Implicatiile cercetarii stiintifice, dezvoltarii tehnologice si inovarii in sistemul de securitate

CUVANT INAINTE

Inceputul secolului XXI evidentiaza dezvoltarea societatii informationale bazata pe cunoastere, tendinta de globalizare a structurilor din diferite domenii (politice, economice, militare, de cercetare etc.), pana la nivelul individului. In acest context cercetarea stiintifica, dezvoltarea tehnologica si inovarea sunt solicitate sa se conecteze la dimensiunile de securitate si in alt mod decat cel traditional. Astfel, au aparut noi tipuri de concepte multicriteriale si lucrative intr-un spectru larg de cerinte si nevoi ale securitatii moderne, care au permis reducerea timpilor de reactie la diferiti stimuli, folosind in acelasi timp si sisteme informatice interconectate.

Procese operationale complexe si directe, imagini reale transmise cu ajutorul Internetului si preluate de marile companii multi-media, inclusiv din domeniul militar, au generat reactii diferite, ajungandu-se la asistarea in direct la realizarea securitatii moderne. Rapiditatea operatiilor si comunicarii a avut un impact major si asupra sistemelor/sectoarelor de securitate si a dimensiunilor militare in ansamblu, mai ales in statele puternic dezvoltate informational si tehnologic, generand in ultimii ani cele mai spectaculoase transformari.

Lucrarea reprezinta un demers stiintific valoros tocmai in aceste domenii de varf ale societatii informationale bazate pe cunoastere si inglobeaza analize multilaterale ale procesului infodecizional. Lucrarea analizeaza impactul cercetarii stiintifice, inaltelor tehnologii si inovarii asupra actiunilor securitatii moderne, fundamentate atat pe teoria sistemelor, realizarilor informaticii si perfectionarii tehnologiei informatiei, comunicatiilor moderne si cercetarii operationale.

Totodata, autorul lucrarii prezinta ipoteze de lucru in sectoarele de securitate oferind si solutii cu un pronuntat caracter practic-aplicativ. In esenta arhitectura lucrarii este data de corelatiile si determinarile dintre cercetarea stiintifica, dezvoltarea tehnologica si inovarea si noul continut al securitatii moderne.

Autorul prezentei lucrari stiintifice abordeaza o problematica diversa si complexa a noilor dimensiuni ale securitatii moderne din domeniul cercetarii stiintifice, fructificand o experienta personala destul de versata atat in structuri de conducere de nivel inalt, cat si in structuri specializate. Autorul a efectuat o investigare stiintifica temeinica in vederea pregatirii acestei lucrari si a fructificat excelent experienta personala dobandita in sistemul national de cercetare stiintifica, precum si „in afara” acestuia, concomitent cu studiul unui volum considerabil de literatura de specialitate si de referinta din tara si din strainatate. Am putut afirma de fiecare data dupa ce am lucrat cu autorul, mai ales dupa prezentarea excelenta a rezultatelor investigarii stiintifice succesive prin referatele pe care le-a prezentat in procesul de elaborare a tezei de doctorat care face obiectul acestei lucrari ca este familiarizat cu realizarile in domeniile analizate din tara inclusiv cu cele din principalele state membre NATO si nu numai.

Cartea constituie o lucrare stiintifica bazata pe studiul aprofundat al sistemelor de securitate si a problematicilor cercetarii stiintifice aparute in ultimii ani in majoritatea statelor si armatelor moderne, cat si pe o abordare privind implicatiile dezvoltarii tehnologice si inovarii cu privire la importanta domeniilor analizate asupra transformarii sistemelor actionale de securitate, deci si asupra capabilitatilor militare.

Cerintele si exigentele lucrarii au obligat pe autor sa foloseasca o structurare logica a prezentarii rezultatelor investigarii stiintifice, optand pentru sase capitole bine diferentiate ca prezentare, fiecare cuprinzand pe parti distincte problematica tematicii analizate.

