Electronica romaneasca. O istorie traita. Vol.5. Componente electronice. Partea I.

COORDONARE SERIE: ING. NONA MILLEA

COORDONATOR VOLUM: ING. NONA MILLEA

Colectivul de autori ai vol. 5 (in ordine alfabetica):
Dr. ing. Marius BAZU cap. III
Dr. ing. Radu BARSAN cap. V.1.3
Radu BOSTAN cap. V.3.2
Dr. ing. Mihai BREAZU cap. VIII.3 (in colaborare)
IEEE life fellow, dr. ing. Constantin BULUCEA cap. I
Ing. Aristide BUZULOIU cap. VII
Dr. ing. Cornel COBIANU cap. V.2
Dr. ing. Ion CONSTANTINESCU cap. II.7.1
Acad. Dan DASCALU cap. IV.2
Fiz. Doina DIDIV cap. II.1, II.2 (in colaborare)
Ing. Magdalena GHEORGHI?A cap. II.2.7
Cristian IONESCU cap. V.3.1
Ing. Dorel JURCOVAN cap. III.8.1
Prof. dr. ing. Pompiliu MANEA cap. VIII.3 (in colaborare)
Dr. ing. Nona MILLEA Prefata, Addenda, cap. II.2.1, II.2.2, II.3, II.4, II.5, II.6, II.8, V.3, V.4, VI, VII, si II.2.1, II.2.5, II.2.6 (in colaborare)
Ing. Ion MIU cap. V.1
Dr. ing. Raluca MULLER cap. IV.1
Ing. Milan PELEANU cap. II.2.4
Ing. Eugen POPA cap. II.6
Dr. ing. Vasile RUS cap. VIII.4
Prof. dr. ing. George TOACSA cap. IX
Prof. dr. ing. Valeriu STANCIU cap. X
Dr. ing. Ioan STOIAN cap. VIII.2

„Popoarele primitive sunt numai acelea care nu-si cunosc trecutul.”

Blaise Pascal

PREFATA

Volumul V incheie seria „Electronica romaneasca. O istorie traita”, care prezinta parcursul electronicii romanesti de la infiintare pana la disparitia ei.

Scopul lucrarii este de a face cunoscute realizarile industriei electronice roma-nesti, care a aparut pe plan mondial in primul deceniu al secolului XX, iar la noi in tara in cel de al treilea deceniu - desi sub aspect teoretic specialistii au abordat domeniul practic simultan cu cei din vest.

Cele 5 volume trateaza urmatoarele domenii:

Volumul I urmareste evolutia industriei Bunurilor de larg consum electronice, realizate de intreprinderile Radio Popular/Electronica, Tehnoton - Iasi, Electromures - Targu Mures, Fabrica de Cinescoape - Bucuresti, Fabrica de Ferite - Urziceni. Tot vol. I prezinta inceputurile Televiziunii publice si Structura invatamantului de profil - profesional, tehnic si superior.

Volumul II se refera la industria de Electronica Profesionala din MICM, deve-nit MIMUEE - Ministerul Industriei de Masini Unelte, Electrotehnica si Electronica. Pentru electronica profesionala si pentru cea destinata armatei cercetarea stiintifica s-a facut in Institutul de Cercetari Electronice - ICE/ICSITE Bucuresti iar productia s-a realizat la FEMI/IEMI si Electronica/IEI. Un capitol descrie, in pre¬miera, realizarile din domeniul radiocomunicatiilor militare - care au putut fi prezentate abia dupa intrarea Romaniei in NATO, cand acele aparate au devenit piese de muzeu.

Volumul III se refera la industria Tehnicii de Calcul - cu cercetarea de inceput la IFA, Institutele Politehnice Timisoara si Cluj, si apoi in Institutul de Tehnica de Calcul - ITC Bucuresti precum si productia realizata la Fabrica de Calculatoare - Felix. Sunt prezentate de asemenea unitatile conexe acestei activitati la FEPER, IIRUC si Rom Control Data.

Volumul IV prezinta al doilea pilon al electronicii din Romania si anume indus-tria de Telecomunicatii, realizata la Electromagnetica si in MTTc la ICRET si RTv. Tot in acest volum este descrisa si activitatea extrem de bogata a ICEMENERG-MEE pentru constructia de aparatura electronica cu care a fost dotat Sistemul Energetic National, si ceva aproape necunoscut chiar specialistilor - constructia la FAN - IFA a aparaturii de masura si control pentru Centrala Nucleara de la Cernavoda - care nu fusese achizitionata odata cu licenta de la canadieni, precum si a unor magneto¬metre cu care au fost echipate statiile cosmice sovietice si cehoslovace.

