Ghid pentru valorificarea rezultatelor activitatii creative - PRET REDUS! -70%

Pret vechi 35 lei - Pret nou 10 lei

PREFATA

Lucrarea este necesara si oportuna nu numai pentru ca trateaza o tema de larg interes, ci si pentru ca procesul inovarii, proces atat de important pentru dezvoltarea economica a tuturor tarilor, inclusiv a Romaniei, nu se poate desfasura daca nu se pune accentul pe stimularea si valorificarea activitatilor creative.

Autorul lucrarii, prof. dr. ing. Stefan Iancu, este cunoscut in comunitatea stiintifica romaneasca ca un pasionat cercetator in domeniul protectiei creatiei industriale. Examinator de fond al cererilor de brevet de inventie, timp de 14 ani, la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci, a prezentat in 1981, in cadrul lucrarilor celui de al XVI-lea Congres International de Istorie a Stiintei din Bucuresti, comunicarea Evolutia conceptului de inventie brevetabila si a procedurii de examinare in Romania, prin care a adus in prim plan, pentru prima oara dupa circa o suta de ani, proiectul romanesc de lege asupra brevetelor de inventie din anul 1880. Cercetator pasionat, autorul a continuat explorarea documentelor din epoca si a identificat in arhive primul proiect de lege privind brevetele de inventie din 1860, reluat in1865, si a stabilit motivatia pentru care aceste proiecte de lege nu au fost aprobate de organele legiuitoare din acele timpuri.

Specialist tehnic recunoscut in domeniul aplicarii tehnologiei informatiei in controlul proceselor industriale, domeniu in care i s-a acordat premiul Academiei Romane pe anul 2000 pentru cartea in doua volume Controlul electronic al functionarii motoarelor cu ardere interna, domnul St. Iancu si-a concretizat eforturile de cercetator al protectiei creatiei tehnice in Romania prin publicarea a patru monografii ca unic autor (1982-Brevetul de inventie-functii multiple, 1996-Ghid de licentiere, 1998-Istoria protectiei inventiilor in Romania si Valorificarea creatiei intelectuale: Editia I 2005, Editia a II-a 2007) si a uneia, in calitate de coautor (1985 - Bazele protectiei creatiei tehnice originale), precum si a circa 60 de articole dintre care la mai mult de 55 este unic autor. A mai participat cu 12 comunicari stiintifice la conferinte, simpozioane, seminarii organizate in tara, dintre care 7 manifestari cu participare internationala.

Autorul prezentei carti a desfasurat si activitate didactica postuniversitara in domeniul protectiei si valorificarii proprietatii industriale la CEPECA, la Centrul pentru Perfectionarea Pregatirii Cadrelor, Universitatea POLITEHNICA Bucuresti, la Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative etc., predand cursuri ca: Procesul inovarii; Continutul conceptului de proprietate intelectuala; Continutul conceptului de inventie; Functiile brevetului de inventie, Managementul inovarii, Creativitate inginereasca etc.

Originalitatea prezentei lucrari rezulta din analiza continutului ei, fiind pentru prima data cand problema valorificarii creatiei intelectuale este abordata intr-un mod sistemic si pe deplin actualizat, din punct de vedere al bibliografiei internationale, sub aspectul folosirii rezultatelor activitatii creative in procesul de inovare.

Necesitatea si utilitatea unei asemenea lucrari sunt peremptorii avand in vedere ca intelegerea corecta a evolutiei in timp a rolului si functiilor documentului de protectie a creatiei intelectuale este definitorie pentru apararea intereselor creatorilor, pentru promovarea inovarii prin implementarea in economie a rezultatelor activitatilor creative in conditiile mecanismelor de piata.

