Cercetari geologice, prospectiuni si explorari pe teritoriul Romaniei. Monografie. Editia a II-a completata.

PREFATA

Geologul Stelian Dita a scris o carte pe care multi doreau sa o scrie, sau trebuiau sa o scrie. Ca sa scrii o asemenea carte iti trebuie cunostinte si pasiune. Este o lucrare monografica despre institutii si oameni din domeniul geologiei romanesti. Cartea este extrem de migaloasa deoarece autorul s-a straduit sa nu ii scape nimic din ceea ce a intreprins breasla geologica din Romania de la inceputuri pana in prezent.

Asa cum se stie, geologia romaneasca a luat nastere in primele noastre universitati - de la Iasi si Bucuresti, prin munca si geniul a doua personalitati memorabile: Grigore Cobalcescu si Gregoriu Stefanescu, carora nu ar trebui sa le facem doar statui si sa le dam nume de strazi ci sa-i pomenim ori de cate ori avem prilejul. Si a mai avut norocul, geologia romaneasca sa il aiba pe Ludovic Mrazec (jumatate oltean prin mama) al carui geniu organizatoric si stiintific a stat la temelia constructiei geologiei romanesti moderne. Evident ca nu a realizat-o singur, ci a avut puterea si talentul sa mobilizeze pe putinii geologi de la inceput de veac XX intr-un efort memorabil reflectat in splendida harta geologica a Romaniei scara 1: 500 000. Aceasta este o veritabila icoana a geologiei romanesti moderne pe care atunci cand o privesti nu poti sa nu iti vina in minte pe langa Mrazec si Macovei, alti cativa memorabili contributori: G.M. Murgoci, Popescu-Voitesti, Ion Simionescu, Ion Atanasiu, Mircea Savul, Theodor Krautner, Ion Bancila, Ghica Budesti, Gh. Paliuc, Gh. Manolescu, Al. Codarcea, M. Ilie, M. Pauca, D. Giusca, N. Petrulian, T. P. Ghitulescu, M. Socolescu.

Evident ca orice demers privind activitatea geologica romaneasca pleaca de la aceste personalitati. Dar, cu timpul, geologia a devenit pe langa stiinta si o activitate practica, economica. Acestei etape si acestui tip de geologie ii consacra, in cartea sa domnul Dita, cea mai mare parte din volumul scris. Constituirea geologiei economice in Romania s-a realizat, in deosebi dupa cel de-al doilea razboi mondial si aceasta a coincis si cu perioada comunista de la noi din tara. Comunistii au avut un interes special pentru dezvoltarea geologiei aplicate in Romania, gratie si caracteristicilor geologice favorabile pentru zacaminte de petrol, aur si uraniu, in deosebi. Norocul a fost ca cei care au condus geologia romaneasca in anii ’50-’60 ai secolului trecut au fost personalitati cu o solida pregatire profesionala si o incontestabila autoritate morala. Nu a mai fost Mrazec, dar a continuat Macovei care s-a inconjurat de figuri marcante ale geologiei: Codarcea, Ianovici, Petrulian, Giusca, Murgeanu, Sabba Stefanescu, care au avut nu numai solide cunostinte stiintifice dar si dorinta si pasiunea de a contribui la opera fauririi geologiei romanesti moderne. Putem sa numim pe drept cuvant deceniile VI, VII si VIII ale secolului XX ca perioada geologiei romantice, a fost o perioada de mare efervescenta practica si stiintifica la care au participat sute sau chiar mii de persoane al caror efort organizat in institutii - dintre care unele efemere iar altele care au dainuit si s-au consolidat in aceasta perioada. Rezultatele marcante ale acestei perioade au fost realizarea unei noi imagini cartografice a geologiei Romaniei prin harta scara 1: 200 000, multe foi scara 1: 100 000 si 1: 50 000, sau harti tematice (harta metalogenetica, harta geochimica, harta hidrogeologica etc.). Urmare a acestui efort zestrea de rezerve si resurse minerale si de hidrocarburi s-a amplificat,atat prin descoperirea de noi areale - platforam Moesica, platoul continental al Marii Negre, pentru hidrocarburi, sau noi tipuri de zacaminte de minerale utile - aurifere (Baia Mare), cuprifere (Muntii Metaliferi si Banat). In plus s-au descoperit zeci de zacaminte nemetalifere care au sustinut industria expansiva de constructii din perioada comunista.