Volumul V contine o sectiune in care sunt prezentate fabricile si unitatile de cercetare pentru industria de Componentele electronice: IPRS Baneasa, ICCE Institutul de cercetari pentru componente electronice devenit dupa 1996 IMT Institutul de cercetari pentru Microtehnologii, IPEE Curtea de Arges, intreprinderea Microelectronica si Conect. Volumul contine si Unitatile care au sprijinit electronica: CER - Comitetul Electrotehnic Roman, ASRO - activitatea de standardizare inclusiv Institutul de Standardizare, INM - Institutul National de Metrologie, OSIM - Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci, Editura Tehnica. Un loc special este acordat cercetarii stiintifice romanesti care a stat la baza dezvoltarii economiei nationale - chiar si in cazurile in care inceputul productiei anumitor repere s-a realizat pe baza de licente. Volumul trece in revista si unitatile care conserva cate ceva din electronica romaneasca a sec. XX si anume Muzeele tehnice si Expozitiile.

La scrierea celor 5 volume au participat peste 140 de autori. Intre acestia sunt dl. Dan Dascalu - academician, dl Constantin Bulucea - membru de onoare al Academiei Romane si IEEE life fellow, doi fosti ministri, dl ing. Gheorghe Airinei si dl. prof. dr. ing. Nicolae Dragulanescu trei fosti ministri adjuncti: dr. ing. Jean Constantinescu, prof. dr. ing. Vasile Baltac si prof. dr. ing. Florin Teodor Tanasescu, 13 profesori universitari, 11 doctori in stiinte si multi alti ingineri - fosti directori tehnici, sefi de sectii si specialisti de marca din uzine si institute de cercetari. In SUMARUL volumelor I-IV este dat Cuprinsul sumar al primelor 4 volume si Lista integrala a autorilor.

Avand in vedere ca volumul V a depasit 1100 pag. am hotarat, ca din motive tehnice, sa fie publicat in doua parti cu aparitie simultana avand o singura Prefata - dar Lista autorilor, Cuprinsul si Bibliografia, sunt separate pentru fiecare parte.

Volumul V a avut o soarta aparte, traseul editorial i-a fost intrerupt de mai multe. Prima oprire a fost primirea Premiului Petre Sergescu al Academiei Romane in decembrie 2019. Momentul de o deosebita valoare pentru electronisti trebuia retinut. Acest premiu reprezinta cea mai mare apreciere a muncii depuse de autori - pentru care multumim cu respect conducerii Academiei Romane. A doua oprire a avut loc in septembrie 2020 - dupa predarea lucrarii „Un secol de electronica in Romania” solicitata de domnii academicieni Victor Spinei si Bogdan Simionescu - pentru seria „Civilizatia romaneasca” dedicata Marii Uniri planificata la Editura Academiei Romane - a carei aparitie doream sa o semnalam. Intrucat data aparitiei nu s-a clarificat nici dupa 6 luni de la predarea lucrarii am hotarat publicarea volumului V.

Despre istoria electronicii s-a scris destul de putin. Semnalam lucrarile:

- Teodor Popescu, Posta si Telecomunicatiile in Romania, Bucuresti, 1906;

- Gh. Enciu, gral, Posta si Telecomunicatiile in Romania, Bucuresti, 1984;

- Mihai Draganescu, acad. (coord.), Telecomunicatiile in Romania - pagini de istorie, Ed. Academiei Romane, 2003;

- Ceracean I., gral, Transmisiunile Armatei Romane (1873 - 2012), Ed. Militara, 2012.

In schimb s-au scris zeci de carti despre personalitatile care au marcat domeniul, Dragomir Hurmuzescu, Augustin Maior, Sergiu Condrea, Tudor Tanasescu, Emil Giurgea, Gheorghe Cartianu, Emil Petrascu s.a.

Cele 5 volume din „Electronica romaneasca. O istorie traita, aparute intre anii 2010-2021, reprezinta prima lucrare despre istoria industriei electronice.

Principalii destinatari ai acestei serii sunt tinerii, pentru care secolul XX este istorie, iar despre istoria tehnicii s-a scris si se scrie foarte putin. Aceasta lipsa de informatie a fost remarcata si de prof. Valeriu Jinescu care justifica initierea de catre dansul a seriei de volume intitulate „Pagini din istoria dezvoltarii industriei Romaniei”, astfel : In urma cu cativa ani am intrebat studentii din anul IV carora le predam disciplina , daca stiu ca in Romania a existat pana nu demult o industrie constructoare de masini, echipamente si instalatii industriale. Au fost surprinsi sa afle ca o asemenea industrie a existat ... I-am rugat sa-si intrebe parintii (in 1989 aveau varsta lor). Acelasi raspuns, nu stiau! Generatiile de azi si de peste timp trebuie sa afle marele efort intelectual si material, implicarea totala a inginerilor si universitarilor-ingineri in propasirea industriala a tarii, in aducerea ei la nivelul din 1990, cand Romania era pe locul 5/6**, la nivel European. (** cifra oficiala: in 1990, Romania era pe locul 10 la nivel European).

