3. Activarea aminoacizilor 317
7.5.3.4.4. Stadiile biosintezei proteinelor 318
7.5.3.4.5. Energogeneza si reglarea biosintezei proteinelor 321
7.6. Caracteristici nutritionale ale proteinelor 322
7.6.1. Nutrienti proteinici 323
7.6.2. Digestia si absorbtia 325
Referinte bibliografice (selective) 326

8. METABOLISMUL HIDRO-ELECTROLITILOR 329
8.1. Consideratii generale 329
8.2. Apa si compusii biominerali din materia vie 330
8.3. Clasificarea sistemului de distributie al apei si compusilor biominerali din organism 332
8.4. Particularitati metabolice ale apei - balanta hidrica 333
8.4.1. Repartitia apei in organism 333
8.4.2. Reglarea balantei hidrice 334
8.4.2.1. Date generale 334
8.4.2.2. Surse alimentare 335
8.4.2.3. Deficitul si excesul 336
8.4.2.4. Conceptele de pH si rH - in relatia cu bilantul hidric 337
8.5. Particularitati metabolice ale compusilor biominerali 338
8.5.1. Bioelemente cu specific cationic 339
8.5.1.1. Macro- si oligobioelemente metalice 339
8.5.1.2. Microbioelemente metalice 346
8.5.2. Bioelemente cu specific anionic 354
8.5.2.1. Macro- si oligobioelemente nemetalice 354
8.5.2.2. Microbioelemente nemetalice 359
8.5.3. Particularitati ale carentelor biominerale multiple 364
8.6. Caracteristici nutritionale ale apei si compusilor minerali 368
8.6.1. Nutrienti de natura hidrica si minerala 368
8.6.2. Digestia si absorbtia apei si compusilor minerali 370
8.6.2.1. Aportul apei la digestie si absorbtie 370
8.6.2.2. Digestia si absorbtia compusilor cu specific cationic 370
8.6.2.3. Digestia si absorbtia compusilor cu specific anionic 372
Referinte bibliografice (selective) 373

PARTEA a III-a. METABOLISMELE MATERIALE SI METABOLISMUL ENERGETIC: INTERFERENTE 377

9. CAI BIOCHIMICE INTERACTIVE IN METABOLISMELE MATERIALE 379
9.1. Consideratii generale 379
9.2. Particularitati ale cailor biochimice 381
9.3. Interferente ale cailor biochimice la molecule-mici 382
9.4. Ciclul acizilor tricarboxilici - specificul interactiv 383
9.4.1. Privire sinoptica 384
9.4.2. Etapele ciclului acizilor tricarboxilici 385
9.4.3. Balanta energetica in ciclul acizilor tricarboxilici 390
9.4.4. Interconversii in ciclul acizilor tricarboxilici 391
9.5. Molecule-mici: aspecte interactive in biochimie si xenobiochimie 393
9.5.1. Reiterarea conceptelor de metabolizare si biotransformare 394
9.5.2. Xenobiotice chimice de interes alimentar si farmaceutic 394
Referinte bibliografice (selective) 396

10. SPECIFICUL METABOLIC AL LANTULUI RESPIRATOR SI FOSFORILARII OXIDATIVE 399
10.1. Consideratii generale 399
10.2. Mecanismul respiratiei tisulare 401
10.3. Reactii redox specifice lantului respirator in acceptia clasica 403
10.4. Particularitati ale lantului respirator la eucariote si procariote 405
10.4.1. Lantul respirator - generalitati 405
10.4.2. Diferente notabile in lantul respirator 406
10.4.3. Lantul respirator la eucariote 407
10.4.4. Lantul respirator la procariote 411
10.5. Fosforilarea oxidativa 412
Referinte bibliografice (selective) 414

11. PARTICULARITATI ALE METABOLISMULUI IN FOTOSINTEZA 415
11.1. Consideratii generale 415
11.2. Stadii ale fotosintezei 416
11.2.1. Stadiul de lumina 416
11.2.1.1. Fotoliza apei 416
11.2.1.2. Fotofosforilarea 417
11.2.2. Stadiul de intuneric 417
11.2.2.1. Integrarea metabolica a dioxidului de carbon 418
11.2.2.2. Reducerea acidului 3-fosfogliceric 419
11.2.2.3. Regenerarea moleculei de ribulozo-1,5-difosfat 419
11.3. Relatia structura-activitate la clorofila 424
11.3.1. Structura chimica 424
11.3.2. Activitatea biologica 425
Referinte bibliografice (selective) 426