Lucrarea, avand un apreciabil demers stiintific si tehnic, permite tuturor creatorilor sa dispuna de un suport teoretic argumentat si de o documentare la zi pentru a intelege necesitatea schimbarii mentalitatii privind desfasurarea procesului de inovare si de valorificare a creatiei intelectuale. Sistemul national de inovare, un concept romanesc prezentat in literatura romana inca din 1974 si in cea internationala incepand din 1988, trebuie sa devina o realitate si in tara noastra, asa cum a devenit in prezent in toate tarile dezvoltate din punct de vedere industrial. In Uniunea Europeana conceptul de sistem national de inovare porneste de la premisa ca intelegerea legaturilor dintre actorii implicati in inovare este temeiul imbunatatirii performantei tehnologice. Inovarea si progresul tehnic sunt rezultatul unui complex ansamblu de relatii intre actorii productiei, distributiei si aplicarii diferitelor forme ale cunoasterii.

Cartea ``Ghid pentru valorificarea rezultatelor activitatii creative`` poate fi unul din suporturile formarii si in tara noastra a unei noi culturi a stimularii valorificarii inovarii prin care sa se schimbe mentalitatea existenta in prezent cu privire la stimularea valorificarii activitatii creative.

Publicarea cartii contribuie la informarea la zi a creatorilor, a consilierilor de proprietate intelectuala, a cadrelor didactice universitare, a masteranzilor si studentilor asupra cailor de realizare a procesului de inovare prin valorificarea creatiei intelectuale. Toti acestia ar putea gasi in aceasta carte o informatie deosebit de utila si mai putin perisabila, in care se abordeaza o problema fundamentala, actuala, dintr-o perspectiva adecvata, calitativa, integratoare (Conf.dr.ing.dr.ec. Vladimir TICOVSCHI).

CUVANT INAINTE

Am scris aceasta carte cu convingerea ca prin crearea unei noi mentalitati privind inovarea si a unei culturi adecvate a valorificarii creatiei intelectuale s-ar putea constitui in tara noastra un sistem national de inovare care sa functioneze la parametri optimi, in folosul societatii romanesti. In cele din urma, prin inovare, daca aceasta este monitorizata in mod intelept, potentialul creativ romanesc ar putea deveni o resursa reala pentru dezvoltare durabila si pentru integrare europeana.

Strategia nationala in domeniul dezvoltarii proprietatii intelectuale, dezbatuta, la 2 septembrie 2004 la Palatul Parlamentului, ca parte integranta a Strategiei de dezvoltare durabila a Romaniei - Orizont 2025, a enuntat teza ca Scopul acestei strategii nationale este de a compatibiliza si armoniza sistemul proprietatii intelectuale din Romania cu mecanismele existente la nivelul Uniunii Europene. Prin aceasta, Strategia ar contribui si la dezvoltarea economica, sociala si culturala a Romaniei, conducand astfel la atingerea nivelului de performante cerut de dezvoltarea unei societati bazate pe cunoastere”. Strategia nu se referea nemijlocit si la organizarea procesului de inovare, de stimulare a activitatii creative in Romania. Este nevoie de aceea ca si in tara noastra, sa se monitorizeze si stimuleze miscarea de inovare, iar acest fapt ar putea fi facilitat si prin publicarea acestei lucrari, care prezinta cerintele transformarii organizatiilor economice in organizatii instruibile in care datele, informatiile, cunostintele explicite ar putea circula liber, printr-o coparticipare a salariatilor la diseminarea lor. In aceste organizatii aportul creativ s-ar putea dezvolta prin cresterea interesului salariatilor pentru activitatea creativa ca urmare a transformarii relatiilor de serviciu de subordonare in relatii principiale, obiective, bazate pe criterii juridice.

Necesitatea lucrarii ``Ghid pentru valorificarea rezultatelor activitatii creative`` decurge din faptul ca desi cadrul legislativ de reglementare a protectiei drepturilor de proprietate intelectuala din tara noastra a fost complet innoit dupa anul 1990, prin prevederile legale in vigoare se stipuleaza numai cum trebuie sa se procedeze ,,in lipsa unor clauze contrare in contractul colectiv de munca”, ,,in lipsa unei prevederi contractuale mai avantajoase”, ,,in lipsa unei conventii contrare”, ,,in lipsa altei conventii intre parti” etc. iar prin expresii de tipul mentionat se lasa, in fapt, ca unitatea economica sa decida dupa bunul plac in ceea ce priveste drepturile salariatilor asupra creatiilor lor intelectuale.