La scrierea seriei „Electronica romaneasca. O istorie traita” ne-am propus cateva obiective si apreciem ca le-am atins prin felul in care se prezinta cartile. Speram sa se inteleaga ca:

1. Seria de 5 volume - este o lucrare document:

A fost scrisa numai pe baza de documente oficiale scrise sau marturii - arhive vii - ale semnatarilor textelor din experienta si trairile proprii. Seria Electronica romaneasca este un capitol apartinand istoriei tehnice a tarii, cu scopul de a prezenta si conserva eforturile tehnico-economice si realizarile dintr-o anumita peri-oada. Ea se adreseaza profesionistilor si istoricilor. Afirmam ca eforturile autorilor seriei au condus la reconstituirea a peste 75% din prospectele si cataloagelor produselor electronice fabricate, distribuite in intreaga lume prin intermediul Intreprinderii de Comert Exterior - Electronum.

2. Lucrarea este o lectie:

Generatiile urmatoare pot invata ca Romania a avut o industrie electronica implicata in dezvoltarea majoritatii ramurilor economiei nationale, nu asa cum se afirma astazi ca tara era „un maldar de fiare vechi”, idee vehiculata pentru a justifica distrugerile provocate de clasele politice succesive, prin jaf.

Generatia mea de ingineri a demonstrat ca este posibil ca in Romania sa se dezvolte o productie bazandu-se in mare masura pe cercetarea proprie ... Acesta este mesajul cartilor noastre: increderea in potentialul tehnic romanesc, in calitatea profesionala si umana a colectivelor de cercetatori si muncitori. In secolul trecut acestia au fost dedicati fara preget ideii de a ajunge in timp cat mai scurt la nivelul atins de firme si institute de renume din strainatate, asa s-a ridicat electronica prin efortul specialistilor romani.

Cine doreste sa le minimizeze valoarea spunand ca electronica s-a dezvoltat pe baza de licente, greseste. Analiza amanuntita a structurii productiei facuta in cartile noastre clarifica eroarea continuta in aceasta afirmatie. Licentele - acolo unde s-au achizitionat - au fost doar punctul de plecare de la care a pornit dezvoltarea unor ramuri pentru care lipsea traditia - electronica fiind printre acestea.

As sublinia si cu acest prilej, pentru urmasi, ca de fapt oamenii lucrau pentru tara, Comunisti convinsi erau putini, exact ca si in prezent cand migratia cetatenilor de la un partid la altul e legata de interese nicidecum de convingeri. Partidul se impauna cu rezultatele noastre si il lasam sa o faca fiindca asigurau cat de cat banii pentru salarii si investitii.

3. Lucrarea este un protest:

Democratia originala adoptata iresponsabil dupa anul 1989 a condus la distrugerea si disparitia, in 30 de ani, in totalitate a industriei ridicata intre 1950 - 1990. Documentatia oficiala din lucrare poate deveni un argument juridic pertinent.

4. Lucrarea este un omagiu adus celor care, anonimi si in tacere, si-au dedicat o mare parte din viata la locurile de munca pentru a construi ceva trainic pentru viitorul lor si al familiile lor precum si pentru ca Romania sa devina mai mult decat o tara „eminamente agricola” asa cum ne-au tot dorit, de prin anii ‘60, vecinii mai apropiati sau mai departati din lagarul socialist.

Lansarea volumelor ne-a adus in fata cateva aspecte a caror elucidare este necesara. Unii au afirmat ca lucrarea a fost scrisa de „nostalgici” care doresc sa demonstreze ca in comunism era mai bine si ca atare nu ar trebui consultata/ folosita de urmasi. Cum acest termen este atribuit astazi in sens peiorativ fostilor comunisti, ma simt obligata sa precizez ca lucrarea este, dincolo de scopul ei de document istoric, un exercitiu de intelegere a comportarii corpului tehnic vis a vis de regimul politic al acelei epoci.