12. DE LA METABOLISM LA METABOLOMICA - ASPECTE CONCEPTUALE SI APLICATIVE 427
12.1. Consideratii generale 427
12.2. Evolutia conceptelor in stiintele omice 429
12.3. Metode de investigare utilizate in stiintele omice 431
12.4. Biomarkeri in biochimie, biologia moleculara si in metabolomica 433
12.4.1. Tipuri de biomarkeri 434
12.4.2. Specificul investigatiilor cu biomarkeri 435
12.4.3. Biomarkeri in reprogramarea metabolomului 436
12.5. Aplicatii ale metabolomicii 436
12.5.1. Aplicatii generale 436
12.5.2. Aplicatii in biochimie si biologia moleculara 438
12.5.2.1. Asociatiile moleculare in biochimie si biologia clasica 438
12.5.2.2. Aductii in biochimie si biologia moleculara 439
12.5.3. Aplicatii in genomica 441
12.5.3.1. Aspecte evolutive 441
12.5.3.2. Utilizarea tehnologiilor genomice 442
12.5.4. Genotiparea si fenotiparea in actualitate 443
12.5.5. Aplicatii in stiinta alimentului 445
12.5.6. Aplicatii in stiintele medicale 446
Referinte bibliografice (selective) 449

Addenda 453

Index de subiecte 471

DESPRE Vol.IV

Cartea expune probleme de fond ale Biochimiei si Biologiei moleculare din ultimele patru decenii (unele in premiera) actualizate in conformitate cu prevederile Uniunii Internationale de Biochimie si Biologie Moleculara - IUBMB. De asemenea are in vedere „norme” elaborate de Food and Drug Administration - FDA si European Food Safety Authority - EFSA. Preocuparea pentru studiul xenobioticelor este confirmata, la nivel international, si de existenta Societatii Internationale pentru Studiul Xenobioticelor.

Structura cartii include trei parti, care integreaza 14 capitole extinse pe 574 pag. (format A4)

Partea I. Bazele conceptuale ale biotransformarii xenobioticelor (Cap.1-3). Aduce in atentie, in mod atipic de abordare (agreat de unele reviste de specialitate si, inca de putine edituri) prin csre se face demarcarea intre biochimie si xenobiochimie. In acest cadru se discuta despre triada bioconstituenti-nutrienti-xenobiotice. Un capitol special prezinta generalitati de fruntariile dintre „repere istorice si deziderate contemporane”.

Partea II. Xenobiochimia descriptiva (Cap.5-9). Prezinta date generale, expuse selectiv, cu privire la xenobiochimia poluantilor. Se face o incursiune (tematica) prin abordarea problemelor de nutritie, farmacologie, cosmetologie cu interferente de interes patobiochimic.

Partea III. Xenobiochimia dinamica (Cap.10-14). Include unele informatii privind specificitatea interactiilor de biotransformare, care se desfasoara (in numeroase cazuri) concomitent cu interactiile de metabolizare. Sunt integrate si probleme de biologie moleculara (e.g. genomul si recombinarea genica la interfata cu xenobiochimia). Avand in vedere modul atipic de tratare a problemelor de biochimie cu unele referiri care pornesc de la biochimie/xenobiochimie si conduc (discret) spre patobiochimie, s-a introdus (la sugestia unor cititori) un succint „glosar minimal”.
Addenda. Pentru a avea o privire de ansamblu asupra volumelor I-IV din Biochimie: Tratat comprehensive s-a considerat utila prezentarea cuprinsului (pentru fiecare volum). Astfel se ofera informatii riguroase asupra cartii prezentate.

Domenii abordate - Biochimie, biologie celulara si moleculara, nutritie, farmacologie, patobiochimie, medicina, biofizica, ingineria procesarii produselor alimentare/farmaceutice, biotehnologii diverse.

Adresabilitate - Volumul se adreseaza studentilor (la licenta, masterat, doctorat), cercetatorilor stiintifici, cadrelor didactice universitare, biologilor, nutritionistilor, farmacistilor, toxicologilor, medicilor, inginerilor chimisti sau de alte specialitati care functioneaza in industria alimentara, industria farmaceutica, industrii cu profil de biotehnologie etc.

