Ingineria mecanica a sistemelor de conducte. Ghid de proiectare + CD
Autor: Aurel Alessandrescu
Editura: A.G.I.R.
Seria: Inginerie mecanica
Format: 17x24 cm
Nr. pagini: 316, color
Coperta: brosata
ISBN: 978-973-720-489-9
Anul aparitiei: 2013
CUVANT INTRODUCTIV
Uzinele chimice, petrochimice si de rafinarii, retelele de transport gaze si hidrocarburi sunt ansambluri complexe de echipamente, sisteme de conducte, instrumentatie de automatizare, sisteme electrice, computere si sisteme de control.
Proiectarea, ingineria si constructia acestor uzine de proces presupun efortul unei echipe multidisciplinare. Amplasarea si proiectarea sistemelor de conducte constituie o parte majora a acestui ansamblu.
Scopul acestui manual este sa completeze cunostintele de baza ale inginerului mecanic proiectant de sisteme de conducte cu elemente speciale, de detaliu - dar de importanta majora, rezultate din experienta de peste 45 de ani a autorului in acest domeniu. Manualul acopera principiile fundamentale si conceptele proiectarii sistemelor de conducte.
Inginerul proiectant de sisteme de conducte joaca un rol important, de la stadiul conceperii unui proiect, pana la comisionare si punere in functiune, in toate sectoarele de proces, energie, chimie, petrochimie si nuclear.
Conceptul actual de „fitness for service“ (utilitatea pentru functionare) este fenomenul unitar de evaluare a starii unei instalatii, de gasire a problemelor aparute si de rezolvare din punctul de vedere al ingineriei mecanice, care este tocmai scopul acestui manual.
Avand in vedere ca actualii ingineri si proiectanti de sisteme de conducte (asa-zisul montaj conducte) nu au o pregatire specifica de studii superioare, avand la baza pregatirea de studiu al echipamentelor (utilajisti), energeticieni, fizicieni, calculatoristi sau matematicieni, apare ca fiind foarte necesara o asemenea carte de explicare a unor aspecte strict specifice proiectarii sistemelor de conducte.
De asemenea, cartea poate fi utila specialistilor din instalatii, care pot gasi aici explicatii pentru unele probleme pe care proiectarea poate nu le-a rezolvat complet. Daca nu au putut fi tratate toate aceste aspecte, cel putin au fost scoase in evidenta si facute trimiteri la materiale documentare din Bibliografia fiecarui capitol, care le explica in detaliu.
Lucrarea cuprinde referiri la cele mai noi (recente) editii ale Standardelor si Codurilor aplicabile care nu trebuie sa lipseasca din biblioteca niciunui specialist din domeniu.
Sigur ca in prezent exista numeroase programe (softuri) pentru desenare si calcul elemente de conducte sau analize de tensiuni, dar cele mai multe scot in evidenta punctele nevralgice ale unui sistem, dar nu indica solutii pentru indepartarea lor. Tot inginerului specialist in sisteme de conducte ii revine obligatia de a gasi solutii „fitness for service“ pentru rezolvarea acestor puncte nevralgice.
Si, pentru situatii similare, succes si dumneavoastra!
Doresc sa adresez multumirile mele celor care m-au invatat aceasta meserie (printre altii: ing. CIUCA P., ing. NEMODA B.), celor care m-au sprijinit intr-un fel sau altul la scrierea acestei carti (printre altii: ing. BILEGAN C., prof. dr. ing. TEODORESCU N., prof. dr. ing. IORDACHE Gh.), tuturor celor care s-au aratat interesati de aparitia ei, in special colectivului de profesionisti din Editura AGIR (director dr. ing. Ioan GANEA) si, nu in ultimul rand, sotiei mele, Valentina, care a avut rabdarea sa ma suporte in aceasta perioada.