Lucrarea este scrisa de aceeasi oameni care au conceput si ridicat industria electronica romaneasca, de aceea se si intituleaza „O istorie traita”, iar daca se pare cumva ca transpare vreo urma de nostalgie din expunerea autorilor, aceasta se refera la uzinele si institutele pe care ei le-au proiectat si ridicat, in conditii de maxime sacrificii materiale si nu numai, dar care astazi nu mai exista, nicidecum la regimul politic din acei ani. Dupa un regim de dictatura nu prea avem de ce sa fim nostalgici, traiam efectiv intr-un lagar. Ca ingineri sufeream de imposibilitatea participarii la manifestari stiintifice in afara tarii si de lipsa unor reviste sau documentatii din vest. E drept ca multi salariati ajunsesera membri de partid, era speranta partidului de a se face popular, dar nu toti purtatorii unui carnet rosu erau si comunisti. In decembrie 1989, existau 3.831.000 membri de partid, conform declaratiei acad. Dinu Giurescu, dar o foarte mica proportie dintre asa numitii membri ai PCR erau si comunisti convinsi, fapt demonstrat prin aceea ca dupa 22 decembrie 1989 partidul s-a destramat complet, nimeni ne mai pretinzand vreo legatura cu acesta. Este un caz unic in istorie cand milioane de oameni s-au dezis in 24 de ore de regimul care ii captase, pe unii din ei prin presiune si violenta. Si in orice caz trebuie facuta o diferenta clara intre politica sociala si cea economica.

Inginerii - in special profesionistii, si electronistii faceau parte din aceasta categorie fiind triati inca de la alegerea meseriei - in marea lor majoritate si-au vazut de treaba, nu de aventuri politice, cei buni si-au vandut regimului stiinta nu constiinta, ei erau apreciati in primul rand dupa realizarile lor tehnice, nu dupa convingeri exprimate in vorbe sau imagini precum multi oameni de cultura. De aceea, spre deosebire de acestia din urma, care - strict dependenti de politica - intr-o noapte s-au despartit de opera lor din trecut, literara sau filosofica, noi inginerii consideram ca trecutul ne apartine cu bunele si relele lui si nimeni nu are dreptul sa arunce la lada de gunoi a istoriei, odata cu politica absurda, si realizarile pozitive, tehnice si economice, ale oamenilor acelor ani, care au facut Romania cunoscuta in lume, motivati de considerente patriotice nu politice.

*

Suntem constienti ca lucrarea are si lacune, pe de o parte din lipsa unei documentatii exhaustive, pe de alta parte pentru ca si ceea ce am gasit a aparut uneori dupa aparitia volumului care ar fi trebuit sa o cuprinda. Chiar noi, daca am avea timp sa o rescriem, am organiza materialul putin altfel. Timpul de care am dispus - limitat in primul rand de riscul pierderii naturale a autorilor - nu ne-a permis apro-fundarea cap. II.7, III si partial IV din vol. I si a cap. II din vol. V, totusi deliberat nu le-am omis, pentru a da o imagine de ansamblu cat mai veridica a electronicii romanesti. Speram ca in viitor se vor gasi pasionati care sa completeze aceste goluri, intelegand buna credinta si impartialitatea cu care a fost scrisa cartea, si astfel sa scoata la iveala noi surse documentare.

Multumim anticipat tuturor pentru contributia lor viitoare, oricat de mica.

Speram ca generatia tanara, careia ii este adresata aceasta lucrare, sa-i inteleaga mesajul. Poate nu ar fi lipsit de interes ca in ultimul an de studii, studentii de la Facultatea de Electronica sa audieze si o lectie (doua are) despre istoria electronicii romanesti.

Avem ferma convingere ca vor exista si alti entuziasti care vor construi o noua industrie electronica in Romania si e bine ca ei sa mediteze la filosofia lui Eminescu: „Vrei viitorul a-l cunoaste // Te intoarce spre trecut” sau a unui proverb chinezesc care spune „Invata ca construiesti viitorul pornind de la trecut”. Pentru ei aceasta carte sa fie trecutul.

In final adresez respectuoase multumiri tuturor celor peste 140 de autori care au lucrat intr-un regim de total voluntariat, singura justificare a gestului lor fiind una patriotica sau poate si una sentimentala.

Ma plec cu respect in fata marilor profesori care au tinut Romania aproape de electronica, de la aparitia ei si pe tot parcursul secolului trecut, prin scolile create si specialistii formati si nu in ultimul rand aduc un omagiu miilor de electronisti anonimi - ingineri, tehnicieni si muncitori - care in conditii sociale dificile si-au adus aportul la construirea in Romania a unei ramuri de varf a stiintei si tehnicii secolului XX, electronica.

Multumiri speciale colaboratorilor apropiati: domnii dr. ing. Ion Constantinescu, col. (r) dr. ing. Anton Muraru, col. (r) ing. Danut Serban si nu in ultimul rand dr. ing. Aurel Millea, care acceptand rolul unui permanent partener de dialog, mi-a acordat un ajutor complex la cristalizarea si prezentarea lucrarii intr-o forma cat mai unitara.