CUPRINS Vol.IV

PARTEA I. BAZELE CONCEPTUALE ALE BIOTRANSFORMARII XENOBIOTICELOR 1

1. UN SINOPTIC PRIVIND XENOBIOCHIMIA SI BIOTRANSFORMAREA 3
1.1. Consideratii generale 3
1.2. Xenobioticele chimice 6
1.2.1. Privire sinoptica 6
1.2.2. Clasificarea xenobioticelor chimice 7
1.2.3. Metabolizarea si biotransformarea 8
1.3. Biotransformarea: aspecte conceptuale si aplicative in xenobiochimie 9
1.3.1. Privire sinoptica 9
1.3.2. Faze si cai de biotransformare 10
1.3.2.1. Faze ale biotransformarii 10
1.3.2.2. Cai ale biotransformarii 11
1.4. Testarea xenobioticelor: Principii generale 16
1.5. Interrelatia biodisponibilitate-biotransformare in xenobiochimie 19
1.5.1. Privire sinoptica 19
1.5.2. Caracteristici interdisciplinare 20
1.5.3. Conditionarea biodisponibilitatii 22
1.5.3.1. Variabile intrinseci 22
1.5.3.2. Variabile extrinseci 23
1.5.4. Relatia liganzi-receptori si biodisponibilitatea 24
1.5.4.1. Liganzi si receptori 25
1.5.4.2. Interactii dintre liganzi si receptori 26
1.6. Biomarkeri in investigarea xenobioticelor chimice 26
1.6.1. Privire sinoptica 26
1.6.2. Investigarea prin biomarkeri 27
1.6.3. Tipuri de biomarkeri 27
1.6.4. Aplicatii in xenobiochimie 28
1.6.4.1. Aplicatii de interes alimentar 28
1.6.4.2. Aplicatii de interes patobiochimic 29
1.6.5. Aplicatii specifice biochimiei si biologiei moleculare 30
1.6.5.1. Investigarea aductilor DNA-xenobiotice chimice 30
1.6.5.2. Investigatii cu specific de genomica 31
1.7. Implicatii ale xenobiochimiei in patobiochimie 33
1.7.1. Privire sinoptica 33
1.7.2. Procese cumulative in xenobiochimie 34
1.7.2.1. Conceptele de „lant trofic” si „retea trofica” 34
1.7.2.2. Bioconcentrarea 35
1.7.2.3. Bioacumularea 35
1.7.2.4. Biomagnificarea 36
1.7.3. Efecte cumulative si riscul patogenezic 37
Referinte bibliografice (selective) 38

2. XENOBIOCHIMIA INTRE REPERE ISTORICE SI DEZIDERATE CONTEMPORANE 41
2.1. Consideratii generale 41
2.2. Specificul compozitiei xenobioticelor 42
2.3. Obiect. Interdisciplinaritate. Istoric 44
2.3.1. Obiectul si diviziunile xenobiochimiei 44
2.3.2. Raporturi interdisciplinare ale xenobiochimiei 44
2.3.3. Scurt istoric al xenobiochimiei 47
2.4. Biotransformarea si relatia bioconstituenti-xenobiotice chimice 56
2.4.1. Date generale 56
2.4.2. Relatia bioconstituenti-xenobiotice 58
2.5. Bazele moleculare ale actiunii xenobioticelor 59
2.6. Xenobiochimia si domeniile subsecvente 62
2.6.1. Relatia concentratie-raspuns 62
2.6.2. Aspecte conective interdisciplinare 65
2.7. Evaluarea actiunii xenobioticelor 66
Referinte bibliografice (selective) 68

3. XENOBIOCHIMIA IN TRIADA BIOCONSTITUENTI-NUTRIENTI-XENOBIOTICE
CHIMICE 71
3.1. Consideratii generale 71
3.2. Specificul relatiei bioconstituenti-nutrienti-xenobiotice chimice 73
3.2.1. Privire sinoptica 73
3.2.2. Bioconstituenti si nutrienti 74
3.2.3. Xenobiotice chimice din alimente 75
3.3. Siguranta alimentara 76
3.3.1. Privire sinoptica 76
3.3.2. Date specifice 76
3.3.3. Evaluarea cuantumului xenobioticelor chimice din alimente 77
3.4. Securitatea alimentara si nutritionala 79
3.4.1. Privire sinoptica 79
3.4.2. Securitate alimentara 79
3.4.3. Securitate nutritionala 80
3.4.4. Conceptul integrat 80
3.4.5. Interrelatia dintre siguranta si securitatea alimentara 81
3.5. Suveranitatea alimentara 82
3.5.1. Privire sinoptica 82
3.5.2. Date specifice 83
3.6. Trasabilitatea produselor alimentare 84
3.6.1. Tipuri de trasabilitate 84
3.6.2. Identificarea produselor alimentare 85
3.7. Date corelative in xenobiochimia alimentara 86
Referinte bibliografice (selective) 87

