Criza energetica din Romania
Autor: Victor Vaida
Editura: A.G.I.R. - S.I.E.R.
Seria: Politici, strategii, dezvoltare
Format: 17,5x25 cm
Nr. pagini: 224
Coperta: legata
ISBN: 978-973-720-829-3
Anul aparitiei: 2022
CUVANT INTRODUCTIV
Energetica trebuie sa fie un factor important in mana Guvernului, pentru obtinerea unei cresteri economice sustenabile si cresterea bunastarii generale a populatiei.
Daca factorii de decizie ar fi inteles problemele deosebit de complexe ale energeticii romanesti, ar fi luat la momentul potrivit masurile necesare pentru prevenirea crizei energetice din Romania si reducerea efectelor acesteia.
In 2021, a aparut in Romania si in Uniunea Europeana criza preturilor la energia electrica si la gaze, care a luat prin surprindere conducerea tarii si conducerile institutiilor statului, cu responsabilitati in domeniul energetic.
In Romania aceasta criza a preturilor reprezinta doar o parte a unei crize energetice profunde, care a inceput imediat dupa 1990 si a continuat pas cu pas pana astazi.
Masurile luate de Guvern pentru limitarea efectelor crizei preturilor la energia electrica si la gaze sunt doar de sustinere financiara partiala a consumatorilor de energie electrica si gaze.
Aceste masuri nu actioneaza asupra cauzelor crizei energetice, care nu numai ca persista, dar se poate accentua in continuare.
Modul in care au actionat Guvernul, Ministerul Energiei si institutiile statului, cu responsabilitati in domeniul energeticii, arata ca nu se intelege ca energetica romaneasca este intr-o situatie critica si ca trebuie luate masuri exceptionale de redresare.
Modul in care a fost prezentata criza preturilor la energia electrica si gaze, de catre conducerile institutiilor statului, arata ca nu se cunoaste realitatea.
Aparitia crizei energetice din Romania a fost favorizata de factori la nivel global, european si national.
Se pun insa unele intrebari, la care este necesar sa se raspunda:
- Care sunt factorii la nivel global, european si national, care au favorizat aparitia crizei energetice din Romania?
- Se cunosteau cauzele crizei energetice din Romania, de catre conducerea tarii si de catre conducerile institutiilor statului cu responsabilitati in domeniul energetic?
- S-au luat la timp masurile necesare pentru prevenirea crizei energetice din Romania?
- S-au luat, din 1990 pana astazi, masuri care au favorizat aparitia crizei energetice din Romania?
- Daca se cunosc cauzele, se pot lua masurile necesare pentru stoparea crizei energetice din Romania si reducerea efectelor sale?
Romania fiind membra a Uniunii Europene, politica sa energetica depinde de politicile si strategiile energetice ale acesteia.
Politicile si strategiile Uniunii Europene depind in buna masura de situatiile geopoliticile globale, prezente si viitoare.
Razboiul ruso-ucrainian, care a devenit o problema majora europeana si globala, este factor principal de favorizare a crizei energetice europene si a crizei energetice din Romania. Acest conflict scoate in evidenta importanta resurselor energetice pentru Europa, care are o dependenta de import de peste 60% si care va creste in continuare, in timp ce este un mare consumator de resurse energetice.
Dependenta de gazul rusesc a creat o imensa problema privind inlocuirea acestuia cu alte resurse energetice, iar modul de rezolvare difera in tarile Uniunii Europene.
Romania, desi are o dependenta de import de resurse energetice de circa 20%, depinde de importul gazului rusesc si trebuie sa gaseasca solutii sa-l inlocuiasca.
Criza energetica a inceput imediat dupa 1990, cand au inceput sa fie luate masurile de privatizare a societatilor cu activitate de proiectare-cercetate, de constructii-montaj, de fabricare utilaje, echipamente si materiale pentru energetica etc.
Dupa 1996, s-a facut restructurarea RENEL si apoi a CONEL, care au dus la slabirea activitatilor de producere, transport si distributie energie electrica si termica.
Masurile de privatizare au condus la reducerea activitatilor de proiectare-cercetare, constructii-montaj si de fabricare de echipamente si instalatii pentru energetica.
