Calitatea energiei electrice. Contributii. Rezultate. Perspective

Autor: Hermina Albert | Stefan Gheorghe | Nicolae Golovanov | Luminita Elefterescu | Radu Porumb
Editura: A.G.I.R.
Seria: Electrotehnica - Electroenergetica
Format: 17x24 cm
Nr. pagini: 560 color
Coperta: brosata
ISBN: 978-973-720-497-4
Anul aparitiei: 2013
Anul aparitiei primului tiraj, 2013
Prelungire de tiraj, februarie 2024
PREFATA
Calitatea energiei electrice a constituit intotdeauna o preocupare majora (principala) pentru energeticienii romani din institutiile de invatamant, din institutiile de studii si proiectari dar si din exploatare.
Ca student la Scoala Politehnica din Bucuresti, facultatea de Electromecanica in anul 1946, am aflat de aceasta problema de la profesorul meu de electrotehnica ing. Constantin Budeanu. Un dascal minunat, promotor al multor notiuni din teoria calitatii energiei electrice, recunoscut pentru dezvoltarea teoriei in regimuri nesinusoidale (relatiile referitoare la puteri, pierderi s.a. recunoscute pe plan international ii poarta numele) care a creat in Romania o scoala ce a dezvoltat teoriile legate de calitatea energiei electrice, cuprinzand cadre didactice, studenti, oameni din exploatare. De mentionat profesorii Alexandru Popescu si I.S. Antoniu de la Politehnica din Bucuresti, elaboratori de metode de calcul dar si tehnici de masurare si interpretare a rezultatelor referitoare la indicatorii de calitate.
In paralel, in Institutul Politehnic Timisoara, sub conducerea prof. Plautius Andronescu avand ca discipol pe acad. Remus Radulet a aparut un alt centru important in care s-au dezvoltat problemele legate de calitatea energiei electrice. Preocupari au existat si in Universitatile Tehnice din Iasi si din Cluj.
Dezvoltarea industriala din Romania a adus in actualitate problemele de calitate a energiei electrice pentru asigurarea sigurantei in functionare si a randamentului in functionarea utilizatorilor.
Trebuie mentionata activitatea de la “Concordia” in zona petroliera, cu cerinte deosebite de calitate a energiei electrice in care specialisti ca de exemplu ing. Bungardeanu au avut un aport important la rezolvarea problemelor de calitate a energiei electrice in instalatiile din zona. Preocuparile au fost in special pentru regimul nesimetric si nesinusoidal care, in retelele de distributie de 60 kV si de 15/20 kV, au condus la numeroase avarii. De mentionat dezvoltarea activitatii experimentale, cu elaborarea de metode de masurare si prelucrare a informatiilor.
Centrul de la Campina a ramas in functiune si dupa nationalizare, continuand sa dea specialisti valorosi care au elaborat metode de monitorizare si imbunatatire a calitatii energiei electrice.
Trebuie remarcata activitatea domnului ing. Gheorghe Stefan care si-a elaborate lucrarea de doctorat si numeroase alte lucrari impreuna cu specialisti de la intreprinderea Ploiesti si Campina.
Problema calitatii energiei electrice este astazi reglementata si normata pe plan mondial.
Dezvoltarea SEN, a industriei in Romania, conectarea unor mari utilizatori cu regim perturbator a facut necesara abordarea problemei calitatii energiei electrice si in Romania in cadrul Institutelor de Studii si Cercetare, ca ICEMENERG, ISPE s.a.
Pentru familiarizarea energeticienilor cu aceasta problema in 1998 a fost publicata lucrarea „Consideratii privind calitatea energiei electrice livrate”, autori H. Albert, N. Golovanov, I. Lungu, G. Lavrov, rezultat al unor studii elaborate in ISPE.