Autorul
CUPRINS
Capitolul 1 - SISTEMELE DE CONDUCTE (SC) - O PROFESIUNE MECANICA IN SINE
1.1. Scurta introducere 3
1.2. Sisteme de conducte 4
1.2.1. Inginerul de conducte - baiatul bun la toate? 6
1.2.2. Legaturile cu alte specialitati 7
1.3. Utilitatea manualului 7
1.4. Ingineria mecanica a unui SC 9
Bibliografie 9
Capitolul 2 - CLASE DE CONDUCTE - DEFINIRE SI CONTINUT
2.1. Definirea si continutul unei clase de conducte 13
2.1.1. Unele cerinte de proiectare care trebuie avute in vedere la intocmirea unei CC 13
2.1.2. Modul de intocmire al unei clase de conducte 15
2.1.3. Note generale privind elementele unei clase de conducte 19
2.1.4. Note specifice privind continutul unei clase de conducte 19
2.2. Principalele date pentru clasele de conducte 21
2.2.1. Stabilirea parametrilor de operare si de calcul si a materialelor de executie 21
2.2.1.1. Presiunea de calcul (de proiectare) cf. ASME B31.3 21
2.2.1.2. Temperatura de clacul (de proiectare) 21
2.2.2. Domeniul (ratingul) de presiune temperaturi pentru materiale si elemente de conducte 24
2.3. Principalele elemente de conducte 25
2.3.1. Tevi, tuburi 25
2.3.2. Coturi, curbe, coturi din segmenti 25
2.3.2.1. Coturi
2.3.2.2. Curbe 26
2.3.2.3. Coturi din segmenti 26
2.3.3. Ramificatii 27
2.3.3.1. Tipuri de ramificatii 27
2.3.3.2. Ramificatii cu sau fara inel de intarire (compensare sau consolidare) 27
2.3.3.3. Ramificatiile de tipul o-let 29
2.3.3.4. Ramificatii cu consolidare integrala 30
2.3.3.5. Ramificatii conform ASME B31.4 31
2.3.4. Flanse clasice (conventionale) 31
2.3.5. Alte tipuri de flanse si imbinari demontabile 33
2.3.5.1. Flanse SPO COMPACT 33
2.3.5.2. Imbinarile mecanice de tipul GROOVED PIPE JOINT (GPJ) 35
2.3.5.3. Imbinare mecanica de tip PRESSFIT 37
2.3.5.4. Imbinarile mecanice de tipul PIPE CLAMP CONNECTION (PCC) 38
2.3.5.5. Garnituri 40
2.3.5.6. Presiunea maxima admisibila de lucru (MAWP) 40
2.3.5.7. Aplicarea conceptului FITNESS FOR SERVICE conductelor magistrale (pipelines) 41
Bibliografie 41
Capitolul 3 - CLASE DE CONDUCTE - CALCULE ELEMENTE CONDUCTE
3.1. Calcule de dimensionare si de alegere a componentelor SC 45
3.1.1. Calculul grosimii peretelui tevii (power piping) 46
3.1.2. Calculul grosimii peretelui tevii (process piping) 48
3.1.3. Calculul grosimii peretelui tevii (pipelines) 48
3.1.4. Calculul grosimii peretelui altor elemente de conducte 49
3.1.5. Calculul si alegerea tipului ramificatiei 52
3.1.6. Metoda de calcul a lungimii necesare a prezoanelor unei flanse 55
3.2. Alegerea tipului de izolatie termica si calculul grosimii ei optime 57
3.2.1. Alegerea tipului de izolatie termica 57
3.2.2. Calculul grosimii izolatiei 59
3.3. Incalzirea/insotirea cu abur sau electrica a sistemelor de conducte 60
3.3.1. Sistem tipic de incalzire cu abur 60
3.3.2. Sistem tipic autoregulator electric de insotire de incalzire 62
3.3.3. Principiul de functionare al cablului electric de insotire 64
3.3.4. Solutii pentru optimizarea sistemului de incalzire electrica 66
3.3.5. Etapele care se parcurg pentru intocmirea proiectului