Piata de energie electrica, care s-a infiintat in 2000 (etapa I) si 2005 (etapa II), pe baza unei structuri necorespunzatoare a productiei de energie electrica (mixul energetic), rezultata in urma restructurarii CONEL, a functionat neeficient si nu a contribuit, cum ar fi trebuit, la dezvoltarea economiei, a sistemului energetic si la cresterea bunastarii generale a populatiei.
Cuplarea pietei de energie electrica la cea regionala si apoi la cea unica europeana nu s-a facut in urma unor studii, care sa arate efectele asupra economiei si a nivelului de trai al romanilor si care sunt masurile ce trebuie luate pentru reducerea acestor efecte.
Politica UE, de a se stabili preturi unice la energia electrica si gaze, afecteaza diferit tarile membre, dupa nivelul de dezvoltare si nivelul de trai. Tarile cu economii dezvoltate si nivel de trai ridicat sunt mai putin afectate, comparativ cu tarile din estul Europei.
Politica Uniunii Europene de a reduce si apoi de a opri complet productia de energie electrica pe baza de carbune, inainte de a fi puse in loc alte capacitati, cu tehnologii moderne si curate, este gresita, lucru dovedit dupa inceperea razboiului ruso-ucrainian, cand Germania a hotarat sa-si mareasca productia pe baza de carbune.
Gresita este si decizia UE si a Guvernului Romaniei de a se opri complet productia pe carbune in Romania pana in 2030, in timp ce Germania si Polonia au primit aprobare sa functioneze cu carbune si dupa 2030, desi emisiilor lor de CO2 sunt mult mai mari.
Astazi se constata cat de gresita a fost masura luata de Guvernul Romaniei, de privatizare a unei parti din resursele energetice (gaze si titei) si de inchidere aproape complet a extractiei de carbune din Valea Jiului.
Masurile de restructurare si privatizare din sistemul energetic au dus la reducerea drastica a investitiilor in noi capacitati de producere (U3 si U4 CNE Cernavoda, CHE Tarnita - Lapustesti, termocentrale cu ciclu combinat pe gaze, LEA de transport interne etc.), fiind afectate direct activitatile de proiectare-cercetare, constructii-montaj, fabricarea de echipamente, utilaje si materiale pentru industria energetica.
De asemenea, statul nu a mai sprijinit, prin reprezentantele sale comerciale si ambasade, obtinerea de contracte in strainatate pentru societatile privatizate din industria constructoare de masini si electrotehnica, pentru institutele de proiectare-cercetare si societatile de constructii-montaj.
Daca, in 1990, Romania avea capacitati de proiectare-cercetare, constructii-montaj si de fabricare a centralelor termoelectrice cu grupuri energetice cu puteri de pana la 330 MW, unitati nucleare de 706,5 MW, centrale hidroelectrice cu grupuri hidroenergetice cu puteri pana la 200 MW, statii si linii electrice cu tensiune de pana la 400 kV, astazi mai exista doar circa 10-20% din aceste capacitati si un numar mare de societati comerciale de proiectare-cercetare, constructii-montaj si fabricare de echipamente energetice au falimentat si s-au dizolvat, sunt in insolventa sau au activitate redusa.
In industria energetica au avut loc restructurari care au dus la desfiintarea sau la slabirea activitatii societatilor comerciale, la fel ca in intreaga industrie romaneasca.
Se constata ca avem de-a face cu un stat slab, care a abandonat sustinerea economiei, industriei si a energeticii.
Este rezultatul activitatii statului timp de peste 30 de ani, care nu a aparat corespunzator interesul national si independenta energetica a tarii.
Romania nu va mai avea o industrie de constructii de masini si electrotehnica, activitati de proiectare-cercetare, si de constructii-montaj, pentru energetica, la nivelul celor din anul 1990, lucru ce se va arata in aceasta carte.
De asemenea, nu mai are o scoala romaneasca pentru lucratori, tehnicieni si ingineri pentru energetica, asa cum a avut pana in 1990.