Primul capitol prezinta aspecte teoretico-metodologice, de (re)definire a unor concepte, evidentiind unele concepte moderne cu valoare de fundament pentru securitatea moderna, precum si pe cele complementare sau auxiliare, de cele mai multe ori sub forma cuvintelor-cheie. Autorul a analizat cu multa atentie atat aspectele conceptual-doctrinare, cat si pe cele practic-aplicative, indeosebi cele ale experientei din unele state occidentale.

Remarc modul critic de analiza a conceptelor, exemplificand nu numai realizarile si beneficiile lor, ci si servitutile si chiar limitele acestora. Identificand punctele vulnerabile si valoarea critica a unor componente ale acestor domenii de analiza, a oferit astfel un excelent instrument de comparare necesar specialistilor care vor studia si gestiona noile concepte.

In capitolul al doilea de clarificare conceptual-operationala, autorul aduce in atentia noastra tendintele din cele trei domenii in contextul globalizarii. Metoda de lucru este analiza in detaliu, cu evidentierea continutului lor esential: capabilitatile de securitate moderna, rolul investitiilor si pietele geopolitice ale cercetarii stiintifice.

Metoda de lucru este armonizata cu exemplificari alese, cu precadere prin ilustrarea demersurilor din strainatate in domeniu, respectiv strategii de dezvoltare, integrare si folosire eficienta a capacitatilor informationale, diferite programe etc. Imaginea si impresia care sunt lasate de modul cum state din cadrul sau din afara NATO au realizat diferite capabilitati de securitate, ofera o apreciere realista a preocuparilor internationale in domeniu si deopotriva un bun prilej de meditatie strategica pentru factorul de decizie politico-militara nationala.

Apreciem in mod deosebit aportul autorului la clarificarea de detaliu a continutului conceptelor analizate mai ales prin concluziile formulate in urma analizei unor exemple convingatoare. Am fost surprinsi placut sa constatam si cateva elemente de noutate in practica cercetarii stiintifice, precum cele care vizeaza corelatiile dintre conceptele analizate si securitatea moderna.

Nu in ultimul rand, tot ca noutate este si prezentarea unor aspecte cu privire la noile piete geopolitice si cerintele societatii in materie de securitate moderna.

Capitolele urmatoare (al treilea si al patrulea) le apreciez ca fiind de baza din punctul de vedere al continutului, intrucat ele abordeaza dimensiunile stiintifica, tehnica si tehnologica ale securitatii moderne. In aceste capitole evidentiez contributia de seama a autorului prin: identificarea unor capabilitati vitale fara de care nu ne putem racorda la sistemele de securitate moderne; elemente originale privind aparitia unor compatibilitati si interoperabilitati; solutii de debirocratizare a structurilor de securitate nationala prin adoptarea unor standarde si proceduri utilizate deja cu succes in cadrul unor comandamente NATO.

Contributia autorului in aceste capitole nu se opreste aici. Pe baza concluziilor desprinse, a investigat mai profund unele concepte deosebite, suficient fundamentate stiintific, cu privire la transferul de tehnologie in viziunea securitatii moderne si colective/comune, dar si in viziune geoeconomica.

In penultimul capitol, tot de fond, sunt prezentate relatiile intre structurile informative cu atributii in domeniul securitatii si infodecizia de securitate moderna, prilej cu care autorul continua seria contributiilor personale de substanta, scotand in evidenta aspecte si rezolvari pertinente si practic-aplicative privind largirea continua a spectrului de domenii si sectoare de securitate in conditiile cresterii intensitatii actionale de securitate, sporirii capacitatii de avertizare ca dimensiune proactiva de management si scurtarea timpului de infodecizie de securitate, obtinerea superioritatii si dominatiei informationale, digitalizarea proceselor de
comanda-control, toate evidentiind complexitatea tehnica si tehnologica a securitatii moderne.

Apreciez ca solutiile practice propuse de autor referitoare la problemele complexe ale securitatii moderne constituie contributii originale, solid fundamentate din punct de vedere stiintific si cu certa valoare practic-aplicativa.