De asemenea, incepand din 1968 in ISPE s-a format un colectiv condus de Gh.Cretu care a efectuat numeroase masuratori privind regimul nesinusoidal. In paralel, la ICEMENERG a existat un colectiv condus de ing. Mihai Ivan care a dezvoltat o larga activitate de determinare a indicatorilor de calitate in JT, MT si 110 kV. Ambele colective au elaborate norme si instructiuni referitoare la indicatorii de calitate a energiei electrice si metode de masurare.
Acestea au beneficiat de un sprijin permanent, deosebit de competent din partea colectivului de cadre didactice din cadrul UPB, condus de dl. prof. dr. ing. N. Golovanov.
O problema mai putin studiata a fost cea a fluctuatiilor de tensiune aflata, in prezent in curs de reglementare in Romania (normativul PE142/1980 cu referire la doza de flicker este complet depasit).
In anul 1994 s-a format un colectiv care cuprindea si pe acad. Andrei Tugulea, care a promovat aspectele privind calitatea energiei electrice iar domnul Stefan Gheorghe, la acel moment director al Sucursalei Electrica Targoviste, a avut initiativa realizarii Simpozionului de Calitate a Energiei Electrice, ajuns in prezent la a X-a editie. Rolul acestui simpozion in promovarea problemelor de calitate a energiei electrice in randul energeticienilor din Romania este deosebit de important.
In ultimii ani, racordarea in reteaua electrica a centralelor eoliene, a centralelor fotoelectrice, a convertoarelor electronice etc. a necesitat studii privind efectele acestora asupra functionarii sistemului electroenergetic, analize si masuratori. Problema deosebit de importanta a necesitat colaborarea institutelor UPB, ISPE, ICEMENERG dar si a Operatorilor de Retea.
Cele prezentate evident nu au putut cuprinde intreaga activitate deosebit de vasta a energeticienilor din Romania in domeniul calitatii energiei electrice, fapt pentru care imi cer scuze fata de cei nementionati (fara vreo rea intentie). Au numai rolul de a explica de ce am considerat ca necesitate, in aceasta etapa in care este necesara generalizarea preocuparii pentru asigurarea unor indicatori de calitate normati in toate nodurile RED/RET, publicarea acestei lucrari care sa prezinte:
- indicatorii normati;
- normele internationale;
- metodele de masurare si de prelucrare a informatiilor;
- necesitatea unui management corespunzator a calitatii energiei electrice.
Speram ca lucrarea sa-si atinga scopul.
Ing. Hermina ALBERT
CUPRINS
1. INTRODUCERE 15
1.1. Aspecte generale 15
1.2. Perturbatii care afecteaza calitatea energiei electrice 18
1.3 Compatibilitatea electromagnetica 19
1.4. Indicatori si obiective de calitate a energiei electrice 22
1.5. Solutii pentru asigurarea calitatii energiei electrice 31
Bibliografie 32
2. VARIATII DE FRECVENTA 33
2.1. Aspecte generale 33
2.2. Caracteristicile de frecventa ale sarcinii 35
2.2.1. Influenta variatiilor de frecventa asupra motoarelor de actionare 35
2.2.2. Influenta variatiilor de frecventa asupra bateriilor de condensatoare si asupra filtrelor de armonice 36
2.2.3. Influenta variatiilor de frecventa asupra transformatoarelor si bobinelor din reteaua electrica 36
2.2.4. Instalatii cu frecventa variabila 37
2.3. Experienta de functionare cu frecventa scazuta 41
2.4. Indicatori de calitate ai frecventei 42
2.5. Masurarea frecventei 44
2.6. Reglarea frecventei in sistemul electroenergetic. Surse clasice de producere a energiei electrice 46
2.6.1. Regulatorul automat de viteza 46
2.6.2. Regulatorul automat de frecventa 48