Nu va mai avea specialisti in proiectare-cercetare, constructii-montaj, exploatare, constructii de masini si electrotehnica, ca pana in anul 1990, pregatiti in scolile romanesti si specializati pe teritoriul Romaniei.
Industria energetica este intr-o situatie ingrijoratoare.
Este nevoie de un stat puternic implicat in dezvoltarea energeticii.
In situatia actuala orice investitie in energetica, realizata cu echipamente din import, cu asistenta tehnica de proiectare, punere in functiune si exploatare din exterior, va costa Romania de cateva ori mai mult, fata de perioada precedenta cand se realizau toate acestea cu forte proprii.
Toate activitatile privind proiecte energetice, realizate de Romania in exterior, sunt aproape inexistente.
In prezent avem o criza energetica profunda in Romania, care are mai multe componente, aparute in perioada 1990 - 2022, care insa nu au fost remarcate de conducerea tarii si de institutiilor statului cu activitate in domeniul energetic, pentru a fi luate la timp masurile necesare pentru prevenirea, stoparea si ameliorarea crizei care astazi are efecte majore asupra economiei, energeticii si populatiei.
Autorul
PREFATA
In aceasta carte, se prezinta criza energetica din Romania, crizele sale componente, principalele cauze care au favorizat aparitia acestora, precum si Orientarile strategice pe termen mediu si lung privind dezvoltarea si functionarea Sistemului Energetic si limitarea efectelor crizei energetice din Romania.
In capitolul 1, se prezinta criza energetica din Romania si crizele sale componente. Criza energetica din Romania a inceput imediat dupa 1990, odata cu luarea masurilor de restructurare si privatizare in industria energetica si industria constructoare de masini si electrotehnica, care au favorizat aparitia pas cu pas a crizelor componente ale crizei energetice.
Componentele principale ale crizei energetice sunt:
a) Criza legislatiei primara si secundara din domeniul energetic;
b) Criza resurselor energetice;
c) Criza capacitatilor de productie energie electrica si termica;
d) Criza sistemelor centralizate de termoficare;
e) Criza activitatilor de cercetare-proiectare;
f) Criza activitatilor de constructii-montaj;
g) Criza industriei de constructii de masini si electrotehnica pentru energetica;
h) Criza pretului energiei electrice si al gazelor;
i) Criza cadrelor de conducere, a specialistilor si a lucratorilor pentru energetica;
j) Criza determinata de o avarie de sistem energetic, totala sau partiala.
Din pacate, aceste crize componente ale crizei energetice nu au fost prevenite sau oprite prin masuri corespunzatoare ale institutiilor statului.
Acum constatam o manifestarea agresiva a crizei energetice, afectand energetica, economia si bunastarea generala a populatiei.
Criza pretului la energia electrica, energia termica si gaze naturale, componenta a crizei energetice din Romania, vine sa atraga un puternic semnal de alarma, cu scopul evitarii, daca nu este prea tarziu, a unei crize energetice de proportii in Romania.
Masurile necesare pentru prevenirea crizei se pot lua de catre autoritatile statului numai daca conducerile acestora sunt corect informate si sunt constiente de importanta energeticii si de gravitatea aparitiei crizei energetice.
Evenimentele importante petrecute in ultimele trei decenii si masurile luate au slabit energetica romaneasca, chiar daca s-au luat si unele masuri corecte, neluandu-se insa la momentul potrivit masurile necesare de eficientizare si dezvoltare.
Este momentul, desi este destul de tarziu, ca statul prin autoritatile sale responsabile sa aplice politici si strategii energetice coerente, de dezvoltare a energeticii si de protectie a acesteia impotriva influentelor situatiei geopolitice actuale si de perspectiva.
In capitolul 2, se prezinte cauzele crizei energetice din Romania.