Finalizarea cartii se face cu un set de concluzii si propuneri mai mult cu caracter general, dar extrem de utile factorilor decidenti din sistemul de securitate. Evidentiem numai doua concluzii ale autorului: eficacitatea tehnologiei inalte nu poate sa atinga parametrii preconizati in conditiile securitatii asimetrice; concentrarea efortului pe achizitia de capabilitati cu compatibilitate intrunita si inter-agentie pentru nivelul national al securitatii moderne. Acestea se pot constitui in doua teme de cercetare stiintifica pentru ca au nevoie de o rezolvare
grabnica si eficienta.

In ansamblu, consider ca lucrarea se bazeaza pe o investigare stiintifica complexa si ampla, corespunzatoare cerintelor si exigentelor temei propuse si ofera suficiente solutii viabile si usor de transpus in practica. Schemele si ilustratiile din text contribuie in cea mai mare masura la intregirea continutului stiintific al acesteia.

Lucrarea constituie o lucrare stiintifica de mare actualitate, cu perspectiva si prospectiva indelungate pentru activitatile strategice din sectorul/sistemul de securitate moderna, realizand pentru prima data o analiza de fond a celor trei domenii noi si vitale ale securitatii moderne, oferind solutii pertinente de implementare a unor elemente de structura militara interoperabila si capabilitati noi de securitate moderna.

Continutul stiintific dezvoltat al cartii, precum si faptul ca parti insemnate dintre rezultatele cercetarii stiintifice efectuate au fost deja publicate in reviste de specialitate, ma determina sa apreciez ca lucrarea in integrum poate sa fie utilizata atat in invatamantul militar superior de profil, in cadrul Universitatii Nationale de Aparare „Carol I” si al Academiei Tehnice Militare, cat si in activitatea de pregatire a Statului Major General.

Bucuresti, 25 octombrie 2008
General de brigada(r)
Prof.univ.cons.dr. Constantin ONISOR

CUPRINS:

INTRODUCERE ... 13

1. DEFINIREA (REDEFINIREA) CONCEPTELOR ... 21
1.1. O noua viziune asupra cercetarii stiintifice, dezvoltarii tehnologice si
inovarii la inceput de secol XXI ... 21
1.2. Conceptele de stiinta, cercetare, dezvoltare, tehnologie ... 44
1.3. Concepte complementare ... 44
1.3.1. Cunoasterea si creativitatea ... 44
1.3.2. Inovare si transfer de tehnologie ... 50
1.3.3. Informare si documentare din literatura de specialitate si din brevetele de inventii ... 63
1.3.4. Economie concurentiala si cooperare industriala internationala ... 85
1.3.5. Conceptul de dezvoltare durabila ... 88
1.3.6. Aspecte juridice ale managementului cercetarii stiintifice, dezvoltarii tehnologice si inovarii ... 120
1.3.7. Cercetarea stiintifica, dezvoltarea tehnologica si inovarea, premise ale dezvoltarii economice si sociale ... 122
BIBLIOGRAFIE ... 128

2. TENDINTE PRIVIND CERCETAREA STIINTIFICA SI DEZVOLTAREA TEHNOLOGICA IN CONTEXTUL GLOBALIZARII ... 132
2.1. Consideratii generale privind conceptele de geopolitica, geoeconomica, geostrategie, globalizare si mondializare in secolul XXI ... 132
2.1.1. Etapele globalizarii: de la individ la statul planetar ... 151
2.1.2. Un nou sistem de securitate ... 153
2.2. Noile piete geopolitice si noile cerinte ale societatii ... 154
2.3. Impactul asupra utilizarii fortei de munca ... 156
2.4. Emigratia, factor de influentare a activitatii de cercetare stiintifica, dezvoltare tehnologica si inovare ... 158
2.5. Politica in domeniul cercetarii stiintifice, dezvoltarii tehnologice si inovarii ... 164
2.6. Necesitatea cresterii investitiilor pentru cercetare stiintifica, dezvoltare tehnologica si inovare ... 167
2.7. Aspecte actuale si perspective privind securitatea nationala si colectiva/comuna ... 167
2.7.1. Importanta activitatilor de cercetare stiintifica, dezvoltare tehnologica si inovare si rolul lor in sistemul securitatii nationale si colective ... 169
2.7.2. Corelatiile intre cercetare stiintifica, dezvoltare tehnologica, inovare si securitate ... 174
BIBLIOGRAFIE ... 175