PARTEA a II-a. XENOBIOCHIMIA DESCRIPTIVA 91

4. XENOBIOCHIMIA POLUANTILOR CHIMICI ORGANICI AMBIENTALI 93
4.1. Consideratii generale 93
4.2. Pesticide 94
4.2.1. Privire sinoptica 96
4.2.2. Pesticide organoclorurate 97
4.2.2.1. Structura chimica 97
4.2.2.2. Activitatea biologica 98
4.2.2.2.1. Mecanisme de biotransformare 98
4.2.2.2.2. Interactii in biochimie si patobiochimie 99
4.2.2.2.3. Efecte fiziologice si fiziopatologice 100
4.2.2.3. Distributia ambientala 101
4.2.3. Pesticide organofosforice 102
4.2.3.1. Structura chimica 103
4.2.3.2. Activitatea biologica 104
4.2.3.2.1. Mecanisme de biotransformare 104
4.2.3.2.2. Actiunea la nivel celular 105
4.2.3.2.3. Implicatii biomedicale ale actiunii compusilor organofosforici 108
4.2.3.3. Distributia ambientala 109
4.2.4. Evaluarea actiunii xenobioticelor de interes toxic - Principii 109
4.3. Micotoxine 110
4.3.1. Privire sinoptica 110
4.3.2. Structura chimica 111
4.3.3. Activitatea biologica 115
4.3.4. Distributia ambientala 119
4.4. Nitrozoderivati 122
4.4.1. Privire sinoptica 122
4.4.2. Structura chimica 122
4.4.3. Activitatea biologica 123
4.4.4. Distributia ambientala 127
4.5. Hidrocarburi policiclice aromatice 128
4.5.1. Privire sinoptica 128
4.5.2. Structura chimica 128
4.5.3. Activitatea biologica 131
4.5.4. Distributia ambientala 139
4.6. Hormoni 140
4 6.1. Privire sinoptica 140
4.6.2. Hormoni steroizi 141
4.6.2.1. Structura chimica 141
4.6.2.1.1. Steroizi fara activitate hormonala 142
4.6.2.1.2. Steroizi cu activitate hormonala 145
4.6.2.2. Activitatea biologica 147
4.6.2.3. Distributia ambientala 151
4.6.3. Hormonul somatotrop 152
4.6.3.1. Structura chimica 152
4.6.3.2. Activitatea biologica 154
4.7. Antibiotice 155
4.7.1. Privire sinoptica 155
4.7.2. Structura chimica 157
4.7.2.1. Obtinerea antibioticelor - aspecte generale 157
4.7.2.2. Grupe de antibiotice: sinoptic 158
4.7.3. Activitatea biologica 161
4.7.4. Distributia ambientala 161
4.8. Xenobiotice alimentar-native 164
4.8.1. Privire sinoptica 164
4.8.2. Xenobiotice alimentar-native de origine vegetala 164
4.8.2.1. Alcaloizi 165
4.8.2.2. Alergeni diversi 165
4.8.2.3. Glicozide cianogenezice 166
4.8.2.4. Fitoestrogeni 167
4.8.2.5. Proteine cu specific xenobiochimic 169
4.8.2.6. Lipide cu specific xenobiochimic 172
4.8.2.7. Antivitamine 172
4.8.2.8. Oxalati si fitati 174
4.8.3. Xenobiotice alimentar-native de origine animala 175
4.8.3.1. Xenobiotice provenite de la animale domestice 175
4.8.3.2. Xenobiotice provenite de la animale marine 175
4.9. Xenobiotice chimice organice care acced in produse alimentare 177
4.9.1. Privire sinoptica 177
4.9.2. Xenobiotice organice din produse vegetale 177
4.9.2.1. Xenobiotice organice din cereale 177
4.9.2.2. Xenobiotice organice din legume 178
4.9.2.3. Xenobiotice organice din fructe 179
4.9.3. Xenobiotice organice din produse animale 179
4.9.3.1. Xenobiotice organice din lapte si produse lactate 179
4.9.3.2. Xenobiotice organice din carne si peste 180
4.9.3.3. Xenobiotice organice din oua 182
4.9.3.4. Xenobiotice organice din miere de albine 182
4.9.4. Xenobiotice organice din produse procesate 182
4.9.4.1. Xenobiotice organice din produse zaharoase 182
4.9.4.2. Xenobiotice organice din grasimi 183
4.9.4.3. Xenobiotice organice din bauturi 184
4.9.4.4. Xenobiotice organice din condimente 184
Referinte bibliografice (selective) 184