2.6.3. Variatiile de frecventa si mijloace de control in centralele clasice. Reglajul putere activa-frecventa 50
2.7. Reglarea frecventei in prezenta surselor regenerabile de producere a energiei electrice 57
2.7.1. Reglarea P/f in cazul instalatiilor eoliene 58
2.7.2. Reglarea P/f in instalatiile fotoelectrice 61
Bibliografie 64
3. VARIATII DE TENSIUNE 65
3.1. Aspecte generale 65
3.2. Cauze ale variatiilor de tensiune 66
3.3. Caderi de tensiune in retelele electrice 67
3.4. Variatia de tensiune in prezenta surselor regenerabile de energie 69
3.5. Indicatori pentru evaluarea calitatii tensiunii intr-un nod al retelei electrice 72
3.6. Limite admise ale variatiilor de tensiune 74
3.7. Efectele functionarii cu tensiuni in afara benzii admise 76
3.8. Masurarea tensiunii in retelele electrice 78
3.8.1. Masurarea tensiunii cu sisteme conventionale 78
3.8.2. Masurarea tensiunii cu sisteme neconventionale 81
3.9. Surse de putere reactiva pentru controlul nivelului de tensiune 87
3.10. Controlul/Reglajul tensiunii 89
3.10.1. Reglarea ploturilor la transformatoare 89
3.10.2. Reglarea tensiunii in retele de joasa si de medie tensiune de lungime mare 90
3.10.3. Utilizarea sistemelor FACTS pentru controlul tensiunii 93
3.11. Controlul ierarhizat al tensiunilor din sistem 97
Bibliografie 100
4. GOLURI DE TENSIUNE SI INTRERUPERI DE SCURTA DURATA 101
4.1. Introducere 101
4.2. Aparitia golurilor si a intreruperilor de scurta durata 102
4.3. Diferenta intre golul de tensiune si intreruperea de scurta durata 105
4.4. Caracteristici ale golurilor de tensiune si ale intreruperilor de scurta durata 106
4.5. Marimi specifice golurilor de tensiune si intreruperilor de scurta durata 111
4.6. Nesimetria golurilor de tensiune 114
4.7. Aria de vulnerabilitate 117
4.8. Susceptibilitatea echipamentelor la goluri de tensiune si la intreruperi de scurta durata 119
4.9. Comportarea surselor regenerabile de energie la goluri si intreruperi de scurta durata 121
4.10. Indicatori pentru evaluarea golurilor de tensiune 122
4.11. Agregarea valorilor masurate 125
4.12. Evaluarea intreruperilor de scurta durata 127
4.13. Frecventa de aparitie a golurilor de tensiune 127
4.14. Masurarea golurilor de tensiune si a intreruperilor de scurta durata 128
4.15. Efectele golurilor si a intreruperilor de scurta durata 129
4.15.1. Efecte asupra calculatoarelor si asupra echipamentelor de comanda-control al proceselor 130
4.15.2. Efecte asupra motoarelor electrice si asupra variatoarelor de viteza 132
4.15.3. Efecte asupra elementelor de executie 133
4.15.4. Efecte asupra sistemelor de iluminat electric 134
4.16. Limitarea efectelor golurilor de tensiune si a intreruperilor de scurta durata 134
4.16.1. Solutii utilizand grupuri inertiale 135
4.16.2. Solutii utilizand stocare electrica a energiei 137
4.16.3. Utilizarea SVR pentru limitarea efectelor golurilor de tensiune si a intreruperilor de scurta durata 139
4.16.4. Utilizarea conditionerelor de retea 139
4.16.5. Utilizarea intreruptorului de suntare 140
Bibliografie 142
5. INTRERUPERI DE LUNGA DURATA 143
5.1. Introducere 143
5.2. Fenomene care determina intreruperi in alimentarea cu energie electrica 144
5.3. Indicatori pentru evaluarea calitatii serviciului de alimentare cu energie electrica 145
5.3.1. Indicatori pentru retelele electrice de distributie 146
5.3.2. Indicatori pentru retelele electrice de transport 151
5.3.3. Informatii necesare determinarii indicatorilor de calitate a serviciului de alimentare 153
5.4. Efecte ale intreruperilor in alimentarea cu energie electrica a utilizatorilor 153