Exprim, de asemenea, sincera recunostinta dlui dr. ing. Ioan Ganea, directorul Editurii AGIR si colectivului d-sale, care au acceptat reluarea vol. V in repetate randuri, penultimul fiind dupa acordarea Premiului Academiei - care apartine acestei serii si trebuia si el prezentat.

In final, repet: cele 5 volume din „Electronica romaneasca. O istorie traita?, aparute intre anii 2010 - 2021, reprezinta prima lucrare despre istoria industriei electronice in ansamblul ei.
Au fost scrise gandind ca Nicolae Titulescu: Am vrut sa fiu un far... Si chiar daca nu voi fi un far ci o candela ajunge. Si chiar daca nu voi fi nici macar o candela ajunge, fiindca m-am straduit sa aprind lumina.

Dr. ing. Nona Millea Decembrie 2019/martie 2021

Cei 150 de coautori ai volumelor 1-5 ai cartii „Electronica romaneasca. O istorie traita” sunt recunoscatori si multumesc decidentilor Academiei Romane pentru apre-cierea eforturilor lor, confirmata prin aceasta distinctie. Ei au considerat munca lor dificila de concepere si elaborare a continutului acestor volume ca pe o datorie primordiala fata de urmasi, pentru a-i face sa inteleaga rolul Electronicii in dezvoltarea si performantele economiei tarii noastre, in speranta ca acestia vor dori, putea si sti sa o revigoreze.

Este de retinut ca cele cinci volume sus-mentionate contin peste 20.000 pagini scanate dupa documente tehnico-economice recuperate din diverse surse, fiindca originalele au fost distruse odata cu arhivele unitatilor demolate.

CUPRINS

I. FABRICATIA DE COMPONENTE IN ROMANIA. „A FI SAU A NU FI?”
(Bulucea Constantin ) 19
I.1. Opozitia utilizatorilor 19
I.2. Evolutia tehnologiei circuitelor integrate 22
I.2.1. Cazul tehnologiei circuitelor integrate bipolare si a dispozitivelor de putere 24
I.2.2. Cazul tehnologiei circuitelor integrate Metal-Oxid-Semiconductor (MOS) 25
I.3. Privatizarea si globalizarea productiei de componente 32
I.3.1. Cercetarea si dezvoltarea de componente electronice 36
I.4. Incheiere 41

II. INTREPRINDEREA DE PIESE RADIO SI SEMICONDUCTOARE - IPRS BANEASA 43
II.1. Scurt istoric (Didiv Doina) 43
II.1.1. Structura organizatorica 46
II.1.2. Viata intreprinderii 47
II.1.3. Momente aniversare 52
Addenda coordonatorului 55
II.2. Productia I.P.R.S. Baneasa (Didiv Doina, Peleanu Milan, Popa Eugen, Gheorghita Magdalena, Millea Nona) 56
II.2.1. Informari despre parcursul IPRS Baneasa 57
II.2.1.1. IPRS Baneasa - 25 de ani de activitate, de la licenta la inovatie 57
II.2.1.2. Dupa 25 de ani de acumulari tehnologice, o mobilizare spre obiectivele revolutiei electronizarii 64
II.2.1.3. Schimb de email-uri din SUA 67
II.2.2. Serviciul Mecanic Sef si Sectia II 2100 - Autoutilare 71
II.2.3. Sectia 2200 - Dispozitive cu Germaniu 72
II.2.4. Sectia 2300 - Diode si Tiristoare 80
II.2.5. Sectia 2400 - Circuite integrate 90
II.2.6. Sectia 2500 - Tranzistoare si Diode cu siliciu 96
II.2.7. Sectia 2700 - Componente pasive (Gheorghita Magdalena) 103
Anexa II.2.1. Tehnologia de fabricatie a condensatoarelor din Sectia 2700 110
II.2.8. Sectia 2800 - Corpul tehnic al productiei 113
II.2.9. IPRS si oamenii sai 117
II.3. Asigurarea Calitatii produselor fabricate la IPRS Baneasa (Millea Nona) 119
II.4. Indicatorii tehnico-economici (Millea Nona) 126
II.5. Exportul IPRS Baneasa (Millea Nona) 140
II.6. Privatizarea si disparitia IPRS Baneasa (Popa Eugen) 143
II.7. Amintiri - Marturii - Comentarii 149
II.7.1. Componentele? O aventura de neevitat (Constantinescu Ion) 149
II.8. Valoarea unui om exprimata matematic (Millea Nona) 179