5. XENOBIOCHIMIA POLUANTILOR CHIMICI ANORGANICI AMBIENTALI 191
5.1. Consideratii generale 191
5.2. Nitrati si nitriti 192
5.2.1. Privire sinoptica 192
5.2.2. Structura chimica 193
5.2.3. Activitatea biologica 193
5.2.4. Distributia ambientala 195
5.3. Compusi minerali xenobiotici 199
5.3.1. Privire sinoptica 199
5.3.2. Compusi minerali xenobiotici de tip cationic 200
5.3.3. Compusi minerali xenobiotici de tip anionic 207
5.3.4. Distributia ambientala 209
5.4. Xenobiotice chimice anorganice care acced in produse alimentare 211
5.4.1. Privire sinoptica 211
5.4.2. Xenobiotice anorganice din produse vegetale 212
5.4.2.1. Xenobiotice anorganice din cereale 212
5.4.2.2. Xenobiotice anorganice din legume 212
5.4.2.3. Xenobiotice anorganice din fructe 212
5.4.3. Xenobiotice anorganice din produse animale 213
5.4.3.1. Xenobiotice anorganice din lapte si produse lactate 213
5.4.3.2. Xenobiotice anorganice din carne si peste 213
5.4.3.3. Xenobiotice anorganice din oua 214
5.4.3.4. Xenobiotice anorganice din mierea de albine 214
5.4.4. Xenobiotice anorganice din produse procesate 214
5.4.4.1. Xenobiotice anorganice din produse zaharoase 214
5.4.4.2. Xenobiotice anorganice din grasimi 214
5.4.4.3. Xenobiotice anorganice din bauturi 215
5.4.4.4. Xenobiotice anorganice din condimente 216
Referinte bibliografice (selective) 216

6. XENOBIOCHIMIA UNOR INGREDIENTE DE INTERES ALIMENTAR 219
6.1. Consideratii generale 219
6.2. Ingrediente alimentare cu specific de aditivi 221
6.2.1. Privire sinoptica 221
6.2.2. Caracteristici ale aditivilor - cadrul aplicativ 222
6.2.3. Aspecte xenobiochimice in aditivarea alimentelor 224
6.2.4. Conservanti antiseptici alimentari 225
6.2.4.1. Generalitati 225
6.2.4.2. Caracteristici structurale. Clasificare 226
6.2.4.3. Reprezentanti. Efecte biologice 226
6.2.5. Conservanti antioxidanti alimentari 228
6.2.5.1. Generalitati 228
6.2.5.2. Caracteristici structurale. Clasificare 228
6.2.5.3. Reprezentanti. Efecte biologice 229
6.2.6. Coloranti alimentari 230
6.2.6.1. Generalitati 230
6.2.6.2. Caracteristici structurale. Clasificare 230
6.2.6.3. Reprezentanti. Efecte biologice 231
6.2.7. Edulcoranti alimentari 233
6.2.7.1. Generalitati 233
6.2.7.2. Caracteristici structurale. Clasificare 233
6.2.7.3. Reprezentanti. Efecte biologice 234
6.2.8. Emulsifianti alimentari 237
6.2.8.1. Generalitati 237
6.2.8.2. Caracteristici structurale. Clasificare 238
6.2.8.3. Reprezentanti. Efecte biologice 238
6.2.9. Alte substante utilizate ca aditivi 241
6.2.9.1. Generalitati 241
6.2.9.2. Caracteristici structurale. Clasificare 241
6.2.9.3. Reprezentanti. Efecte biologice 241
6.2.10. Evaluarea actiunii xenobiotice la aditivii alimentari 243
6.3. Ingrediente alimentare cu atribute de aromatizanti 245
6.3.1. Privire sinoptica 245
6.3.2. Caracteristici structurale. Clasificare 246
6.3.3. Reprezentanti. Efecte biologice 249
6.4. Ingrediente alimentare enzimatice 253
6.4.1. Privire sinoptica 253
6.4.2. Caracteristici structurale. Clasificare 254
6.4.3. Reprezentanti. Efecte biologice 254
6.5. Alte ingrediente 255
Referinte bibliografice (selective) 256

7. XENOBIOCHIMIA LA INTERFATA ALIMENTE - AMBALAJE 259
7.1. Consideratii generale 259
7.2. Caracteristici utilitare ale ambalajelor 260
7.2.1. Functiile ambalajelor 261
7.2.2. Mediile tranzitate de ambalaje 261
7.2.3. Interrelatia functie/mediu 261
7.3. Materiale utilizate pentru ambalaje alimentare 262
7.4. Ambalaje alimentare edibile - aspecte biochimice 265
7.4.1. Date generale 265
7.4.2. Constituenti biochimici din ambalaje edibile 266
7.5. Ambalaje alimentare conventionale - aspecte xenobiochmice 267
7.5.1. Date generale 267
7.5.2. Constituenti xenobiochimici din ambalaje 267
7.6. Compozitia si structura principalelor materiale plastice din ambalaje 270
7.7. Actiunea xenobiochimica a unor constituenti chimici din ambalaje 274
7.7.1. Aditivi tehnologici din ambalaje alimentare 274
7.7.2. Compusi nereactionati la producerea materialelor plastice 278
7.7.3. Monomeri reziduali si derivati ai acestora 279
7.8. Xenoestrogenii 280
7.9. Specificul interactiilor xenobiochimice induse de bisfenol A 281
7.9.1. Privire sinoptica 281
7.9.2. Structura chimica 282
7.9.3. Activitate biologica 282
7.9.3.1. Reactia de conjugare 283
7.9.3.2. Reactia de formare a aductilor DNA 283
7.9.4. Efecte fiziologice 284
Referinte bibliografice (selective) 286