de incalzire electrica 66
3.4. Alegerea armaturilor 66
3.4.1. Recomandari privind armaturile 66
3.4.2. Stabilirea tipului de armatura potrivita cerintelor procesului 67
3.5. Supape de siguranta si discuri de rupere 73
Bibliografie 73
Capitolul 4 - AMPLASAREA GENERALA SI DE DETALIU A INSTALATIEI
4.1. Amplasare echipamente si SC 77
4.2. Teme pentru echipamente 79
4.2.1. Tema pentru amenajari exterioare pe coloane, platforme si suporturi pentru conducte 79
4.2.1.1. Platforme pe coloane 79
4.2.1.2. Macara pivotanta si lift pe coloane 80
4.2.2. Tema pentru montarea unui schimbator de caldura pe trei suporturi 83
4.3. Teme pentru compartimentul constructii: fundatii, estacade, sustineri conducte, platforme acces, amenajari antivibratii si antiseismice 83
4.3.1. Tema pentru o estacada 86
4.3.2. Teme pentru diverse platforme 88
4.3.3. Teme speciale 88
4.3.4. Tema pentru fundatii pompe 90
4.3.5. Teme pentru compresoare, turbine si alte echipamente dinamice 91
4.3.6. Teme pentru cuve, bazine, buncare etc. 92
4.4. Teme pentru compartimentul electrice 93
Bibliografie 93
Capitolul 5 - REGIMUL TERMIC AL SISTEMELOR DE CONDUCTE - COMPENSAREA DILATARILOR TERMICE
5.1. Dilatarea termica, privita ca o sursa de introducere a unor tensiuni suplimentare in SC 97
5.2. Compensarea dilatarilor termice 100
5.2.1. Autocompensarea sc cu lupe de dilatare (U, Z, L, Z rot) 100
5.2.2. Utilizarea unor dispozitive speciale de compensare: compensatoare de dilatare lenticulare de diferite tipuri, compensatoare telescopice, burdufuri din cauciuc etc. 102
5.3. Lire de dilatare de tipul Z rotit 103
5.3.1. Lira de dilatare Z rotit si caracteristicile ei 104
5.3.2. Capacitatea de compensare a unei lire de tip Z rotit 104
5.3.3. Sisteme asimetrice 106
5.3.4. Momente 107
5.3.5. Suporturi 107
Bibliografie 108
Capitolul 6 - AMPLASAREA, CALCULUL SI CONSTRUCTIA SUPORTURILOR SISTEMELOR DE CONDUCTE
6.1. Generalitati 111
6.2. Deschiderea intre suporturile unui SC 112
6.2.1. Stabilirea distantei maxime intre suporturi pe baza tensiunii maxime de incovoiere 112
6.2.2. Stabilirea distantei maxime intre suporturi pe baza sagetii admisibile 113
6.2.3. Stabilirea distantei maxime intre suporturi pe baza altor criterii 114
6.2.3.1. Deschiderea maxim admisibila intre doua suporturi 114
6.2.3.2. Alte formule pentru calculul deschiderii maxime intre doua suporturi 114
6.3. Stabilirea tipurilor suporturilor 115
6.4. Un exemplu concret de amplasare a suporturilor unui SC 118
6.5. Stabilirea incarcarilor pe suporturi la rece (la montaj) si in operare (la cald) pe baza repartitiei sarcinilor in SC 120
6.6. Vibratiile si suporturile 120
6.7. Temperatura de proiectare pentru componentele suporturilor 121
6.8. Suporturi pentru sisteme de conducte nucleare 123
Bibliografie 124
Capitolul 7 - SUPORTURI ELASTICE VARIABILE SI CONSTANTE SI ALTE TIPURI SPECIALE
7.1. Suporturi elastice cu sarcina constanta (SEC) 132
7.1.1. Principiul de functionare 132
7.1.2. Elemente constructive 133
7.1.3. Tipizare, cursa/sarcina 134