Sunt mai multe cauze care au generat criza energetica din Romania si crizele energetice componente ale acesteia, care au aparut dupa 1990, din cauza unor politici si strategii energetice deficitare, privind dezvoltarea si functionarea Sistemului Energetic National, precum si a unei legislatii primare si secundare necorespunzatoare:
- Lipsa unei strategii energetice coerente;
- Functionarea neeficienta a pietei de energie electrica;
- Modul de folosire a resurselor primare de energie;
- Privatizarile in sectorul energetic si in industria constructoare de masini si electrotehnica pentru energetica;
- Mixul energetic necorespunzator;
- Structura pretului energiei electrice;
- Costurile energiei electrice;
- Securitatea alimentarii cu energie electrica;
- Conducerea institutiilor statului si a societatilor comerciale din sectorul energetic si sistemul electroenergetic;
- Realizarea angajamentelor fata de Uniunea Europeana;
- Oprirea instalatiilor centralizate de termoficare;
- Reducerea activitatii de proiectare si cercetare din sistemul energetic;
- Reducerea activitatii de constructii-montaj din sistemul energetic;
- Reducerea activitatii constructiei de masini si electrotehnica pentru energetica.
In capitolul 3, se prezinta Orientarile strategice pe termen mediu si lung, privind dezvoltarea si functionarea Sistemului Energetic si limitarea efectelor crizei energetic din Romania.
Sunt prezentate 23 de orientari strategice, care recomanda institutiilor statului un set de masuri ce ar trebui luate pentru dezvoltarea si functionarea in siguranta a sistemului energetic si de limitare a efectelor crizei energetice asupra economiei si a nivelului de trai al populatiei.
In capitolul 4, se prezinta concluziile privind rolul energeticii in dezvoltarea economiei si cresterea nivelului de trai.
Multumesc domnului dr. ing. Codreanu Nicolae care a sprijinit aparitia acestei lucrari, punand la dispozitia autorului mai multe tabele si grafice privind diferite probleme ale energeticii romanesti, europene si mondiale.
Multumesc tuturor celor care au sprijinit aparitia cartii, oferind informatii scrise sau verbale privind diferite probleme ale energeticii romanesti.
Multumesc societatii S.C. ENERGY - SERV S.R.L., directori: Boris Bobu si Catalin Dragostin, pentru sprijinul financiar acordat aparitiei cartii.
Multumesc domnului Mihai Mihaita, presedinte AGIR, pentru sprijinul acordat aparitiei cartii.
Multumesc Editurii AGIR: domnului ing. Dan Bogdan, redactor sef, domnului Gazdaru Mihai si doamnei Mihaela Mariuta pentru sprijinul acordat aparitiei cartii.
Nu in ultimul rand, multumesc sotiei, Lia, pentru intelegerea si sprijinul acordat in timpul realizarii cartii.
Autorul
CUPRINS
1. CRIZA ENERGETICA DIN ROMANIA 19
2. CAUZELE CRIZEI ENERGETICE DIN ROMANIA 31
2.1. Lipsa unei strategii energetice coerente 31
2.1.1. Introducere 31
2.1.2. Realizarea de investitii in capacitati noi de productie si de transport a energiei electrice 34
2.1.2.1. Introducere 34
2.1.2.2. Investitii in noi capacitati de productie 37
2.1.2.2.1. Grupuri termoenergetice 37
2.1.2.2.2. Grupuri hidroenergetice 40
2.1.2.2.3. Grupuri nuclear-electrice 41
2.1.2.2.4. Grupuri energetice cu resurse regenerabile de energie (RES) 42
2.1.2.3. Investitii in capacitati noi de transport a energiei electrice 52
2.1.2.4. Concluzii privind investitiile prevazute a fi realizate conform Strategiei energetice 2007-2020 54
2.1.3. Sisteme centralizate de termoficare 56
2.1.3.1. Introducere 56
2.1.3.2. Instalatiile de termoficare alimentate din termocentrale 57
2.1.3.2.1. Introducere 57
2.1.3.2.2. Evolutia si structura productiei de energie termica in centralele termoelectrice de termoficare cu combustibili fosili 59
