Fenomene climatice de risc

Autor: Adrian Amadeus Tiscovschi
Editura: Universitara
Format: 17x24 cm
Nr. pagini: 164
Coperta: brosata
ISBN: 978-606-28-1533-2
Anul aparitiei: 2022
DESPRE CARTE
Problematica fenomenelor climatice de risc este o tema de actualitate, aflata pe ordinea de zi a diferitelor organizatii interne si internationale, pentru ca acestea sunt raspunzatoare de mari dezastre, soldate cu victime umane, pagube materiale si modificari importante ale mediului. Efectele schimbarilor climatice sunt din ce in ce mai vizibile la nivelul Romaniei si la nivel international, fie ca este vorba de valuri de caldura intensa, de seceta care distruge productia agricola, de inundatii sau de amenintari la adresa biodiversitatii provocate de incendiile de vegetatie. Incalzirea globala antreneaza numeroase schimbari in diferite regiuni ale lumii care includ cresterea frecventei si a gravitatii furtunilor, uraganelor, inundatiilor, alunecarilor de teren, valurilor de canicula sau frig extreme, secetelor, deficitelor de apa, incendiilor forestiere si a altor dezastre. De asemenea, cresterea temperaturii provoaca si procese cu declansare lenta, cum ar fi cresterea nivelului marii, eroziunea costiera, salinizarea, schimbarea treptata a regimului de precipitatii, dezghetarea permafrostului, micsorarea calotei glaciare si a ghetarilor montani.
Probabil, in viitorul apropiat, regiunile Europei se vor confrunta tot mai mult cu diversele efecte ale schimbarilor climatice, asta pentru ca, cca. 7% din populatia Uniunii Europene locuieste in zone cu risc de inundatii, iar aproximativ 9% se gaseste in regiuni, unde deficitul de precipitatii este insemnat. Impactul combinat al schimbarilor climatice va pune mari probleme, in general, in ceea ce priveste calitatea vietii cetatenilor Uniunii Europene, generand totodata o serie de provocari concrete la nivel sectorial. Pericolele care rezulta din intensitatea si frecventa tot mai mare a fenomenelor climatice extreme la nivel mondial si national, cum ar fi precipitatiile anormal de abundente in intervale scurte, secetele prelungite, desertificarea, degradarea mediului, cresterea nivelului marii sau ciclonii tropicali si extratropicali, determina deja, in medie, peste 20 de milioane de persoane sa-si paraseasca locuintele, si sa se mute in alte zone din tarile lor, in fiecare an.
Uniunea Europeana si statele membre ale UE, inclusiv Romania, si-au luat un angajament ferm, ratificand Acordul de la Paris privind schimbarile climatice Acest angajament se traduce prin ambitia UE de a deveni prima economie si societate, neutra din punct de vedere climatic, pana in anul 2050, cu un obiectiv intermediar, de a reduce emisiile la nivel european, cu cel putin 55% fata de nivelul din anul 1990 pana in 2030. Pentru a transpune aceasta ambitie in realitate, este nevoie de o transformare profunda, care trebuie sa fie eficienta din punct de vedere economic, adica din punct de vedere al costurilor si beneficiilor, dar si echitabila din punct de vedere social. Astfel, se poate asigura o mai buna eficientizare a eforturilor facute de comunitatea internationala, si de catre fiecare tara in parte, in vederea reducerii consecintelor nefavorabile ale fenomenelor climatice de risc.
Autorul
CUPRINS
Prefata / 7
Problematizari, terminologie si clasificari / 9
Capitolul I. Fenomene climatice de risc de scurta durata / 16
1.1. Tornadele / 16
1.2. Descarcarile electrice (orajele) / 30
1.3. Caderile de grindina / 42
1.4. Depuneri solide / 51
1.4.1 Bruma / 51
1.4.2 Chiciura / 53
1.4.3 Poleiul / 54
1.5. Avalansele de zapada / 55
Capitolul II. Fenomene climatice de risc de durata medie / 59
2.1. Ceata / 59
2.2. Ciclonii tropicali si extratropicali / 63
2.3. Viscolul / 83
2.4. Furtunile de praf si de nisip / 90
2.5. Valurile de caldura si de frig / 92
2.6. Inversiunile de temperatura / 99
Capitolul III. Fenomene climatice de risc de lunga durata / 103
3.1. Secetele / 103
3.2. Perioadele excedentare pluviometric / 106
Capitolul IV. Fenomene climatice de risc de foarte lunga durata / 110
4.1. Functionarea sistemului climatic / 111
4.2. Variabilitatea climatica / 115
4.2.1. Paleoclimatul / 115
4.2.2. Cauze externe si interne ale variabilitatii climatice / 119
4.3. Tendinte climatice observate in Romania / 124
4.4. Impactul schimbarilor climatice / 126
4.4.1. Impactul schimbarilor climatice asupra sanatatii publice / 127
4.4.2. Impactul schimbarilor climatice asupra resurselor de apa / 129
4.4.3. Impactul schimbarilor climatice asupra productivitatii agricole / 130
4.4.4. Impactul schimbarilor climatice asupra turismului / 134
4.5. Implementarea masurilor impotriva efectelor schimbarilor climatice / 137
Terminologie folosita in problematica fenomenelor climatice de risc / 139
Bibliografie / 159
CUVANT INAINTE
Am incercat sa scriu o carte din notele unor cursuri, pe care le tin de ceva timp, la Facultatea de Geografie, in ideea unei carti utile nu numai studentilor, care se specializeaza in meteorologie si climatologie, ci tuturor celor care lucreaza in domeniul stiintelor Pamantului. In prefata la cartea Fizica climatului, cunoscutii profesori Jose Peixoto si Abraham Oort comparau scrierea unei carti cu crearea unei opere de arta, ca de exemplu, o sculptura. Lucrand cativa ani la aceasta carte, am inteles cat adevar exista in ceea ce spuneau cei doi. Existenta unei astfel de discipline (fenomene climatice de risc) in planurile de invatamant ale facultatilor cu profil geografic a aparut odata cu necesitatea intelegerii functionalitatii sistemului climatic, a felului in care durata si intensitatea riscurilor climatice pot duce la pagube umane si materiale considerabile. Scopul principal al acestei discipline este de a oferi studentilor cunostinte, care sa le permita sa inteleaga fenomenele de risc, cauzele acestora, repartitia lor spatio-temporala, efectele asupra mediului, inclusiv asupra societatii omenesti, precum si posibilitatile de prognozare si combatere a efectelor negative ale dezastrelor naturale. Cartea de fata se doreste a fi o modesta contributie la realizarea acestor deziderate.