7.1.4. Recomandari privind montarea SEC 135
7.2. Suporturi elastice cu sarcina variabila (SEV) - caracteristici principale 136
7.3. Proceduri de reglare a SEV si SEC care prezinta situatii necorespunzatoare punerii in functiune. Scopul procedurilor 138
7.3.1. Procedura V1 - reglarea SEV de tip atarnat la care incarcarea la rece este preluata cu arcul suprasolicitat 139
7.3.2. Procedura V2 - reglarea SEV de tip asezat la care incarcarea la rece este preluata cu arcul suprasolicitat 139
7.3.3. Procedura V3 - reglarea SEV de tip atarnat la care incarcarea la rece este preluata cu arcul relaxat 140
7.3.4. Procedura V4 - reglarea SEV de tip asezat la care incarcarea la rece este preluata cu arcul relaxat 140
7.3.5. Procedura C1 - reglarea SEC - varianta de executie cu intinzator dreapta-dreapta 140
7.3.6. Procedura C2 - reglarea SEC - varianta de executie cu intinzator stanga-dreapta 141
7.4. Suporturi speciale 141
Bibliografie 140
Capitolul 8 - ANALIZA DE TENSIUNI
8.1. Raportul analizei de tensiuni 143
8.1.1. Obiectivele RAT 144
8.1.2. Unele consideratii privind analiza de tensiuni a unui SC 144
8.1.3. Cazuri de incarcari analizate 145
8.2. Definirea categoriilor de conducte tensionate critice 146
8.2.1. Trasee non-critice 146
8.2.2. Lista liniilor critice 146
8.2.3. Criteriile pentru liniile critice 146
8.3. Criterii de selectie a SC pentru care se face RAT 147
8.4. Pretensionarea SC 149
8.5. Reactiunile in punctele de capat (terminale) ale SC 151
8.6. Incarcari admisibile in racordurile echipamentelor din sistemele de conducte atasate 151
8.6.1. Metode si mijloace de a reduce incarcarile exterioare in racordurile echipamentelor 153
8.6.2. Detalii privind unele incarcari de calcul 154
8.7. Domeniul de portanta - un nou concept in studiul portantei racordurilor recipientelor cilindrice supuse la solicitari locale 156
Bibliografie 160
Capitolul 9 - FABRICAREA, ASAMBLAREA, MONTAREA, INSPECTIA, EXAMINAREA SI TESTAREA SISTEMELOR DE CONDUCTE
9.1. Recomandari privind masuri preliminare executiei sistemelor de conducte 163
9.2. Fabricarea SC si a elementelor componente 163
9.2.1. Indoirea 163
9.2.2. Elemente prefabricate 164
9.2.3. Documentatia generala de executie 165
9.2.4. Documentatia necesara realizarii prefabricatelor 166
9.3. Asamblarea si montarea sistemelor de conducte 167
9.3.1. Generalitati 167
9.3.2. Tolerante de nepotrivire la aliniere 167
9.3.3. Asamblarea unor echipamente si SC sub forma de SKID-uri 168
9.4. Asamblarea imbinarilor cu flanse 171
9.4.1. Preasamblarea 171
9.4.2. Strangerea controlata a suruburilor unei imbinari cu flanse 172
9.4.2.1. Tensionarea surubului 172
9.4.2.2. Calculul cuplului de tensionare a surubului 175
9.4.2.3. Calculul de alungire pentru tensionare 176
9.4.2.4. Strangerea suruburilor imbinarii 177
9.4.2.5. Efectul coeficientilor de garnitura m si y 178
9.5. Inspectia si examinarea sistemelor de conducte 180
9.5.1. Introducere 180
9.5.2. Inspectia si examinarea - contradictie sau consens? 180