III. INSTITUTUL DE CERCETARI PENTRU COMPONENTE ELECTRONICE - ICCE (Bazu Marius) 185
III.1. Scurt istoric 185
III.1.1. Infiintare, denumire, conducere 185
III.1.2. Sediu 190
III.1.3. Unitati generate de institut 193
III.1.4. Specialisti din institut plecati in tara si in strainatate 197
III.2. Resurse materiale si umane 199
III.2.1. Structura organizatorica si infrastructura 199
III.2.1.1. Structura din perioada 1969 - 1974 199
III.2.1.2. Structura institutului intre 1974 - 1989 200
III.2.1.3. Structura institutului intre 1990 - 1991 201
III.2.2. Resurse umane 203
III.2.2.1. Perioada dintre 1969 si 1974 203
III.2.2.2. Perioada dintre 1974 si 1989 207
III.2.2.3. Perioada dintre 1990 si 1996 211
III.3. Cercetarea 218
III.3.1. Metodologia de cercetare 218
III.3.2. Evolutia domeniilor de cercetare din institut 220
III.3.2.1. Realizari din perioada 1969 - 1972 220
III.3.2.2. Sesiunea de comunicari din iunie 1976 222
III.3.2.3. Conferinta Anuala de Semiconductoare 225
III.3.2.4. Studiul din mai 1991 225
III.3.3. Realizari personale ale cercetatorilor din institut 225
III.3.3.1. Publicatii 226
Anexa III.3.1. Contributii originale - CCPCE Bucuresti 232
Anexa III.3.2. Despre posibilitatea de evolutie a Institutului de Cercetari pentru Componente Electronice (ICCE) (Constantin Gheorghiu, Sergiu Iordanescu) 235
III.4. Tehnologii si produse 249
III.4.1. Primele produse realizate de ICCE 249
III.4.2. Produse si servicii ale ICCE livrate in perioada 1969 - 1996 250
III.5. Conferinta Anuala de Semiconductoare (CAS) 258
III.5.1. Echipa CAS 259
III.5.2. Locul de desfasurare 262
III.5.3. Lucrarile si participantii CAS 266
III.5.4. Volumele CAS 272
III.5.5. Spiritul CAS 273
III.5.6. In loc de incheiere la acest capitol 281
III.6. Alte activitati ale institutului 282
III.6.1. Educatie 282
III.6.2. Colaborari 283
III.6.3. Publicatii realizate de institut. Cataloagele ICCE 288
III.6.4. Surse de informare si documentare 291
III.7. Viata sociala 294
III.7.1. Sindicatul institutului 294
III.7.2. Protectia muncii 295
III.7.3. Locuintele 297
III.7.4. Transportul 297
III.7.5. Cantina 298
III.7.6. Concursurile sportive 299
III.7.7. Alte actiuni sindicale 299
III.8. Marturii 300
III.8.1. Cum sa lupti cu un gaz de lupta (Dorel Jurcovan) 300
III.8.2. Cum a aparut primul volum CAS (Marius Bazu) 304