Toate acestea au insemnat un efort entuziast si adesea chiar eroic din partea geologilor romani. Pentru ca, orice am spune, geologia economica insemneaza daruire si risc iar acestea presupun multa munca, stiinta si inspiratie.

Cartea geologului Stelian Dita incearca sa ne prezinte aceasta veritabila epopee. Ne trec prin fata ochilor zeci de institutii si foarte multe persoane, multe ramase in anonimat, dar care au insemnat ceva pentru acele vremuri. Este greu, daca nu imposibil, sa redai efortul real al fiecarui geolog ce a contribuit la nasterea multor obiective economice, pentru ca fiecare dintre acestea are povestea sa. Dar lucrarea revine mereu, pe parcursul ei, la reperele care au marcat momentele importante care au avut raspunderea conducerii diferitelor componente ale geologiei romanesti si care au luminat cu ideile lor „intunericul” de la zi si din subteran: M. Socolescu, D. Giusca, N. Grigoras, I. Patrut, V. Brana, V. C. Papiu, M.G. Filipescu, N. Oncescu, Gr. Raileanu. Tuturor acestora, si multora altii nestiuti ori poate uitati, le este dedicata cartea pe care o prefatam. Geologul Stelian Dita este un om de altfel modest dar generos prin efort si daruire civica.

Sunt printre persoanele carora autorul le-a marturisit acum cativa ani, intentia sa acum cativa ani de a scrie aceasta carte. L-am incurajat, cum fac ori de cate ori iau cunostinta de o initiativa laudabila, dar nu am crezut ca o finalizeaza atat de repede. De altfel lucrarea, asemeni altora mai fragmentare de care autorul aminteste, este o carte recuperatorie de care geologia romaneasca si mai ales geologii - cati au mai ramas, aveau nevoie. Este o carte pe care geologul Dita a dedicat-o celor multi si modesti care au lucrat pe ogorul geologiei romanesti fara a se gandi neaparat la recompense si satisfactii materiale.

Prof. dr. Gheorghe POPESCU
Presedinte al Societatii de Geologie Economica a Romaniei

CUPRINS

Abrevieri 12
Introducere 13

Partea I. ISTORIC. METODE MODERNE DE CERCETARE. INSTITUTII SI MUZEE GEOLOGICE 11
CONSIDERATII GENERALE 21
1. SCURT ISTORIC 27
1.1. Substante minerale solide 27
A. Aur (Au) 27
B. Argint (Ag) 28
C. Cupru (Cu) 30
E. Fier (Fe) 32
F. Mangan (Mn) 32
G. Carbuni 34
H. Grafit 36
I. Substante minerale nemetalifere si roci utile 39
J. Minerale radioactive si rare 41
K. Sarea si sarurile de potasiu si magneziu 44
1.2. Hidrocarburi 48
1.3. APE MINERALE 55

2. METODE SI MIJLOACE MODERNE DE CERCETARE GEOLOGICA 60
2.1. CERCETAREA FUNDAMENTALA 61
2.2. PROSPECTIUNEA 64
2.2.1. Prospectiunea preliminara 65
2.2.2. Prospectiunea de detaliu 67
2.3. EXPLORARE 67
2.3.1. Explorarea preliminara 68
2.3.2. Explorarea de detaliu 68
2.4. PROSPECTIUNI SI EXPLORARI PENTRU HIDROCARBURI 69
2.5. EVIDENTA PRIMARA IN GEOLOGIE 72
2.6. IN GEOLOGIE NEPREVAZUTUL FACE LEGEA 72