2.1.4. Activitati de sprijin pentru exploatarea, dezvoltarea si modernizarea instalatiilor energetice 60
2.1.5. Prognoza consumului si productiei de energie primara 61
2.1.6. Prognoza consumului si productia de energie electrica 61
2.1.7. Eficienta energetica 62
2.1.8. Mediul inconjurator 63
2.1.8.1. Introducere 63
2.1.8.2. Emisiile de gaze cu efect de sera (GES) 67
2.1.8.2.1. Introducere 67
2.1.8.2.2. Emisiile totale de GES in tarile UE 67
2.1.8.2.3. Contributia sectorului energetic la totalul emisiilor GES in UE 70
2.1.8.2.4. Emisiile totale de GES in industria energetica din Romania 76
2.1.8.2.5. Concluzii 77
2.1.9. Propunerile Romaniei pentru participarea la strategiile energetice UE 78
2.2. Functionarea neeficienta a pietei de energie electrice 78
2.2.1. Introducere 78
2.2.2. Structura pietei angro de energie electrica 79
2.2.3. Functionarea pietei angro de energie electrica 82
2.2.4. Tranzactiile export-import de energie electrica 83
2.2.5. Pretul energiei electrice pentru consumatorii casnici din tarile membre UE 85
2.2.6. Consumul de energie electrica in tarile membre UE 93
2.2.7. Particularitatile crizei energetice in tarile UE si Anglia 96
2.2.8. Concluzii 96
2.3. Modul de folosire a resurselor primare de energie 97
2.3.1. Introducere 97
2.3.2. Rolul resurselor energetice la formarea crizei energetice din Romania 99
2.3.3. Asigurarea Uniunii Europene cu resurse primare de energie 104
2.4. Privatizarile in sectorul energetic 105
2.5. Mixul energetic necorespunzator 106
2.5.1. Introducere 106
2.5.2. Mixul energetic 108
2.5.3. Concluzii 117
2.6. Structura pretului energiei electrice 118
2.7. Costurile energiei electrice 119
2.8. Securitatea alimentarii cu energie electrica 120
2.9. Conducerea institutiilor statului si a societatilor comerciale din sectorul energetic si sistemul electroenergetic 121
2.10. Realizarea angajamentelor fata de Uniunea Europeana 122
2.11. Oprirea instalatiilor centralizate de termoficare 123
2.11.1. Introducere 123
2.11.2. Evolutia si structura productiei de energie termica in centralele termoelectrice de termoficare cu combustibili fosili 129
2.11.3. Concluzii 130
2.12. Reducerea activitatii de proiectare si cercetare in sistemul energetic 130
2.12.1. Institutul de Studii si Proiectari Energetice (ISPE) 130
2.12.1.1. Introducere 130
2.12.1.2. Scurt istoric 131
2.12.1.3. Sectiile ISPE 133
2.12.1.4. Lista principalelor proiecte elaborate de sectia Constructii ISPE - Bucuresti, verificate si expertizate de catre IGSIC incepand cu anul 1963 136
2.12.2. Institutul de Cercetari si Modernizari Energetice (ICEMENERG) 141
2.12.2.1. Introducere 141
2.12.2.2. Scurt istoric 142
2.12.3. Institutul de Studii si Proiectari Hidroenergetice (ISPH) 44
2.12.4. Institutul de Cercetari Nucleare (ICN) Pitesti 144
2.12.4.1. Introducere 144
2.12.4.2. Scurt istoric 145
2.12.5. Institutul de Proiectari si Cercetari Echipamente Termoenergetice (ICPET) Bucuresti 145
2.12.5.1. Scurt istoric 145
2.12.5.2. Conceptia de turbogeneratoare 146
2.12.6. Institutul National de Cercetare-Dezvoltare si Incercari pentru Electrotehnica (ICMET) Craiova 147
2.12.7. Concluzii 148
2.13. Reducerea activitatii de constructii montaj in Sistemul Energetic 149
2.13.1. Trustul Energoconstructia (T.E.C.) 149
2.13.1.1. Introducere 149
2.13.1.2. Scurt istoric 150
2.13.2. Trustul Energomontaj (T.Eg.M.) 151
2.13.2.1. Introducere 151
2.13.2.2. Scurt istoric 155
2.13.3. Trustul Electromontaj (T.E.M.) 156
2.13.3.1. Introducere 156
2.13.3.2. Scurt istoric 157
2.13.4. Trustul Hidroconstructia 158
2.13.4.1. Introducere 158
2.13.4.2. Scurt istoric 160