IV. INCD - PENTRU MICROTEHNOLOGIE - IMT 307
IV.1. Esentialul despre INCD - Microtehnologie - IMT Bucuresti 2015
(Muller Raluca) 307
IV.1.1. Scurt istoric - date de identificare a institutului 307
IV.1.2. Activitatea de cercetare-dezvoltare-inovare 313
IV.1.2.1. Structura 313
IV.1.2.2. Principalele domenii de cercetare-dezvoltare ale institutului 314
IV.1.2.3. Rezultatele finantarii institutionale: Programul Nucleu 2009 - 2015 316
IV.1.2.4. Politica de resurse umane 317
IV.1.2.5. Politicile economice si sociale 319
IV.1.3. Evolutia situatiei economico-financiare 321
IV.1.4. Infrastructura de cercetare-dezvoltare, facilitati de cercetare 321
IV.1.4.1. Facilitatea IMT-MINAFAB 322
IV.1.4.2. CENASIC - Centrul cercetare pentru nanotehnologii dedicate sistemelor integrate si nanomateriale avansate pe baza de carbon 329
IV.1.4.2.1. Principalele directii de cercetare care vor fi abordate in aceasta noua infrastructura, care este parte integranta a facilitatii IMT-MINAFAB 330
IV.1.4.3. Echipamente cu valoare peste 100.000 de Euro, achizitionate in cadrul CENASIC 331
IV.1.5. Proiecte din fonduri structurale in care a fost implicat IMT-Bucuresti 334
IV.1.6. Participarea IMT-Bucuresti in proiecte internationale 334
IV.1.6.1. FP6 - proiecte coordonate de IMT-Bucuresti 334
IV.1.6.2. FP6 - proiecte - IMT-Bucuresti - partener 335
IV.1.6.3. FP7 - proiecte coordonate de IMT-Bucuresti 336
IV.1.6.4. FP7 - proiecte - IMT-Bucuresti - partener 336
IV.1.6.5. Participari FP 7 337
IV.1.6.6. Proiecte COST 338
IV.1.6.7. Proiecte Leonardo da Vinci 338
IV.1.6.8. Proiecte MNT ERA-NET 339
IV.1.6.9. Proiecte Bilaterale SEE Romania - Norvegia 339
IV.1.6.10. Proiecte cu ESA (Agentia Spatiala Europeana) 339
IV.1.7. Evolutia in timp a rezultatelor stiintifice 340
IV.1.7.1. Structura rezultatelor de cercetare-dezvoltare 340
IV.1.7.2. Rezultatele activitatii: cercetari finalizate si valorificate la beneficiari (conf. Raport anual 2014) 341
IV.1.7.3. Rezultate obtinute in cadrul unor proiecte internationale - prin colaborare cu firme din EU 343
IV.1.7.4. Oportunitati de valorificare a rezultatelor de cercetare 344
IV.1.8. Actiuni pentru cresterea prestigiului si vizibilitatii IMT,
vizite, manifestari diverse, participari la expozitii, premii 345
IV.1.9. Evenimente organizate de INCD Microtehnologie - IMT Bucuresti in anii 2014 si 2015 346
Anexa IV.1.1. Obiectul de activitate al IMT 351
Anexa IV.1.2. Laboratoarele de cercetare ale IMT 352
IV.2. Institutul de Microtehnologie (IMT): O istorie subiectiva (Dascalu Dan) 357
IV.2.1. Introducere 357
IV.2.1.1. Evolutia IMT descrisa din perspectiva fostului director general 357
IV.2.1.2. Definirea si evolutia domeniului 358
IV.2.1.3. Nota privind organizarea capitolului si sursele de informatie disponibile 359
IV.2.1.4. Recunoasteri si multumiri 359
IV.2.2. Platforma Baneasa: industria de semiconductori a Romaniei dupa 1989 360
IV.2.2.1. Evolutii in perioada „postdecembrista” 360
IV.2.2.2. Raporturile cu Microelectronica S.A. 361
IV.2.2.3. Raporturile cu ICCE: de la colaborarea din anii ‘70 la fuziunea din 1996 363
IV.2.3. Perioada „de supravietuire”: primii ani ai institutului national 365
IV.2.3.1. Organizarea initiala. Desprinderea din colaborarea cu Microelectronica S.A. 365
IV.2.3.2. INCD - Microtehnologie incepe sa se organizeze 367
IV.2.3.3. Sursele de finantare ale activitatii institutului 367
IV.2.4. Perioada de dezvoltare a institutului 368
IV.2.4.1. Surse de informatie pentru aceasta perioada 368
IV.2.4.2. Politica IMT si momente de bilant 369
IV.2.4.3. Resursele umane si performanta stiintifica 372
IV.2.4.4. Cooperare europeana desfasurata in IMT 381
IV.2.4.5. Infrastructura de cercetare 382
IV.2.4.6. „Centrul de cercetare pentru nanotehnologii dedicate sistemelor integrate si nanomaterialelor avansate pe baza de carbon” - CENASIC 388
IV.2.4.7. Infrastructuri de transfer tehnologic si inovare 391
IV.2.4.8. Efortul de a realiza parteneriate la nivel national 391
IV.2.4.9. Contributia IMT la definirea domeniului „nanostiinta si nanotehnologie” in Romania 394
IV.2.4.10. Focalizarea strategica pe Tehnologiile Generice Esentiale (TGE) 397

V. INTREPRINDEREA MICROELECTRONICA 401
V.1. Microelectronica (Miu Ion) 401
V.1.1. Scurt istoric 401
V.1.2. Consideratii generale legate de productia ... Microelectronicii 403
V.1.3. Alte date despre Microelectronica de la dr. Radu Barsan 406
V.2. Ganduri, amintiri, opinii. Fenomenul Microelectronica (Cobianu Cornel) 408
V.2.1. Scoala romaneasca de dispozitive si circuite electronice 408
V.2.2. Intreprinderea Microelectronica, varful tehnologic al platformei Baneasa 412
V.2.3. Specialistii fondatori ai intreprinderii Microelectronica 413
V.2.4. Intreprinderea Microelectronica - o sansa a generatiilor de tineri absolventi 415
V.2.5. Microelectronica, incotro? 420
V.2.6. O punte catre prezent 421
V.3. Spicuiri din presa 423
V.3.1. Microelectronica „perla industriei IT” din RSR 423
V.3.2. Microelectronica a investit 15 mil. euro intr-un centru de cercetare si productie LED 424
Addenda coordonatorului 424
V.4. Spionajul tehnologic si Microelectronica (Millea Nona) 425
V.4.1. O parere credibila 425
V.4.2. Orizonturi rosii citita de subsemnata - inginer electronist 427
Anexa V.1.1. Data Book Microelectronica 433
Anexa V.1.2. Revista Microelectronica nr. 15/1987 439
Anexa V.1.3. Date financiare Microelectronica S.A. Bucuresti
440