8. XENOBIOCHIMIA IN RELATIE CU PRODUSE DE INTERES FARMACEUTIC SI MEDICAL 291
8.1. Consideratii generale 291
8.2. Produse farmaceutice - un sinoptic 293
8.3. Xenobiochimia versus Farmacologia moleculara 296
8.4. Reactii de xenobiodegradare la produse farmaceutice 297
8.4.1. Reactii de oxido-reducere 297
8.4.2. Reactii de hidroliza 298
8.5. Reactii de xenobiosinteza la produse farmaceutice 299
8.5.1. Reactii de conjugare 299
8.5.2. Reactii de aductare 301
8.5.2.1. Specificul aductilor 301
8.5.2.2. Aducti ai DNA cu chimioterapice citostatice 301
8.5.2.3. Xenobiochimia unor chimioterapice citostatice 302
8.5.2.3.1. Date generale 302
8.5.2.3.2. DNA in chimioterapia citostatica 304
8.6. Xenobiochimia unor medicamente 306
8.6.1. Medicamente utilizate in scop terapeutic 306
8.6.2. Medicamente utilizate in scop diagnostic 306
8.6.2.1. Privire sinoptica 306
8.6.2.2. Substante de contrast cu bariu 307
8.6.2.3. Substante de contrast cu iod 307
8.6.2.4. Substante de contrast cu gadoliniu 309
8.6.2.5. Substante utilizate in medicina nucleara 310
8.7. Evaluarea actiunii xenobioticelor de interes farmaceutic - principii 312
8.8. Xenobiochimia unor dispozitive medicale 313
8.8.1. Privire sinoptica 313
8.8.2. Biomateriale utilizate pentru dispozitive medicale 314
8.8.2.1. Date generale 314
8.8.2.2. Tipuri de biomateriale 315
8.8.3. Biocompatibilitatea la dispozitive medicale 317
8.8.4. Arii anatomice si principii de utilizare 318
8.8.5. Producerea de dispozitive medicale - generalitati 319
Referinte bibliografice (selective) 320

9. XENOBIOCHIMIA IN RELATIE CU INGREDIENTE DE INTERES COSMETOLOGIC 325
9.1. Consideratii generale 325
9.2. Aspecte anatomo-fiziologice de interes biochimic 327
9.2.1. Pielea 327
9.2.2. Anexele pielii 329
9.2.2.1. Fanerele 329
9.2.2.2. Glandele pielii 331
9.2.3. Analizorul olfactiv 331
9.2.3.1. Particularitati morfofiziologice 331
9.2.3.2. Senzatia olfactiva 332
9.2.4. Cavitatea bucala 333
9.3. Date biochimice de interes cosmetologic 333
9.3.1. Substante chimice din piele 333
9.3.1.1. Proteine 334
9.3.1.2. Lipide 334
9.3.1.3. Glucide 335
9.3.1.4. Alte substante 336
9.3.2. Substante chimice identificate din par 337
9.3.3. Substante chimice din unghii 338
9.3.4. Substante chimice din glandele pielii 338
9.3.4.1. Glandele sebacee 338
9.3.4.2. Glandele sudoripare 339
9.3.5. Tranzitul prin bariere biologice 340
9.3.5.1. Tranzitul olfactiv 340
9.3.5.2. Tranzitul cutanat 340
9.4. Ingrediente specifice cosmeticelor 342
9.4.1. Ingrediente cosmetice - cadrul aplicativ 342
9.4.2. Surfactanti 343
9.4.2.1. Privire sinoptica 343
9.4.2.2. Caracteristici structurale 343
9.4.2.3. Reprezentanti. Efecte biologice 345
9.4.3. Odoranti 346
9.4.3.1. Privire sinoptica 346
9.4.3.2. Caracteristici structurale 347
9.4.3.3. Reprezentanti. Efecte biologice 347
9.4.4. Prezervanti 348
9.4.4.1. Privire sinoptica 348
9.4.4.2. Caracteristici structurale 348
9.4.4.3. Reprezentanti. Efecte biologice 350
9.4.5. Coloranti 350
9.4.5.1. Privire sinoptica 350
9.4.5.2. Caracteristici structurale 351
9.4.5.3. Reprezentanti. Efecte biologice 353
9.4.6. Ajustanti de pH 353
9.4.6.1. Privire sinoptica 353
9.4.6.2. Caracteristici structurale 353
9.4.6.3. Reprezentanti. Efecte biologice 354
9.4.7. Filtre ultraviolete 355
9.4.7.1. Privire sinoptica 355
9.4.7.2. Caracteristici structurale 356
9.4.7.3. Reprezentanti. Efecte biologice 356
9.4.8. Alte ingrediente 357
9.5. Categorii de produse cosmetice 359
9.5.1. Privire sinoptica 359
9.5.2. Gruparea produselor cosmetice 359
9.5.3. Particularitati ale produselor 360
9.6. Evaluarea actiunii xenobioticelor de interes cosmetologic 361
9.6.1. Privire sinoptica 361
9.6.2. Interactii xenobiochimice in cosmetologie 361
9.6.3. Biotransformarea xenobioticelor 365
Referinte bibliografice (selective) 366