2.13.5. Intreprinderea Nuclear Montaj (I.N.M.) 162
2.13.6. Concluzii 162
2.14. Reducerea activitatii de constructii de masini si electrotehnica pentru energetica 163
2.14.1. Introducere 163
2.14.2. Programul de dezvoltare 164
2.14.3. Principalele intreprinderi de constructii de masini cu activitate pentru energetica 170
2.14.3.1. Intreprinderea de Masini Grele Bucuresti (I.M.G.B.) 170
2.14.3.1.1. Scurt istoric 170
2.14.3.2. VULCAN Bucuresti 179
2.14.3.2.1. Scurt istoric 179
2.14.3.3. U.C.M. Resita 182
2.14.3.3.1. Scurt istoric 182
2.14.4. Principalele intreprinderi din industria electrotehnica cu activitate pentru energetica 187
2.14.4.1. S.C. ELECTROPUTERE CRAIOVA 187
2.14.4.4.1. Introducere 187
2.14.4.4.2. Dezvoltarea constructiei de aparataj electric de medie si inalta tensiune 188
2.14.4.4.3. „50 de ani de traditie si prestigiu in domeniul transformatoarelor de putere” 192
2.14.4.4.4. Decenii de progres in domeniul masinilor electrice 197
2.14.5. Concluzii 198
3. ORIENTARI STRATEGICE PE TERMEN MEDIU SI LUNG PRIVIND DEZVOLTAREA SI FUNCTIONAREA SISTEMULUI ENERGETIC SI LIMITAREA EFECTELOR CRIZEI ENERGETICE DIN ROMANIA 199
4. CONCLUZII 217
Bibliografie 223
DESPRE AUTOR
Prof. dr. ing. Victor VAIDA, s-a nascut in satul Cincis, comuna Teliuc, judetul Hunedoara, la data de 13 septembrie 1945. A urmat cursurile Facultatii de Electrotehnica din Timisoara, Sectia Electroenergetica, pe care le-a absolvit in anul 1968.
Activitatea profesionala. A inceput activitatea in anul 1968, ca inginer stagiar la Trustul Energomontaj Bucuresti, Santierul Termocentrala Mintia - Deva, unde a participat la construirea si punerea in functiune a primei etape a termocentralei Mintia, formata din patru grupuri de 210 MW, pana la 1 ianuarie 1972. In perioada 1972-1974 a facut o specializare la firma Siemens - Germania, pentru punerea in functiune a centralelor electrice si nucleare, fiind inginer de punere in functiune la Centrala Termoelectrica EMDEM si Nucleara Biblis (2 grupuri, de 1200 si 1300 MW, cele mai mari din lume la acel moment) din R.F. Germania. Intors in tara a participat la montarea, punerea in functiune si exploatarea centralelor termoelectrice Rovinari (4 grupuri de 330 MW), Turceni(8 grupuri de 330 MW), si Mintia (6 grupuri de 210 MW), in perioada 1975-1989, in calitate de director general si director tehnic.
Dupa 1989 a fost viceprimar la Primaria Judetului Hunedoara, deputat in Parlamentul Romaniei, Camera Deputatilor (1990-1992), vicepresedinte cu probleme de Productie, Transport si Distributie la RENEL Bucuresti (1991-1993), presedinte-director general la RENEL Bucuresti (1993 - 1995),director general (1995 - 2005) si director tehnic (2005-2008) la S.C. Electrocentrale Deva, prefect al judetului Hunedoara (octombrie 2004 - martie 2005). Dupa 2008, a fost presedinte la S.C. TMP Bucuresti S.A. si presedinte - director general la S.C. Power Plant Fagaras.
Activitatea didactica. A inceput activitatea didactica in anul 1997, in calitate de conferentiar universitar la Facultatea de Energetica, Universitatea din Oradea(1997-2001), apoi profesor universitar (2001-2015), predand cursul „Bazele energeticii si conversia energiei”. Din anul 2007 este profesor universitar asociat la Facultatea de Inginerie Mecanica si Electrica (Sectia energetica), Universitatea din Petrosani, predand cursurile „Partea electrica a centralelor electrice” si „Piata de energie electrica”. In perioada 2005 - 2010 a fost profesor universitar asociat la Facultatea de Inginerie din Hunedoara, Universitatea Politehnica din Timisoara, masterat energetic, predand cursul„Probleme speciale ale consumatorilor de energie electrica”.