Nu este mai putin adevarat ca pana in prezent creatorul roman nu a dispus de o lucrare care sa-i serveasca ca baza pentru reglementarea raporturilor de munca dintre el, in calitate de salariat creator, si unitatea angajatoare, pentru incheierea instrumentelor de transfer al dreptului de folosinta al unui bun intangibil creat. De aceea am scris aceasta carte pentru a prezenta:
- istoricul sintetic al protectiei creatiei intelectuale pe plan international si national si cadrul legal al protectiei si valorificarii dreptului de autor si al drepturilor de proprietate industriala in tara noastra;
- cerinta motivarii si stimularii gandirii generatoare de noi cunostinte si tehnici specifice activitatii creative;
- caile potentiale de valorificare a rezultatelor activitatii creative, pregatirea si organizarea activitatilor de transmitere a drepturilor de proprietate intelectuala;
- pregatirea si organizarea activitatii de transmitere a drepturilor de proprietate industriala;
- principalele tipuri de contracte de transmitere a drepturilor de proprietate intelectuala, incalcarile posibile ale drepturilor de proprietate intelectuala (pirateria si contrafacerea) si caile potentiale de solutionare a litigiilor privind proprietatea intelectuala.
- instrumentele tipice de transmitere a drepturilor de proprietate intelectuala.
- valorificarea drepturilor de proprietate intelectuala prin inovare;
- necesitatea dezvoltarii si monitorizarii procesului de inovare in tara noastra, a procesului de inovare in economia cunoasterii;

Cartea se incheie cu 14 anexe in care sunt prezentate: proiecte de instrumente tehnico-juridice referitoare la transferul negociabil al dreptului de folosinta sau de cesionare a drepturilor asupra unui bun intangibil creat, precum si un ghid pentru intocmirea unei descrieri de inventie.

Publicarea prezentei carti va putea contribui la diseminarea informatiei privind importanta si necesitatea desfasurarii unei activitati creative, la punerea in valoare a potentialului creator din tara noastra prin constituirea unor motivatii reale - materiale, spirituale, sociale - si ii va familiariza pe cercetatori, inventatori, pe toti creatorii intelectuali cu prevederile legale privind protectia si valorificarea rezultatelor activitatii lor creative, precum si cu caile potentiale, fundamentate juridic, de valorificare a acestor rezultate.

Prin conceperea lucrarii ``Ghid pentru valorificarea rezultatelor activitatii creative``, se ofera creatorilor posibilitatea de a negocia includerea in contractul de munca a unor clauze care sa le formeze convingerea ca daca vor desfasura o activitate creativa, productiva, rezultatele acesteia vor fi recunoscute si valorificate. Crearea acestei convingeri va aduce o contributie importanta atat la dezvoltarea de activitati creative, cat si la stabilirea unui climat favorabil, de coparteneriat, ceea ce ar conduce la cresterea eficientei in aceasta activitate. In plus, punerea in aplicare a ideilor enuntate in carte ar facilita crearea conditiilor pentru o participare constientizata a salariatilor la activitatea intelectuala creativa, ar avea impact asupra tuturor domeniilor stiintei si tehnologiei si ar putea contribui la fundamentarea si sustinerea politicilor si strategiilor de dezvoltare durabila a tarii in plan economic si social, precum si de integrare in Uniunea Europeana.

O preocupare a oricarei persoane intelectuale ar trebui sa fie stabilirea aportului sau personal prin activitate creativa si ponderea in care acest aport a fost implementat pentru a fi transformat in valori reale. Dar, pentru orientare in realizarea acestui obiectiv, lucrarea nu prezinta decat unele reguli generale, a caror aplicare eficienta, in conditiile concrete economice, juridice, sociale, din tara, nu se poate face decat cu asumarea riscului de catre cel care adopta deciziile, angajarea umana fiind definitorie in acest sens. De fapt este cunoscut din teoria conducerii ca nu exista reguli de aur in adoptarea unei decizii. Intelepciunea nu se poate transfera. Capacitatea de a lua decizii competente presupune combinarea creativa a tuturor elementelor existente in campul perceptiv intr-un tot unitar precum si elaborarea unei strategii sistemice proprii care poate plasa pe subiect pe o traiectorie de mare viitor sau, din contra, pe o traiectorie sinuoasa, limitata sau ,,inchisa” a evolutiei. Sunteti in posesia unei creatii intelectuale? Ce hotarati? Incercati sa o cesionati sau sa o licentiati unei unitati economice? Luptati pentru protectie si valorificare in regie proprie? Decizia va apartine.