5.5. Monitorizarea intreruperilor de lunga durata 155
5.6. Solutii de limitare a efectelor intreruperilor de lunga durata 156
5.6.1. Alimentare de rezerva din reteaua electrica publica 160
5.6.2. Utilizarea generatoarelor de interventie antrenate cu motor cu combustibil 160
5.6.3. Surse neintreruptibile utilizand baterii de acumulatoare (stocare chimica) 163
5.7. Sisteme de stocare chimica utilizate in realizarea UPS 172
5.8. Utilizarea volantului ca UPS dinamic 174
5.9. Utilizarea UPS in industrie 175
Bibliografie 176
6. SUPRATENSIUNI 177
6.1. Aspecte generale 177
6.2. Aparitia supratensiunilor in reteaua electrica 178
6.2.1. Supratensiuni datorate loviturilor de trasnet 178
6.2.2. Supratensiuni datorate comutatiilor din reteaua electrica 181
6.2.3. Supratensiuni temporare 192
6.2.4. Supratensiuni datorate conectarii in reteaua de medie tensiune a surselor regenerabile de energie 196
6.2.5. Cresteri de tensiune 197
6.3. Evaluarea supratensiunilor 199
6.3.1. Evaluarea supratensiunilor de trasnet si a supratensiunilor de comutatie 199
6.3.2. Evaluarea cresterilor de tensiune si a supratensiunilor temporare 200
6.4. Limite admise ale supratensiunilor 202
6.4.1. Limite admise pentru supratensiunile datorate loviturilor de trasnet si a celor determinate de comutatii 202
6.4.2. Limite admise pentru cresterile de tensiune si pentru supratensiunile temporare 203
6.4.3. Utilizarea curbelor CBEMA si ITIC 204
6.5. Efecte ale supratensiunilor 205
6.5.1. Daune datorate loviturilor de trasnet 205
6.5.2. Efecte ale supratensiunilor temporare 209
6.6. Mijloace de limitare a supratensiunilor 210
6.6.1. Protectia contra daunelor determinate de trasnete 210
6.6.2. Protectia contra supratensiunilor de comutatie si a celor temporare 220
6.6.3. Limitarea supratensiunilor la conectarea si deconectarea condensatoarelor 221
Bibliografie 223
7. DISTORSIUNEA CURBELOR DE TENSIUNE SI DE CURENT ELECTRIC 224
7.1. Aspecte generale 224
7.2. Cauze ale distorsiunii curbelor marimilor electrice 225
7.2.1. Distorsiuni armonice determinate de echipamente din reteaua electrica 225
7.2.2. Distorsiuni armonice determinate de sursele regenerabile de energie 234
7.2.3. Distorsiuni determinate de perturbatii interarmonice 235
7.3. Evaluarea nivelului de distorsiune 239
7.3.1 Evaluarea in domeniul timp 239
7.3.2. Evaluarea in domeniul frecventa 243
7.4. Puteri in regim deformant 252
7.4.1. Definitii ale puterilor in regim deformant 252
7.4.2. Bilanturi de puteri active in regim periodic nesinusoidal 255
7.4.3. Factorul de putere in regim nesinusoidal 257
7.5. Procedura de evaluare a calitatii tensiunii 260
7.6. Evaluarea experimentala a marimilor distorsionate 261
7.7. Determinari in circuite trifazate 264
7.8. Aspecte practice la efectuarea masuratorilor privind distorsiunea armonica 267
7.9. Limite admise ale perturbatiei 268
7.9.1. Limite pentru distorsiunile armonice 268
7.9.2. Limite admise pentru emisiile interarmonice 271
7.10. Efecte ale distorsiunii marimilor electrice 271
7.10.1. Efecte asupra transformatoarelor 273
7.10.2. Efecte asupra masinilor electrice 274
7.10.3. Efecte asupra condensatoarelor si a cablurilor 277
7.10.4. Circuite electrice in regim deformant 277
7.10.5. Dimensionarea conductorului neutru in regim nesinusoidal 280
7.10.6. Pierderi in materialele magnetice 281
7.10.7. Efecte ale interarmonicelor 282
7.11. Limitarea distorsiunii armonice 283
7.11.1. Alocarea cotelor de perturbatie 283
7.11.2. Limitarea distorsiunii armonice in circuite cu redresoare 291