VI. INTREPRINDEREA DE PRODUSE ELECTRONICE SI ELECTROTEHNICE
- IPEE CURTEA DE ARGES (Millea Nona) 441
VI.1. Scurt istoric 441
VI.2. Productia 442
VI.3. IPEE post privatizare 443
Addenda coordonatorului
444

VII. INTREPRINDEREA CONECT ( Buzuloiu Aristide ) 445
VII.1. Date generale 445
VII.1.1. Structura organizatorica 446
VII.1.2. Utilitati sociale 447
VII.2. Productia CONECT 447
VII.3. Intreprinderea CONECT dupa 1990 466

VIII. ACTIVITATEA DE ELECTRONICA IN CENTRUL UNIVERSITAR CLUJ-NAPOCA 471
VIII.1. Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca. Momente retrospective ale invatamantului de Electronica din Catedra de Automatica, 1965 - 1990 (Colosi Tiberian) 471
VIII.2. Istoric IPA - Filiala Cluj (Stoian Ioan) 475
VIII.2.1. Activitatea de la infiintare pana in 1990 476
VIII.2.1.1. Domeniul Testare Automata 476
VIII.2.1.2. Domeniul Automatizarilor Industriale 477
VIII.2.1.3. Domeniul Aparaturii Analitice 477
VIII.2.2. Activitatea de dupa anul 1990 pana in prezent 478
VIII.2.3. Prezentare de aplicatii in domeniul informaticii medicale 489
VIII.2.3.1. Sisteme informatice pentru telemedicina 489
VIII.2.3.2. Sisteme informatice pentru programele de screening pentru afectiuni oncologice 492
VIII.2.3.3. Sisteme informatice bazate pe tehnici „computer vision” aplicate imaginilor ecografice 494
VIII.3. Intreprinderea IEIA - Cluj-Napoca (Breazu Mihai, Manea Pompiliu) 495
VIII.4. Fondarea informaticii clujene - extrase 499
VIII.4.1. Introducere 499
VIII.4.2. Extrase referitoare la C.T.C.E. Cluj-Napoca 501
VIII.4.2.1. Infiintarea Centrului Teritorial de Calcul Electronic - CTCE - Cluj 501
VIII.4.2.2. Principalele realizari si activitati prestate de CTCE - Cluj 501
VIII.4.2.3. Principalele sisteme informatice realizate si implementate de CTCE - Cluj 507
VIII.4.3. Concluzii 510
VIII.4.4. Evaluarea informaticii clujene 511
Addenda coordonatorului 511

IX. ACTIVITATEA DE ELECTRONICA LA CENTRUL UNIVERSITAR BRASOV, FILIALA ITC LA UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRASOV, COBRA
SI ALTELE (Cobra I. Drughie) (Toacsa George) 513
IX.1. Introducere 513
IX.2. Procesarea de semnale 515
IX.3. Dezvoltare de soft si procesare de imagini 516
IX.4. Microsisteme de calcul 519
IX.5. Concluzii 531

X. I.C.P.E. - MATCA CERCETARII SI INDUSTRIEI ELECTRO DIN ROMANIA (Stanciu Valeriu) 533
X.1. I.C.P.E. Bucuresti. Realizari in domeniul electronicii 534
X.2. Produse ale industriei electronice la Electroputere Craiova 541
X.2.1. Echipamente complexe - un nou profil de fabricatie 542
X.2.1.1. Substatiile de tractiune urbana si metrou 543
X.2.1.2. Echipamente electrice pentru instalatii de foraj 544
X.2.2. Echipamente de excitatie statica pentru motoare sincrone 544
X.2.3. Echipamente de actionare reglabila cu motoare de c.c. si c.a. 545

ANEXA cu LISTE la volumul V, partea I 547
Anexa II.2.2. Din cuprinsul revistelor BETA - sumar 547
Anexa II.2.3. Lista brevetelor OSIM acordate IPRS 551

Despre autori 555

Bibliografie 570

Lista scan-urilor de pe CD-ul anexat (CD-ul va fi disponibil in volumul V, partea a II-a) 575