3. DIMENSIUNEA STIINTIFICA, TEHNICA SI TEHNOLOGICA A SECURITATII NATIONALE ... 177
3.1. Analiza conceptelor ... 177
3.1.1. Consideratii asupra definirii conceptelor de stat si de securitate ... 179
3.1.2. Sistemele de caracterizare existentiala a unui stat ... 182
3.2. Cercetarea stiintifica, dezvoltarea tehnologica si inovarea in sistemul de securitate nationala ... 186
3.3. Programul NATO al cercetarii stiintifice, dezvoltarii tehnologice si inovarii ... 190
3.4. Noile perspective ale spatiului european de cercetare ... 193
3.5. Compatibilitate si interoperabilitate, principalele provocari ale Romaniei, ca tara integrata in structurile europene si euro-atlantice ... 197
3.6. Cooperarea internationala in cercetarea stiintifica, dezvoltarea tehnologica si inovare ... 202
3.6.1. Pozitia Romaniei fata de Politica Externa si de Securitate Comuna (PESC) ... 202
3.6.2. Tendinte si experiente semnificative pe plan mondial si european (in mod deosebit pentru tarile UE, ale SUA si Canadei, precum si a tarilor care au inceput negocierile de
aderare la UE) ... 204
3.6.3. Relatia Romania-PESA din perspectiva relatiilor transatlantice ... 212
3.7. Directiile cercetarii stiintifice si dezvoltarii tehnologiei militare ... 213
3.7.1. Transferul rezultatelor activitatilor de cercetare stiintifica, dezvoltare tehnologica si inovare din domeniul militar catre industria civila ... 213
3.7.2. Problematica adaptarii industriei de aparare ... 216
3.7.3. Globalizarea pietei civile ... 217
3.7.4. Transformari rapide de generatii in tehnologiile civile ... 217
3.7.5. Cercetarea civila si cea militara ... 218
3.7.6. Decizia politica - factor de influenta asupra transferului de tehnologie ... 219
BIBLIOGRAFIE ... 226

4. DIMENSIUNEA STIINTIFICA, TEHNICA SI TEHNOLOGICA A SECURITATII IN SECOLUL XXI ... 227
4.1. Prezentarea si analiza conceptului ... 227
4.2. Securitatea nationala a romaniei ... 230
4.3. Dezvoltarea tehnica si tehnologica si impactul tehnologiilor moderne in sistemul securitatii nationale ... 233
4.3.1. Impactul tehnologiilor asupra proceselor de comanda si control ... 234
4.3.2. Impactul tehnologiilor asupra informatiei si produselor informationale ... 235
4.3.3. Impactul tehnologiilor asupra manevrei ... 237
4.3.4. Impactul tehnologiilor asupra executarii focului ... 238
4.3.5. Impactul tehnologiilor asupra capacitatii de dislocare in teatru ... 238
4.3.6. Impactul tehnologiilor asupra controlului spectrului electromagnetic ... 239
4.3.7. Impactul tehnologiilor asupra protectiei ... 240
4.3.8. Impactul tehnologiilor asupra capacitatii de sprijin ... 241
4.4. Transferul de tehnologie in viziunea securitatii nationale si colective ... 242
4.5. Preocuparile statelor pentru participarea la transferul de tehnologie ... 244
4.5.1. Contributiile romanesti privind transferul de tehnologie ... 246
4.5.2. Determinari reciproce globalizare-transfer de tehnologie ... 247
4.5.3. Cerintele globalizarii in domeniul transferului de tehnologie ... 249
4.6. Pozitia structurilor de securitate (NATO, UE, OSCE, ONU) privind transferul de tehnologie ... 250
4.6.1. Armonizarea integrarii succesive cu transferul de tehnologie ... 252
4.6.2. Dezvoltarea capacitatii de cunoastere, actiune si reactie ... 254
BIBLIOGRAFIE ... 257