7.11.3. Limitarea distorsiunii armonice in circuite de alimentare a motoarelor de tensiune continua 296
7.11.4. Utilizarea controlului PWM pentru limitarea distorsiunii armonice 297
7.11.5. Utilizarea filtrelor de armonice 298
7.11.6. UPQC (unified power quality conditioner) 315
7.11.7. Circuite de filtrare in scheme cu convertoare 316
7.11.8. Circuite cu absorbtie de curent sinusoidal 318
7.11.9. Limitarea distorsiunii armonice in instalatii cu mai multe receptoare neliniare 324
Bibliografie 325
8. NESIMETRIE 327
8.1. Aspecte generale 327
8.2. Cauzele aparitiei nesimetriilor din reteaua electrica 329
8.3. Metoda componentelor simetrice 331
8.3.1. Utilizarea componentelor pozitiva, negativa si zero 331
8.3.2. Utilizarea componentelor simetrice reale 333
8.4. Metoda componentelor modale 335
8.5. Indicatori de nesimetrie 337
8.6. Masurarea marimilor simetrice 343
8.6.1. Masurarea parametrilor simetrici 343
8.6.2. Masurarea directa a tensiunilor si curentilor electrici 345
8.6.3. Masurarea indicatorilor de nesimetrie 348
8.7. Efecte ale nesimetriei 352
8.7.1. Efecte asupra masinilor electrice 353
8.7.2. Efectele asupra transformatoarelor, cablurilor, liniilor electrice aeriene si condensatoarelor 357
8.7.3. Efecte asupra echipamentelor cu semiconductoare 361
8.7.4. Circulatia componentelor nesimetrice in reteaua electrica 363
8.7.5. Pierderi in regimuri nesimetrice si nesinusoidale 364
8.8. Limitarea nesimetriei 365
8.8.1. Limite admise ale nesimetriei 365
8.8.2 Alocarea cotelor de perturbatie in retele de medie tensiune 367
8.8.3 Alocarea cotelor de perturbatie in retele de inalta tensiune 369
8.8.4. Utilizarea de scheme specializate pentru reducerea nesimetriei 371
8.9. Utilizarea componentelor simetrice in calculul marimilor
corespunzatoare defectelor longitudinale si transversale 379
8.9.1. Analiza defectelor longitudinale 381
8.9.2. Analiza defectelor transversale 383
Bibliografie 388
9. FLUCTUATII DE TENSIUNE 390
9.1. Aspecte generale 390
9.2. Efectul de flicker 390
9.3. Efect de flicker determinat de sursele regenerabile de energie electrica 393
9.3.1. Fluctuatii de tensiune in functionare normala, in instalatii eoliene 393
9.3.2. Fluctuatii de tensiune datorate comutatiilor 396
9.4. Evaluarea efectului de flicker 398
9.5. Evaluarea indicatorilor de flicker 404
9.6. Evaluarea indicatorilor pe baza datelor calculate 407
9.7. Evaluarea factorilor de flicker in instalatiile eoliene 408
9.8. Predeterminarea nivelului de flicker 410
9.9. Evaluarea calitatii tensiunii in noduri cu fluctuatii de tensiune 414
9.10. Alocarea nivelului de perturbatii 415
9.10.1. Evaluarea in stadiul 1 415
9.10.2. Evaluarea in stadiul 2 415
9.10.3. Evaluarea in stadiul 3 420
9.11. Mijloace de compensare a fluctuatiilor de tensiune 421
9.11.1. Utilizarea de echipamente mai putin sensibile 421
9.11.2. Utilizarea de echipamente specializate 423
9.11.3. Alte solutii pentru limitarea fluctuatiilor de tensiune 436
Bibliografie 438
10. DAUNE DATORATE ABATERILOR DE LA INDICATORII DE CALITATE NORMATI
10.1. Aspecte generale 439
10.2. Daune datorate variatiilor de frecventa 440
10.3. Daune datorate variatiilor de tensiune 441
10.4. Daune asociate golurilor de tensiune si intreruperilor de scurta durata 443
10.5. Daune datorate intreruperilor in alimentarea cu energie electrica 448
10.5.1. Daune datorate intreruperilor la utilizatorii rezidentiali 451
10.5.2. Daune datorate intreruperii iluminatului stradal 451
10.5.3. Daune datorate intreruperilor la utilizatorii industriali 452