In incheiere ma simt obligat sa exprim multumiri tuturor celor care m-au incurajat si ajutat in scrierea acestei carti. Adresez multumiri deosebite Agentiei Nationale pentru Cercetare Stiintifica si Editurii A.G.I.R.- fara aportul carora aceasta carte nu ar fi putut apare

(Autorul, 23.08.2010).

CUPRINS

I. CREATIA TEHNICA - SURSA A PROMOVARII PROGRESULUI TEHNIC;
I.1. Dezindustrializarea Romaniei - cerintele reindustrializarii;
I.2. Creativitatea - Cunoastere - Inovare;
I.2.1. Creativitatea - suportul tehnico-stiintific al procesului inovator;
I.2.1.1. Deontologia creatorului;
I.2.1.2. Confluente ale activitatilor creative;
I.2.2. Cunoastere;
I.2.3. Procesul inovarii si stimularea activitatii creative;
I.3. Strategia nationala in domeniul C.D.I. pentru perioada 2007-2013 si procesul inovarii in Romania;
I.4. Strategii si planuri nationale in domeniul cercetarii, dezvoltarii si inovarii si procesul inovator real;

II. PROTECTIE INTELECTUALA - DREPTUL DE AUTOR SI PROTECTIA PROPRIETATII INDUSTRIALE;
II.1. Protectia internationala a drepturilor de proprietate intelectuala;
II.1.1. Protectia internationala a dreptului de autor;
II.1.2. Protectia internationala a drepturilor de proprietate industriala;
II.1.2.1. Oficiul European de Brevete;
II.1.2.2. Cooperarea intre tarile nordice in domeniul brevetelor;
II.1.2.3. Oficiul Afro-Malgas de Proprietate Industriala;
II.1.2.4. Acorduri sud-americane de proprietate industriala;
II.1.2.5. Cooperarea internationala regionala in domeniul proprietatii industriale intre tarile membre ale fostei organizatii a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc (CAER);
II.1.2.6. Conferinta Natiunilor Unite pentru Comert si Dezvoltare si dreptul de proprietate industriala;
II.1.3. Evolutia sistemului de acordare a brevetului de inventie pe plan international;
II.1.3.1. Sistemul declarativ de acordare a brevetelor de inventie;
II.1.3.2. Sistemul atributiv de acordare a brevetelor de inventie;
II.1.3.3. Sistemul de acordare a brevetelor de inventie cu "examinare amanata";
II.1.4. Argumente pro si contra sistemului de protectie a creatiei tehnice prin brevet de inventie;
II.1.4.1. Argumente in favoarea recurgerii la protectie prin mentinerea la secret a unei creatii tehnice;
II.1.4.2. Cazuri in care se recomanda mentinerea la secret a unei creatii tehnice;
II.1.4.3. Dezavantajele protejarii prin mentinerea la secret a unei creatii tehnice;
II.1.4.4. Cand se recomanda, in mod special, protectia unei creatii tehnice prin brevet de inventie;
II.2. Evolutia protectiei creatiei intelectuale pe teritoriul romanesc;
II.2.1. Protectia dreptului de autor;
II.2.2. Protectia drepturilor de proprietate industriala;
II.2.2.1. Protectia creatiei tehnice prin brevet de inventie;
II.2.2.1.1. Evolutia sistemelor de acordare a brevetelor de inventie in Romania in secolul XIX si la inceputul secolului XX;
II.2.2.1.2. Protectia inventiilor in Romania in perioada interbelica;
II.2.2.1.3. Protectia inventiilor in Romania in perioada 1940-1992;
II.2.2.1.4. Protectia creatiei tehnice prin brevet de inventie in Romania dupa 1992;
II.2.2.2. Evolutia sistemelor de acordare a brevetelor de inventie in Romania;
II.2.2.3. Prioritati romanesti in domeniul protectiei inventiilor;
II.2.2.3.1.Brevetul de importatiune;
II.2.2.3.2. Sistemul de acordare a brevetelor de inventie cu examinare amanata;
II.2.2.4. Sistemul de acordare a brevetului de inventie existent in vigoare in Romania;
II.2.3. Protectia marcilor de fabrica, de comert si de serviciu;
II.2.4. Reglementari juridice privind protectia desenelor si modelelor industriale;
II.2.5. Reglementari juridice privind protectia topografiilor circuitelor integrate;
II.2.6. Reprimarea concurentei neloiale;
II.2.7. Nume comercial;