5. RELATIA INTRE STRUCTURILE INFORMATIVE CU ATRIBUTII IN DOMENIUL SECURITATII SI STRUCTURILE DE DECIZIE ... 259
5.1. Abordare generala cu privire la relatia dintre structurile informative si cele decizionale ... 259
5.2. Furnizorii de informatie ... 261
5.2.1. Activitatea informativa si rolul informatiei in cadrul asigurarii informative a beneficiarului ... 261
5.2.2. Conceptul de informatie ... 264
5.2.3. Activitatea de cautare, culegere, obtinere sau colectare de date
si informatii ... 265
5.3. Competitivitatea si calitatea produselor nationale de securitate si rolul lor in exercitarea conducerii ... 267
BIBLIOGRAFIE ... 269

6. CONCLUZII FINALE SI PERSPECTIVE ... 270
6.1. Optiuni si cai de abordare ... 270
6.2. Contributii originale ... 276
6.3. Stadiul cercetarilor in domeniu ... 279
6.4. Directiile principale ale cercetarii stiintifice-dezvoltarii tehnologice si inovarii ... 280
GLOSAR DE TERMENI SI EXPRESII UTILIZATE ... 286
BIBLIOGRAFIE REPREZENTATIVA ... 289

DESPRE AUTOR:

Conf. univ. dr. Gabriel. I. NASTASE este absolvent al Institutului de Constructii - Bucuresti, Facultatea de Utilaj Tehnologic (1981), al Academiei de Studii Economice (1991) si al Colegiului National de Aparare (2001).

Este doctor in stiinte tehnice (2000); doctor in economie (2001); doctor in stiinte militare si informatii (2008).

A absolvit cursuri postuniversitare in domeniile: tehnic, stiintific, economic, social, politic si militar.

Activitatea profesionala:
- inginer stagiar la Fabrica Flacara - Buzau;
- inginer proiectant (tehnolog) la Institutul de Cercetari si Proiectari pentru Tehnologia Constructiilor de Masini - Bucuresti si la Fabrica de Echipamente pentru Centrala Nuclear Electrica - Bucuresti;
- mecanic-sef si sef birou productie la Intreprinderea Ascensorul - Bucuresti;
- sef Departament marketing - publicitate la Adevarul SA;
- referent de specialitate la Fondul Proprietatii de Stat;
- consilier pe probleme de stiinta, cercetare, tehnologie si strategie economica si reforma la Presedintia Romaniei;
- director general la Ministerul Educatiei si Cercetarii - Departamentul Cercetare;
- vicepresedinte la Agentia Nationala pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie.

Activitate universitara:
- asistent universitar asociat la Universitatea Tehnica de Constructii si la Universitatea Politehnica - Bucuresti (1990);
- lector universitar (1995) si conferentiar universitar (2002) al Universitatii din Petrosani, Catedra de Management;
- conferentiar universitar la Facultatea de Finante, Banci, Contabilitate a Universitatii Crestine Dimitrie Cantemir (2008);
- a fost seful Catedrei Finante.

In prezent este director al Departamentului de Studii Universitare de Masterat al Universitatii Crestine Dimitrie Cantemir si director al Centrului de Cercetari, Studii si Aplicatii Financiar-Bancare al Facultatii de Finante, Banci si Contabilitate.

A participat la realizarea de proiecte de cercetare-dezvoltare-inovare pe baza de contract, lucrari de cercetare-dezvoltare-inovare cu impact asupra dezvoltarii mediului educational/cultural/economic /social si lucrari de proiectare de instalatii si constructii.

A obtinut brevete de inventie si certificate de inovator.

A publicat carti de specialitate, monografii, beletristica, tratate, cursuri si materiale didactice din diferite domenii si articole in diverse reviste de specialitate.

A obtinut premii nationale si internationale la diferite manifestari stiintifice si saloane de inventii locale.

Este membru al Academiei de Stiinta din New York; membru corespondent al Academiei Oamenilor de Stiinta din Romania; membru titular in Comitetul Roman de Istoria si Filozofia Stiintei si Tehnicii al Academiei Romane; presedinte executiv al Fundatiei Ion Basgan; membru al Asociatiei Generale a Inginerilor din Romania; membru al Asociatiei Generale a Economistilor din Romania; membru al Uniunii Scriitorilor din Romania s.a.