10.6. Daune datorate supratensiunilor si fenomenelor tranzitorii 454
10.7. Daunele datorate distorsiunii curbelor tensiunii de alimentare 454
10.7.1. Daunele datorate imbatranirii transformatoarelor 455
10.7.2 Daune determinate de solicitarea termica a condensatoarelor 459
10.8. Daunele datorate fluctuatiilor de tensiune 461
10.9 Daune datorate nesimetriei tensiunilor de alimentare 461
Bibliografie 462
11. CALITATEA ENERGIEI ELECTRICE IN RETELE ELECTRICE INTELIGENTE 464
11.1. Aspecte generale 464
11.2. Conceptul de Smart Grid 464
11.3. Monitorizarea calitatii energiei electrice in retele inteligente 468
11.4. Imbunatatirea nivelului de calitate a energiei electrice in retelele inteligente 471
11.5. Controlul nivelului de tensiune in retele Smart Grid 474
11.6. Controlul evenimentelor din reteaua electrica 475
11.7. Utilizarea datelor obtinute prin monitorizare 476
Bibliografie 476
12. MONITORIZAREA CALITATII ENERGIEI ELECTRICE 478
12.1. Aspecte generale 478
12.2. Conditii privind evaluarea calitatii energiei electrice 479
12.3. Sisteme si echipamente pentru monitorizarea calitatii energiei electrice 483
12.4. Rezultate ale monitorizarii calitatii energiei electrice 489
12.5. Caracteristici generale ale echipamentelor de monitorizare a calitatii energiei electrice 494
12.5.1. Date tehnice privind alimentarea si protectia aparatului 494
12.5.2. Date tehnice generale 494
12.5.3. Date tehnice privind domeniul de masurare 494
12.5.4. Date tehnice privind masuratorile de calitate a energiei electrice 495
12.5.5. Date tehnice privind caracteristicile intrarilor 495
12.5.6. Date tehnice privind acuratetea masuratorilor 495
12.5.7. Date tehnice privind comunicatia cu alte sisteme de calcul sau periferice 495
12.5.8. Date tehnice privind interfata utilizator 495
12.5.9. Date tehnice privind caracteristicile de mediu 496
12.5.10. Date tehnice privind stocarea datelor 496
12.5.11. Date tehnice privind ratele de esantionare 496
12.5.12. Alte conditii tehnice 496
12.6. Monitorizarea calitatii energiei electrice in retelele inteligente (smart grid) 496
Bibliografie 497
13. ANALIZA DATELOR EXPERIMENTALE 498
13.1. Aspecte generale 498
13.2. Incertitudinea de masurare 498
13.3. Erori de masurare 501
13.4. Analiza statistica a datelor experimentale 504
13.5. Reprezentarea datelor 506
13.6. Proceduri de agregare si de prelucrare a datelor masurate 508
13.6.1. Intervale de agregare a datelor masurate 508
13.6.2. Conceptul de marcare 510
13.6.3. Achizitia, stocarea si cautarea datelor 510
13.7. Conditii generale pe care trebuie sa le indeplineasca echipamentele de masurare 514
13.7.1. Experienta actuala referitoare la echipamentele existente utilizate in masurarile efectuate in Romania 514
13.7.2. Metodologia de prelucrare a datelor 515
13.8. Exemple privind rezultate ale studiilor experimentale efectuate 516
13.8.1. Analiza frecventei 516
13.8.2. Analiza amplitudinii tensiunii 518
13.8.3. Analiza golurilor de tensiune 519
13.8.4. Analiza intreruperilor de scurta si lunga durata a tensiunii de alimentare 521
13.8.5. Monitorizarea cresterilor de tensiune si a supratensiunilor temporare de frecventa industriala 524
13.8.6. Analiza supratensiunilor tranzitorii 526
13.8.7. Analiza nesimetriilor de tensiune si de curent electric 526
13.8.8. Analiza armonicelor de tensiune si de curent electric 527
13.8.9. Analiza interarmonicelor de tensiune si de curent electric 531
13.8.10. Monitorizarea fluctuatiilor de tensiune (nivelul de flicker) 532
13.9. Transferul datelor in circuitele de masurare 534