III. POSIBILITATI DE VALORIFICARE A UNEI CREATII INTELECTUALE;
III.1. Institutii implicate in domeniul dreptului de proprietate intelectuala;
III.2. Creatii intelectuale rezultate din cercetarea fundamentala, ca obiecte ale dreptului de proprietate intelectuala;
III.2.1. Creatii intelectuale rezultate din cercetarea fundamentala, ca obiecte ale dreptului de autor;
III.2.1.1. Descoperirea stiintifica;
III.2.1.2. Opera stiintifica;
III.2.1.3. Programele pentru calculator;
III.2.1.4. Plicul cu idei;
III.2.2. Obiecte ale proprietatii industriale rezultate din cercetare: inventia, desenul si modelul industrial, topografii de circuite integrate;
III.3. Valorificarea dreptului de autor;
III.3.1. Valorificarea unei creatii intelectuale concepute in baza unui contract individual de munca; III.4. Valorificarea drepturilor de proprietate industriala;
III.4.1. Conferirea unui brevet de inventie prin examinarea in fond a unei cereri de brevet - un argument in favoarea valorificarii cu succes a unei inventii;
III.4.2. Criterii de evaluare a unei solutii tehnice - obiect al valorificarii drepturilor asupra unei inventii;
III.4.3. Drepturi conferite de un brevet de inventie;
III.4.3.1. Drepturile si obligatiile inventatorilor;
III.4.3.2. Drepturi si obligatii ale titularului de brevet de inventie;
III.4.3.3. Drepturile solicitantului dupa publicarea cererii de brevet;
III.4.4. Contracte de valorificare a obiectului cererilor de brevet de inventie inregistrate sau brevete de inventie acordate conform prevederilor art.5 al Legii nr. 64/1991;
III.4.5. Reglementarile actuale privind relatiile dintre salariatii-inventatori si unitatea in care lucreaza;
III.4.5.1. Continutul informarii facute de un salariat-inventator asupra inventiei create;
III.4.5.2. Cazul in care unitatea si salariatul nu au ajuns la o intelegere;
III.4.5.3. Drepturile banesti ale inventatorilor salariati;
III.5. Valorificarea in regie proprie de catre inventator a drepturilor care decurg dintr-un document de protectie a unui drept de proprietate industriala;
III.5.1. Evaluarea solutiei propuse, eventual evaluarea unui nou produs;
III.5.1.1. Evaluarea protectiei solutiei tehnice noi;
III.5.1.2. Evaluarea respectarii confidentialitatii informatiei tehnice;
III.5.1.3. Evaluarea competitiei viitoare;
III.5.1.4. Consideratii privind investitiile necesare;
III.5.2. Cadrul necesar al dezvoltarii afacerii de valorificare in regie proprie;
III.5.3. Planul de afaceri;
III.5.4. Fazele maturizarii unei societati;
III.5.5. Cadrul institutional;