PARTEA a III-a. XENOBIOCHIMIA DINAMICA 369

10. XENOBIOCHIMIA PROCESELOR DE BIOTRANSFORMARE: INTERACTII SPECIFICE 371
10.1. Consideratii generale 371
10.2. Xenobiodegradarea - interactii specifice 376
10.2.1. Xenobiodegradarea prin reactii de oxido-reducere 376
10.2.1.1. Reactii de oxidare 376
10.2.1.1.1. Reactii de oxidare la alcani si arene 379
10.2.1.1.2. Reactii de dealchilare oxidativa 380
10.2.1.1.3. Reactia de deaminare oxidativa 382
10.2.1.1.4. Reactii de oxidare specifice 384
10.2.1.1.5. Reactii de oxidare ale alcoolilor si aldehidelor 387
10.2.1.2. Reactii de reducere 387
10.2.1.2.1. Reactia de reducere a compusilor carbonilici 387
10.2.1.2.2. Reactia de reducere a nitro- si azoderivatilor 388
10.2.1.2.3. Reactia de reducere a compusilor disulfidici 390
10.2.1.2.4. Reactia de reducere a compusilor dienici 390
10.2.1.2.5. Reactia de reducere a N-oxizilor 390
10.2.2. Xenobiodegradarea prin reactii de hidroliza 391
10.2.2.1. Reactia de hidroliza a esterilor 391
10.2.2.2. Reactia de hidroliza a amidelor 392
10.2.2.3. Reactia de hidroliza a glicozidelor 393
10.3. Xenobiosinteza - interactii specifice 394
10.3.1. Xenobiosinteza prin reactii de conjugare 395
10.3.1.1. Reactia de glucurono-conjugare 396
10.3.1.2. Reactia de sulfono-conjugare 401
10.3.1.3. Reactii de aminoacid-conjugare 403
10.3.1.3.1. Reactia de glicin-conjugare 403
10.3.1.3.2. Reactia de glutamin-conjugare 404
10.3.1.3.3. Reactia de cistein-conjugare 405
10.3.1.4. Reactia de taurin-conjugare 406
10.3.1.5. Reactia de glutation-conjugare 406
10.3.1.6. Reactia de acetil-conjugare 409
10.3.1.7. Reactia de metil-conjugare 410
10.3.1.8. Reactia de tiocian-conjugare 411
10.3.2. Xenobiosinteza prin reactii de aductare 414
10.3.2.1. Privire sinoptica 414
10.3.2.2. Aducti ai DNA cu compusi organici 416
10.3.2.2.1. Aducti ai hidrocarburilor policiclice aromatice 416
10.3.2.2.2. Aducti ai micotoxinelor 417
10.3.2.2.3. Aducti ai aminelor heterociclice 418
10.3.2.2.4. Aducti ai alcaloizilor pirolizidinici 419
10.3.2.2.5. Aducti ai bisfenolului 420
10.3.2.2.6. Aducti ai aminoazobenzenului 420
10.3.2.2.7. Aducti ai acetilaminofluorenului 421
10.3.2.3. Aducti ai DNA cu compusi anorganici 422
10.3.2.3.1. Aducti cu ioni ai biometalelor 422
10.3.2.3.2. Aducti cu ioni ai metalelor cu potential toxicogen 422
10.3.2.4. Aducti ai DNA cu citostatice 424
10.3.2.4.1. Aducti cu ciclofosfamida 425
10.3.2.4.2. Aducti cu cisplatina 426
Referinte bibliografice (selective) 429