13.9.1. Circuite de transfer neliniare 534
13.9.2. Circuite de transfer liniare 536
Bibliografie 538
14. MANAGEMENTUL CALITATII ENERGIEI ELECTRICE 540
14.1. Aspecte generale 540
14.2. Calitatea energiei electrice, eficienta economica si performanta companiilor 544
14.3. Recomandari privind managementul calitatii energiei electrice 548
Bibliografie 551
15. DEFINITII, ABREVIERI, NOTATII, STANDARDE DIN DOMENIU 552
15.1. Definitii 552
15.2. Abrevieri 556
15.3. Notatii 556
15.4. Standarde din domeniul calitatii energiei electrice 557
DESPRE AUTORI
Hermina ALBERT a obtinut titlul de inginer electroenergetician la Facultatea de Electrotehnica a Institutului Politehnic Bucuresti, sectia Electroenergetica, in anul 1949. A desfasurat o ampla activitate in cadrul sistemul energetic din Romania, ca sef serviciu ISPE, dispecer-sef la Dispecerul Energetic National, director adjunct la Ministerul Energiei Electrice, consilier si expert la ISPE. A avut o colaborare de lunga durata cu invatamantul superior, la catedra Electrotehnica. A participat la elaborarea primului plan de electrificare din Romania si a avut contributii importante la dezvoltarea instrumentelor de studiu si analiza in sistemul electroenergetic. A publicat peste 350 de articole in reviste de specialitate din Romania si din strainatate, a elaborat numeroase normative pentru sistemul electroenergetic si peste 15 carti destinate specialistilor din sistemul energetic. De asemenea, a pus la dispozitia specialistilor traduceri ale celor mai importante lucrari straine din domeniu. Meritele deosebite in domeniul energeticii romanesti, de-a lungul intregii sale cariere, i-au fost recunoscute prin acordarea a numeroase ordine, medalii si diplome, dintre care se pot mentiona: Premiul Aurel Vlaicu al Academiei Romane, Ordinul Muncii cl. a III-a, Ordinul National Steaua Romanei in gradul de Cavaler, acordat de presedintele Romaniei. Are contributii deosebite la dezvoltarea domeniului calitatii energiei electrice.
Stefan GHEORGHE a absolvit, in anul 1981, Facultatea de Energetica a Institutului Politehnic Bucuresti (actualmente Universitatea Politehnica), unde obtine si titlul de doctor in stiinte ingineresti, in anul 1994. Dupa absolvire, isi desfasoara activitatea in sectorul energetic din Romania, in diverse pozitii de executie si management al activitatilor de transport, distributie, furnizare si producere a energiei electrice. Incepand cu anul 1994, desfasoara si o cariera didactica la Universitatea Valahia din Targoviste, Facultatea de Inginerie Electrica, in calitate de profesor universitar asociat, continuand sa profeseze si in prezent. In anul 2004 devine absolvent MBA al OPEN University Business School din Anglia. In calitate de autor sau coautor, a publicat aproape 100 de lucrari stiintifice in tara si in strainatate, carti, cursuri universitare si rapoarte internationale in domeniul energiei. Este initiatorul si organizatorul Simpozionului National de Calitate a Energiei Electrice de la Targoviste, incepand cu anul 1995. Din anul 2001, este titularul cursului Calitatea energiei electrice, la Universitatea Valahia - Targoviste, si indrumator al studentilor pentru proiectele de diploma in domeniul calitatii energiei electrice, la absolvirea facultatii. A avut contributii in studiile din domeniul calitatii energiei electrice din Romania si prin preluarea/integrarea notiunilor de calitate a energiei electrice, din cursurile de specialitate electroenergetica ale facultatilor de profil.