IV. PREGATIREA SI ORGANIZAREA ACTIVITATII DE VALORIFICARE A DREPTURILOR DE PROPRIETATE INTELECTUALA;
IV.1. Actiuni preliminare pentru valorificarea unei creatii tehnice;
IV.2. Campanie promotionala pentru valorificarea unei creatii intelectuale;
IV.2.1. Criteriile de apreciere a unei campanii promotionale reusite;
IV.2.2. Bugetul de comercializare a unei oferte;
IV.3. Oferta unui obiect de proprietate industriala;
IV.3.1. Momentul in care se face o oferta pentru incheierea unui contract pentru transmiterea drepturilor asupra unui obiect de proprietate industriala (de exemplu o inventie);
IV.3.1.1. Avantajele si dezavantajele ofertei unui obiect de proprietate industriala (de exemplu inventie);
IV.3.2. Identificarea partenerilor potentiali pentru incheierea unui contract de transmitere de drepturi de proprietate industriala;
IV.3.2.1 Pregatirea contactarii unui potential partener;
IV.3.2.2. Evaluarea unui partener potential intr-un contract de transmitere a drepturilor de proprietate industriala;
IV.4. Pregatirea pentru negocierea unui contract de transmitere a unor drepturi de proprietate industriala;
IV.5. Organizarea activitatii de valorificare a drepturilor de proprietate industriala;
IV.5.1. Incheierea contractului de valorificare a unor drepturi de proprietate industriala;
IV.5.2. Modalitati de plata si stabilirea valorii unui contract de transmitere a drepturilor de proprietate industriala;
IV.6. Drepturi acordate prin contractul de transmitere a unui drept de proprietate industriala;
IV.6.1. Evaluarea comerciala a ofertei de contract de transmitere a unui drept de proprietate industriala;
IV.6.1.1. Evaluarea de catre un potential partener a unei oferte de contract de transmitere a unui drept de proprietate industriala;
IV.6.1.2. Evaluarea de catre titularul unui drept de proprietate industriala a unei solicitari de oferta de contract de transmitere a acestui drept;
IV.7. Prevederi ale legislatiei romane referitoare la solutionarea litigiilor privind protectia drepturilor de proprietate intelectuala;
IV.7.1. Legea nr.8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, completata cu Legea nr.213/2002;
IV.7.2. Legea nr. 64/1991 privind brevetele de inventie, modificata si completata prin Legile nr.203/2002 si 28/2007;
IV.7.3. Legea nr.84/1998 privind marcile si indicatiile geografice;
IV.7.4. Legea nr.129/1992 privind protectia desenelor si modelelor industriale, modificata si completata prin Legea nr.585/2002;
IV.7.5. Legea nr.16/1995 privind protectia topografiilor circuitelor integrat;
IV.8. Incalcarea drepturilor de proprietate intelectuala. Pirateria si contrafacerea;
IV.8.1. Prevederi ale legislatiei romane privind sanctiunile in cazul incalcarii drepturilor de proprietate intelectuala;
IV.8.1.1. Legislatia romana privind sanctiunile in cazul incalcarii drepturilor de autor si drepturilor conexe;
IV.8.1.2. Infractiunea de contrafacere a obiectului unei inventii si de punere in circulatie a unor produse contrafacute;
IV.8.1.3. Sanctiunile in cazul incalcarii drepturilor prevazute de Legea nr.84/1998 privind marcile si indicatiile geografice;
IV.8.1.4. Sanctiunile in cazul incalcarii drepturilor prevazute de Legea nr.129/1992 privind protectia desenelor si modelelor industriale, modificata si completata prin Legea nr.585/29 octombrie 2002;
IV.8.1.5. Sanctiunile in cazul incalcarii drepturilor prevazute de Legea nr.16/1995 privind protectia topografiilor circuitelor integrate;
IV.8.2. Actiunea penala in caz de contrafacere;