Schimbarea conditiilor climatice la scara globala, reprezinta o problema majora, preocupanta pentru multe organisme guvernamentale sau neguvernamentale, pentru ca o eventuala schimbare a climei va avea repercursiuni majore asupra unor domenii foarte variate ale vietii si activitatii socio-economice, practic asupra intregului mediu geografic terestru. Presupunem ca beneficiile activitatilor noastre industriale si agricole vor cantari mai mult decat posibilele consecinte negative ale unui produs secundar nefericit al acestor activitati, anume cresterea concentratiei gazelor cu efect de sera in atmosfera, care ar putea duce la modificari climatice globale, asociate cu incalzirea globala. Unii specialisti ne avertizeaza ca, presupunerile noastre sunt mult prea optimiste, altii ne asigura ca riscul incalzirii globale este atat de indepartat, incat rezultatul va fi sigur in favoarea noastra. Am ajuns intr-un impas ingrijorator, deoarece chestiunea este de importanta vitala pentru fiecare dintre noi. Variabilitatea si schimbarea climatica influenteaza deja ecosistemele si sistemele umane. Se asteapta ca in viitor, influenta climatica asupra frecventei si intensitatii hazardurilor naturale (inundatii, valuri de caldura, secete, incendii de padure etc.) sa creasca, afectand astfel dinamica si serviciile ecosistemelor, vietile oamenilor si bunurile lor materiale. In acest context, consecintele socio-economice si de mediu ale dezastrelor legate de hazardurile naturale devin din ce in ce mai grave. Schimbarea tiparelor spatiale si temporale ale hazardurilor naturale impune strategii de adaptare si actiuni adecvate si particularizate. Adaptarea la schimbarea climatica presupune atat anticiparea efectelor negative si luarea de masuri adecvate pentru a preveni si minimiza daunele pe care acestea le pot provoca, cat si a profita de oportunitatile ce pot aparea. Evolutia pe termen lung a mersului vremii de la o zi la alta si de la o regiune la alta descrie clima. La randul lui, semnalul global al schimbarii climei se proiecteaza la scari regionale si locale foarte diferit. Dezbaterile actuale care au loc in comunitatea stiintifica internationala se concentreaza nu atat asupra existentei acestui semnal, cat mai ales asupra incertitudinilor referitoare la magnitudinea si la proiectiile lui regionale.
Evenimentele extreme meteorologice, considerate fiecare in parte, nu pot fi puse in relatie directa cu schimbarea climei (vremea si clima fiind concepte distincte). Privite insa pe fundalul observatiilor din ultimul secol, evenimentele din deceniile recente se inscriu intr-o tendinta de accentuare a caracterului extrem al unora din fenomenele climatice de risc, tendinta evidentiata atat de rezultatele experimentelor numerice, in conditiile cresterii concentratiei atmosferice a gazelor cu efect de sera, cat si de observatiile inregistrate in multe regiuni ale globului.
Cresterea temperaturii medii globale a aerului este insotita de cresterea frecventei valurilor de caldura in multe regiuni continentale, secetele devenind mai frecvente si mai intense. In acelasi timp, ciclul apei modificat de schimbarea climei determina cresterea frecventei episoadelor cu precipitatii din ce in ce mai abundente, pe areale limitate si pe durate scurte, ceea ce provoaca inundatii rapide din ce in ce mai numeroase. In zonele tropicale, intensitatea uraganelor pare a creste odata cu cresterea temperaturii apei oceanului la suprafata, iar in zona arctica suprafata acoperita de gheata marina scade intr-un ritm accelerat, cu consecinte asupra transportului global de energie in geosistem.
Fara a avea pretentia ca am acoperit subiectele deosebit de complexe, legate de fenomenele climatice de risc, sper ca aceasta carte sa fie un instrument util studentilor, in demersul de a intelege complexitatea sistemului climatic, adica a sistemului alcatuit din atmosfera, hidrosfera, litosfera si biosfera, care, sub influenta radiatiei solare incidente, determina formarea diverselor climate ale Pamantului.
Va recomandam