Nicolae GOLOVANOV a absolvit Institutul Politehnic Bucuresti in anul 1961, obtinand titlul de inginer in specialitatea Electroenergetica, iar in anul 1975, titlul de doctor in specialitatea Energetica. Incepand din anul 1961 a activat in invatamantul superior, parcurgand toate treptele didactice. In prezent este profesor emerit si conducator de doctorat in domeniul Energetica. Pe tot parcursul celor peste 50 de ani de activitate didactica a avut o colaborare activa cu specialistii din sistemul electroenergetic, participand la numeroase studii si cercetari din domeniul utilizarii eficiente a energiei electrice si al calitatii energiei electrice. Cele peste 150 de lucrari publicate in reviste de specialitate din tara si din strainatate, precum si cele peste 30 de carti de specialitate adresate studentilor, dar si operatorilor din sistemul electroenergetic, cuprind instrumente utile pentru pregatirea specialistilor in domeniu. Pentru activitatea depusa a primit distictia de Doctor Honoris Causa al Universitatii Tehnice a Moldovei. Este vicepresedintele sectiei Electrotehnica si Energetica a Academiei de Stiinte Tehnice din Romania. A fost unul dintre initiatorii studiilor in domeniul calitatii energiei electrice din Romania.
Luminita ELEFTERESCU a absolvit Universitatea Politehnica din Bucuresti, Facultatea de Energetica, si este doctor inginer in domeniul Masurari electrice. In prezent, este sef de colectiv la sectia Studii sisteme energetice, departamentul Strategii de energie si mediu din cadrul ISPE. Are o bogata experienta in domeniile: calitatea energiei electrice, siguranta in functionare, regimuri stationare ale sistemelor energetice, analiza conditiilor de stabilitate statica a sistemelor energetice, conectarea la sistemul energetic a unor noi utilizatori, conectarea de noi centrale electrice clasice si cu surse regenerabile. Unele dintre contributiile stiintifice la dezvoltarea domeniului se regasesc in numeroasele lucrari prezentate in cadrul unor importante manifestari de specialitate, din tara si din strainatate, precum si in lucrarile publicate in reviste de profil. Are contributii importante in abordarea, analiza teoretica si experimentala, precum si in interpretarea fenomenelor care determina calitatea energiei electrice.
Radu PORUMB a absolvit Universitatea Politehnica din Bucuresti (UPB), Sectia Electroenergetica, in anul 2001, iar in anul 2005 a obtinut titlul de doctor in specialitatea Inginerie electrica, la Politecnico di Torino, Italia. Incepand din anul 2001, a activat in invatamantul superior, parcurgand toate treptele didactice. In prezent, este sef de lucrari in domeniul Sisteme electroenergetice. Pe durata celor 12 ani de activitate didactica, a avut o colaborare stransa cu specialistii din sistemul electroenergetic, participand la numeroase studii si cercetari din domeniile utilizarii eficiente a energiei electrice, calitatii energiei electrice si generarii distribuite. Cele peste 60 de lucrari publicate in reviste de specialitate din tara si din strainatate, precum si cele 4 carti de specialitate adresate studentilor, dar si profesionistilor din sistemul electroenergetic, contin informatii necesare pentru pregatirea specialistilor din domeniu. Activitatea sa de cercetare a cuprins peste 40 de proiecte nationale si internationale, fiind coordonatorul UPB pentru proiectul FP7 - SiNGULAR. Are contributii importante in analiza teoretica si experimentala a problematicii ridicate de calitatea energiei electrice.