V. TRANSMITEREA DREPTURILOR DE PROPRIETATE INTELECTUALA;
V.1. Transmiterea dreptului de autor si a drepturilor conexe;
V.1.1. Contractul de valorificare a dreptului de autor;
V.1.2. Relatii contractuale intre o institutie implicata in dreptul de autor si un autor de opera intelectuala;
V.1.2.1. Conditii contractuale pentru un salariat, creator de opera intelectuala;
V.1.2.2. Conditii contractuale potentiale pentru un colaborator stiintific, creator de opera intelectuala;
V.1.3. Creatii intelectuale, obiecte ale drepturilor conexe;
V.1.3.1. Contractul de editare;
V.1.3.2. Contractul de inchiriere;
V.2. Transmiterea drepturilor de proprietate industriala;
V.2.1. Transmiterea drepturilor prin cesiune;
V.2.2. Licentierea drepturilor de proprietate industriala;
V.2.2.1. Tipurile de licenta;
V.2.2.2. De ce se recurge la licentiere;
V.2.2.3. Intrebare premergatoare licentierii: Se dezvolta propriul produs sau se cumpara o licenta?;
V.2.2.4. Licentiatorul - agentul economic sau persoana fizica creatoare care furnizeaza licenta;
V.2.2.5. Licentiatul - agentul economic cumparator al licentei;
V.2.3. Franchisingul;
V.2.3.1. Ce este franciza?;
V.2.3.2. Contractul de franchising;
V.2.3.3. Operatiuni de franchising;
V.2.3.4. Factori determinanti pentru francizor de a concesiona un know-how;
V.2.3.5. Factori determinanti pentru francizer de a decide daca sa incheie sau nu un contract de franchising;
V.2.3.6. Factori care trebuie luati in considerare inainte de a se incheia un contract de franchising;
V.2.3.6.1. Factori de care trebuie sa tina seama francizorul;
V.2.3.6.2. Factori de care trebuie sa tina seama francizerul;

VI. VALORIFICAREA DREPTURILOR DE PROPRIETATE INTELECTUALA PRIN INOVARE;
VI.1. Contextul international al inovarii din perspectiva integrarii euro-atlantice a Romaniei;
VI.2. Valorificarea potentialului creativ in context romanesc;
VI.2.1. Care sunt principalele masuri pe care autoritatile romane ar trebui sa le ia pentru a stimula firmele romanesti sa fie inovatoare?;
VI.2.2. Consecintele inactiunii sau actionarii cu intarziere;
VI.3. Drepturi de proprietate intelectuala si procesul de inovare;
VI.4. Cadrul legislativ al protectiei drepturilor de proprietate industriala si riscul de a nu se stimula valorificarea rezultatelor activitatii creative;
VI.4.1. Innoirea cadrului legislativ;
VI.4.2. Cadrul legislativ actual - sursa de risc;
VI.5. Resurse complementare pentru un proces de inovare;
VI.6. Cunostinte care definesc caracteristicile inventive si complexitatea elementului de noutate care sta la baza procesului de inovare;
VI.7. Perioada de asimilare si dezvoltare tehnica a elementului constructiv care confera noutate procesului de inovare;
VI.8. Transferul tehnologic;
VI.9. Procesul inovarii ca promotor al progresului tehnic;
VI.10. Procesul de inovare si formarea unei piete interne a cunostintelor;
Postfata;

ANEXE:
Anexa 1. Metodologie de analiza a cazurilor de valorificare a drepturilor de proprietate intelectuala;
Anexa 2. Act aditional la contractul individual de munca cu misiune inventiva;
Anexa 3. Scrisoare de cerere de oferta pentru transmiterea unui nou concept de inovare;
Anexa 4. Scrisoare de intentie care consemneaza consensul de optiune;
Anexa 5. Contract privind dezvaluirea confidentiala a unui concept de inovare;
Anexa 6. Contract de cesiune a drepturilor patrimoniale de autor;
Anexa 7. Contract de editare;
Anexa 8. Contract de cesiune a drepturilor asupra... (obiectul de proprietate industriala);
Anexa 9. Contract de licentiere a drepturilor asupra... (obiectul de proprietate industriala);
Anexa 10. Contract de consultanta in domeniul proprietatii intelectuale;
Anexa 11. Proces verbal al unei sedinte de consultanta;
Anexa 12. Contract de franchising;
Anexa 13. Contractul de cesiune a drepturilor patrimoniale de autor;
Anexa 14. Ghid de redactare a unei descrieri de inventie.