11. INTERCONDITIONAREA XENOBIOCHIMICA IN TEHNOLOGIA DNA RECOMBINANT 433
11.1. Consideratii generale 433
11.2. Acizii nucleici in biologia moleculara moderna 435
11.2.1. Date structurale 435
11.2.2. Particularitati topobiochimice ale DNA 437
11.2.3. Informatia biologica si acizii nucleici 438
11.3. Recombinarea genica 440
11.3.1. Recombinarea genica naturala 441
11.3.2. Recombinarea genica mediata tehnologic 442
11.4. Aplicatii in agrobiologie 448
11.4.1. Aplicatii cu referiri la plante 448
11.4.2. Aplicatii cu referiri la animale 450
11.5. Relatia DNA - filiatie moleculara 452
11.5.1. Nivele de filiatie 452
11.5.2. Materia vie si secventele din DNA 453
Referinte bibliografice (selective) 453

12. GENOMUL SI RECOMBINAREA GENICA LA INTERFATA CU XENOBIOCHIMIA 455
12.1. Consideratii generale 455
12.2. Biologia moleculara in studiul biodiversitatii 457
12.2.1. Variatii ale biodiversitatii 457
12.2.2. Tipuri de biodiversitate 458
12.2.3. Biodiversitatea in viziunea biologiei moleculare 459
12.2.4. Conservarea biodiversitatii 460
12.3. Conceptual si aplicativ in transgenicitate 461
12.3.1. Metode de transfer ale genelor 461
12.3.2. Etapele transgenezei 462
12.4. Aspecte xenobiochimice in recombinarea genica 463
12.4.1. Date comparative - atribute xenobiochimice 463
12.4.2. Recombinarea genica si biosinteza proteinica 465
12.5. Aplicatii de interes agrobiologic 467
12.5.1. Date generale 467
12.5.2. Organisme modificate genetic 468
12.5.2.1. Aspecte din agricultura 468
12.5.2.2. Aspecte din zoocultura 470
12.5.3. Transgenicitatea si ambientul 471
12.6. Cisgeneza si transgeneza 473
12.6.1. Aspecte conexe 473
12.6.2. Specificul proceselor 473
12.6.3. Modul de operare - etape 474
12.7. Probleme ale agriculturii sustenabile 474
Referinte bibliografice (selective) 475

13. ACTIUNEA XENOBIOTICELOR: CARACTERISTICI FACTORIALE, REACTII ADVERSE LA ALIMENTE 477
13.1. Consideratii generale 477
13.2. Factori dependenti de substanta 478
13.2.1. Structura chimica 478
13.2.2. Proprietatile fizico-chimice 480
13.2.3. Puritatea si concentratia 481
13.2.4. Calea de accedere 483
13.2.5. Interactiile xenobioticelor 483
13.2.6. Particularitatile mecanismului de actiune 483
13.2.7. Specificul biocumulativ 485
13.3. Factori dependenti de organism 485
13.3.1. Specia 485
13.3.2. Etatea subiectilor 486
13.3.3. Sexul 487
13.3.4. Greutatea si suprafata corporala 488
13.3.5. Graviditatea 488
13.3.6. Starile patologice 489
13.3.7. Individualitatea genetica 490
13.4. Factori dependenti de mediu 491
13.4.1. Temperatura 491
13.4.1.1. Privire sinoptica 491
13.4.1.2. Homeostazia termica 491
13.4.1.3. Efecte biologice 492
13.4.2. Specificul climateric 492
13.4.2.1. Privire sinoptica 492
13.4.2.2. Clima: zone si tipuri 493
13.4.2.3. Efecte biologice 493
13.4.3. Radiatiile din mediu 495
13.4.3.1. Privire sinoptica 495
13.4.3.2. Clase de radiatii 495
13.4.3.3. Efecte biologice 497
13.4.4. Receptivitatea acustica 500
13.4.4.1. Privire sinoptica 500
13.4.4.2. Caracteristici acustice 500
13.4.4.3. Efecte biologice 501
13.5. Xenobiochimia unor reactii adverse la alimente 502
Referinte bibliografice (selective) 508

14. TRANZITUL XENOBIOTICELOR PRIN ORGANISM 511
14.1. Consideratii generale 511
14.2. Absorbtia 514
14.3. Biotransformarea 515
14.4. Distributia 516
14.4.1. Interactiunea xenobioticelor 517
14.4.1.1. Efectul de sinergism 517
14.4.1.2. Efectul de antagonism 517
14.4.1.3. Efectul de anergism 518
14.4.2. Aspecte cumulative privind xenobioticele 518
14.5. Eliminarea 519
14.5.1. Eliminarea pe cale renala 520
14.5.2. Eliminarea pe cale digestiva 521
14.5.3. Eliminarea pe cale pulmonara 523
14.5.4. Eliminarea pe alte cai 523
14.5.4.1. Eliminarea prin lapte 523
14.5.4.2. Eliminarea transcutanata 524
Referinte bibliografice (selective) 524

Addenda 527
Glosar minimal 547
Index de subiecte 563
Retrospective 573