Eminescu and India

CONTENTS

Foreward (Carmen Musat-Coman) 5

Ch. I India in European Romanticism 15

Ch. II India in Conscience of Romanian People 19

Ch. III Eminescu’s knowledge about India 26

Ch. IV What attracted Eminescu towards India? 32

Ch. V Echoes of Kalidasa 44

Ch. VI Encounter with Bouddhism 55

Ch. VII Onwards to the Vedas 67

Selected Bibliography 74

Report of the doctoral thesis - Zoe Dumitrescu-Busulenga 77

Report of the doctoral thesis - Cicerone Poghirc 80

Report of the doctoral thesis - Dimitrie Pacurariu 87

Report of the doctoral thesis - George Munteanu 90

Eminescu and India. An interview with Amita Bhose D. Litt (Adrian Riza) 100

Books for you - a review (Ion Segarceanu) 107

PREFATA (fragment, in limba romana)

„In 1971, cand am fost invitata la Congresul traducatorilor - marturiseste Amita Bhose - am cerut guvernului roman o bursa de doctorat, nu pentru a avea neaparat un titlu, ci din nevoia launtrica, tot mai stringenta, de a ma lamuri pe mine insami, deplin, de misterul apropierii versului eminescian de sensibilitatea si profunzimea liricii indiene. Care sunt influentele si confluentele indiene in opera marelui poet roman, cat de mult aprofundase el cultura poporului meu? - iata intrebarile carora doream cu ardoare, mai ales dupa aparitia volumului Eminescu: Kavita (Poezii), sa le raspund”.

Pentru Amita Bhose, Eminescu „reprezinta esenta spiritualitatii romanesti. Poetul nu s-a apropiat de India dintr-o curiozitate intelectuala, ci pentru a se regasi pe sine”. Ca si Sergiu Al-George, domnia-sa a sustinut ca Romania si India au acelasi fond al sensibilitatii. Pana la acea vreme - anii 1970 - se scrisese putin despre preocuparile indianistice ale lui Eminescu, repetandu-se aceleasi lucruri, fiind depistate doar sursele cu dovezi certe, textuale. Cercetarile sale au relevat substratul indian in gandirea eminesciana si reprezinta o contributie exegetica de mare valoare si o adevarata originalitate, Influenta indiana asupra gandirii lui Eminescu inscriindu-se in randul lucrarilor de referinta dedicate marelui poet roman. Amita Bhose a mers pe drumuri nebatute, cu o mare rigoare si sobrietate, concluzionand: „Mihai Eminescu e singurul poet european care a facut India nemuritoare in tara sa”.

Dorinta autoarei de a cerceta operele lui Eminescu si-a avut originea, asa, cum declara intr-un interviu, in respectul profund fata de poet. De aceea poate ca nu e intamplatoare remarca doamnei Zoe Dumitrescu-Busulenga: „a iubit, poate, tara noastra, mai mult decat multi romani si a slujit-o cu inteligenta si condeiul ei”.

*

Ampla sa teza de doctorat, pentru care s-a pregatit intre 1971 si 1975, intitulata Influenta indiana asupra gandirii lui Eminescu, a fost sustinuta in 1975 sub indrumarea prof.dr.docent Zoe Dumitrescu-Busulenga. A fost publicata in 1978 la Editura Junimea sub titlul Eminescu si India. A fost reeditata in 2009 si 2011 de editura Cununi de stele. Editia in engleza, aflata in manuscrisele domniei sale, este prescurtata de catre autoare si cel mai probabil nu era destinata publicarii. Cel putin nu in forma aflata in manuscris.

...............

Nu stiu daca Didi - Amita Bhose - ar fi luat in considerare publicarea prescurtata a tezei sale de doctorat, realizata in engleza. Cu rezerva ca aceasta editie nu era definitivata, am decis totusi sa o public, deoarece adresandu-se deopotriva specialistilor dar si publicului larg, cartea, chiar in varianta sumarizata, este una de referinta pentru cunoasterea influentei indiene asupra operei poetului roman iar limba engleza inlesneste intelegerea universalitatii lui Eminescu de catre un public mult mai larg.

Am reprodus si referatele indrumatoarei de teza si ale personalitatilor istoriei literare ale momentului care au si facut parte din comisia de examinare a tezei de doctorat a Amitei Bhose. Presupun ca tot Amita Bhose le-a tradus in engleza.

.........

„Eminescu si India” - teza de doctorat sustinuta in limba romana - este considerata „cea mai ampla si mai sistematica tratare a problemei relatiilor dintre gandirea indiana si opera lui Mihail Eminescu” (Sergiu Al-George) iar autoarea si-a castigat renumele de „a fi unul dintre cei mai avizati cercetatori ai istoriei patrunderii culturii indiene in spatiul cultural european.” (George Munteanu). Efortul comparatist al Amitei Bhose a fost considerat, la vremea respectiva, o pledoarie pentru reevaluarea statutului si rolului culturii romanesti in cadrul culturii universale. Dedicandu-si intreaga viata cercetarii operei eminesciene, Amita Bhose a fost denumita, postrevolutionar, „sora mai mare a lui Eminescu”, un joc de cuvinte pornind de la apelativul „Didi” cu care i se adresau studentii sai, insemnand „sora mai mare.” O dovada de respect a poporului roman pentru cea care a renuntat la tot - avere, sot, familie, tara - pentru a trai romaneste, redandu-ni-l pe Eminescu.