Activitatea stiintifica si culturala. Activitatea stiintifica s-a materializat in 18 carti si peste 200 de articole si conferinte in domeniul energetic, in tara si in strainatate. A fost coordonator, autor sau colaborator la peste 100 de proiecte de cercetare-dezvoltare, pe baza de contract/grant sau lucrari de cercetare/dezvoltare/modernizare in domeniul energetic si studii in domeniul energetic. Ca presedinte al Comitetului Membru Roman al Consiliului Mondial al Energiei si presedinte RENEL, a fost organizator al Conferintei Nationale de Energie - Neptun (1994). Este organizator al Conferintei Nationale de Energetica, Simpozionului de Siguranta in Functionare a Sistemelor Energetice si de Informatica in Energetica, in perioada 1991-2015. Este consultant pentru firme din tara si din strainatate, pentru probleme din domeniul energetic: studii de solutie si fezabilitate pentru investitii de centrale termoelectrice moderne, de mare putere, cu parametri ultra-supracritici; centrale cu ciclu combinat cu gaze naturale, cu performanta ridicata; centrale de cogenerare pe gaze; centrale pe resurse regenerabile etc. Este membru a colectivul de specialisti pentru realizarea Studiului „Energetica in Tranzitie - 2050” pentru Uniunea Europeana, in cadrul EUREL - Bruxelles (Asociatia Societatilor Inginerilor Electrotehnicieni, Energeticieni si din Telecomunicatii).
In cadrul activitatii culturale, ca presedinte a Asociatiei „Cincisenii” a fost organizator al Festivalurilor de Muzica Populara „Floare mandra de Cincis”, Concursuri de colinzi etc., din judetul Hunedoara.
Activitatea manageriala, internationala si sociala. In cadrul activitatii manageriale a fost: presedinte - director general sau vicepresedinte al RENEL; director general, sau director tehnic la centralele electrice Mintia, Rovinari, Turceni; seful grupului parlamentar ecologist-social democrat; membru al comisiilor economice si de mediu ale Adunarii Deputatilor; vicepresedinte al comitetului interparlamentar Romania - China; secretar al comitetului interparlamentar Romania - Germania; secretar al comitetului interparlamentar Romania - Argentina; membru al Comitetului de Directie al UNIPEDE (Uniunea Internationala a Producatorilor si Distribuitorilor de Energie Electrica) - Paris; seful delegatiei romane la Comisia Europeana - Bruxelles, pentru negocierea „Cartei Europene a Energiei”; membru al Comisiei de Energetica a Academiei Romane; presedinte al Comitetului Membru Roman al Consiliului Mondial al Energiei; presedintele Consiliului de Conducere al Patronatului ELPEGA (Petrol, Gaze, Energie); vicepresedintele Patronatului CONPIROM (Industrie); presedintele ARIST (Asociatia Romana pentru Istoria Stiintei si Tehnicii) si membru fondator; presedinte si prim-vicepresedinte al SIER (Societatea Inginerilor Energeticieni din Romania); membru al Comisiei „Eficienta XXI” - ONU, Geneva; membru al Asociatiei de Promovare a Calitatii; membru de onoare al Comitetului Facultatii de Energetica Bucuresti; membru al Comitetului Business „Area Generation” Eurelectric - Bruxelles; membru de Onoare a MEE - Societatea Inginerilor Electrotehnicieni si de Telecomunicatii din Ungaria; membru si membru onorific AGIR; membru al Adunarii Generale a EUREL - Bruxelles (Asociatia Societatilor Inginerilor Electrotehnicieni, Energeticieni si din Telecomunicatii) (2002-2015), membru al Comitetului Executiv (2008-2015), presedinte executiv (2011-2013) vicepresedinte (2014-2015), presedinte (2015-2016).