3. ACTIVITATI CONEXE DE CERCETARE GEOLOGICA 76
3.1. Activitatea de geofizica 76
3.1.1. Seismologia 78
3.1.2. Cercetari seismice 79
3.1.4. Geofizica de sonda pentru carbuni 79
3.1.5. Geofizica de sonda realizata simplu si sigur. O noua abordare 80
3.1.6. 40 de ani de investigare in geofizica romaneasca dupa brevetarea metodei D.R.R. pentru carotajul electric al sondelor - provocari si aplicatii recente 80
3.1.7. Incotro geofizica? 81
3.2. Activitatea de geologie tehnica 83
3.3. Activitatea de hidrogeologie 88
3.4. Activitatea de geochimie 94
3.5. Activitatea de geodezie 99
3.6. Activitatea de probare a zacamintelor minerale si analizelor de laborator 104
3.7. STIATI CA...? 108

4. INSTITUTII GEOLOGICE IN ROMANIA - TRADITII Si ORGANIZARE 111
4.1. UNIVERSITATI 114
4.1.1. Universitatea din Iasi 114
4.1.2. Universitatea din Bucuresti 115
4.1.3. Universitatea din Cluj 116
4.2. INSTITUTE GEOLOGICE 117
4.2.1. Institutul Geologic al Romaniei (IGR) 117
4.2.1.1. Comitetul Geologic (C.G.) 126
4.2.1.2. Muzeul National de Geologie 131
4.2.2. Institutul de geodinamica „Sabba S. Stefanescu” 134
4.2.3. Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie si Geoecologie Marina (INCD-GEOECOMAR) 137
4.2.4. Institutul National de Dezvoltare-Cercetare pentru Fizica Pamantului 138

4.3. INTREPRINDERI GEOLOGICE 139
4.3.1. S.C. Prospectiuni S.A. 139
4.3.1.1. Intreprinderea de Prospectiuni si Laboratoare a Comitetului Geologic (I.P.L.) 141
4.3.2. Trustul de Prospectiuni, Explorari si Deschideri de Mine Noi (TPEDMN) 168
4.3.3. Intreprinderea geologica de prospectiuni pentru substante minerale solide (I.G.P.S.M.S.) 188
4.3.4. Intreprinderea de Prospectiuni Geologice-Geofizice (I.P.G.G.) 194
4.3.4.1. Intreprinderea de Prospectiuni Geologice-Geofizice pentru Hidrocarburi (I.P.G.G.H.) 194
4.3.4.2. Intreprinderea de Prospectiuni Geologice-Geofizice (I.P.G.G.) 204
4.3.5. S.C. FORADEX S.A. 216
4.3.5.1. ACEX 217
4.3.5.2. ISEM si IGEX 219
4.3.5.3. IFLGS 228
4.3.6. Intreprinderea de Prospectiuni si Explorari Geologice (I.P.E.G.) 235
4.3.7. Trustul de Metale Rare 238
4.3.8. Intreprinderea de Foraje si Alimentare cu Apa (I.F.A.A.) 240
4.3.9. Institutul de Proiectari Miniere (I.P.R.O.M.I.N.) 243

5. RETELELE UNITATILOR DE PROSPECTIUNI SI DE CERCETARE-DEZVOLTARE DIN ROMANIA 246
5.1. RETEAUA UNITATILOR DE PROSPECTIUNI DIN ROMANIA 246
5.2. Reteaua unitatilor de cercetare-dezvoltare din Romania 248
Domeniul Stiintelor geonomice si tehnice 248
Domeniul Geologiei 248
Domeniul Petrol si Gaze 250
Domeniul Minereuri 251
5.3. RETELELE UNITATILOR DE PROSPECTIUNI SI DE CERCETARE-DEZVOLTARE DIN ROMANIA 253

6. MUZEE DE GEOLOGIE DIN ROMANIA 256
6.1. Muzeul Aurului din Brad 256
6.2. Muzeul de Mineralogie - Universitatea Babes-Bolyai - Cluj-Napoca 257
Colectii si expozitii permanente 257
Expozitii permanente 258
6.3. Muzeul de Mineralogie Baia Mare 260
6.4. Muzeul National al Petrolului 262
6.5. Muzeul National de Geologie 263

Partea a II-a. 247 SPECIALISTI IN DOMENIUL STIINTELOR GEOLOGICE CU APORT SEMNIFICATIV IN GEOLOGIA ECONOMICA 265

Postfata 447

Bibliografie 453