9.6. Proba de etanseitate si de presiune pentru sistemele de conducte 181
9.6.1. Sisteme de proba 182
9.6.2. Proba pneumatica de etanseitate 182
9.6.2.1. Cerinte generale 182
9.6.2.2. Pregatirea pentru testare 183
9.6.2.3. Fluidul de testare pneumatica 183
9.6.2.4. Presiunea de testare 184
9.6.2.5. Examinarea pentru depistarea scurgerilor 184
9.6.3. Proba hidraulica de presiune 184
9.6.3.1. Cerinte generale 184
9.6.3.2. Fluidul de proba 185
9.6.3.3. Proba de presiune 185
9.7. Proceduri de lansare si primire dispozitive PIG 186
9.7.1. Procedura tip de lansare 186
9.7.2. Procedura tip de primire 187
9.8. Evaluarea starii tehnice a sistemelor de conducte in scopul prelungirii duratei lor de viata 188
9.8.1. Mentenanta 189
9.8.2. Programul de examinari, incercari si investigatii 189
9.8.3. Programul de inspectie 190
9.8.3.1. Inspectia vizuala 191
9.8.3.2. Masuratori 192
9.8.3.3. Controale nedistructive
9.8.3.4. Controale metalografice 192
9.8.3.5. Incercari distructive 192
9.8.3.6. Verificarea suporturilor 193
9.9. Expertizarea instalatiilor de sisteme de conducte si echipamente 193
9.9.1. Scopul si modul de desfasurare 193
9.9.2. Unele aspecte privind expertizarea echipamentelor 194
Bibliografie 195
Capitolul 10 - COROZIUNEA SISTEMELOR DE CONDUCTE, ESTIMAREA REZISTENTEI (DURATEI DE VIATA) RAMASE
10.1. Coroziunea - forme de manifestare, tipuri de coroziuni 199
10.2. Efectele dezastruoase ale coroziunii neidentificate si nemonitorizate 200
10.2.1. Redistribuirea incarcarilor pe suporturile SC (in special elastice) 201
10.2.2. Pierderea in greutate la conductele din otel carbon corodate 202
10.3. Metoda B31.G de identificare si apreciere a efectelor periculoase ale coroziunii 203
10.4. Metode de apreciere a duratei de viata (rezistentei) ramase a unui sistem de conducte corodat 206
10.5. Situatiile in care coroziunea afecteaza sistemele de conducte 207
10.5.1. Rezistenta unei conducte (durata de viata) 207
10.5.2. Suportarea unui SC corodat 208
10.6. Concluzii 209
Bibliografie 210
Capitolul 11 - SISTEME DE CONDUCTE EXECUTATE DIN MATERIALE NEMETALICE: MATERIALE TERMOPLASTICE SI MATERIALE TERMORIGIDE
11.1. Materiale plastice. Introducere 213
11.1.1. Clasificare 213
11.1.2. Proprietati ale materialele termoplastice 213
11.1.2.1. Densitatea 213
11.1.2.2. Rezistenta chimica 214
11.1.2.3. Vascoelasticitatea 214
11.1.2.4. Compatibilitatea chimica 214
11.1.2.5. Conductibilitatea termica 214
11.1.2.6. Pierderi prin frecare 215
11.1.2.7. Performante pe termen lung 215
11.1.2.8. Greutate 215
11.1.2.9. Varietatea metodelor de imbinare 215
11.1.2.10. Netoxicitatea 215
11.2. Studiul unei conducte din material termoplastic pentru transportul unor fluide extrem de corozive 216
11.2.1. Prezentarea temei 216
11.2.2. Solutionarea tehnica a realizarii montajului SC din PEHD 216
11.2.3. Alegerea materialului 217
11.2.4. Executia si montarea conductelor. Generalitati 218
11.2.5. Asamblarea sistemelor de conducte din PEHD 218
11.2.6. Descrierea suporturilor 219
11.2.7. Calculul reactiunilor din suporturi. „Modulul 5500“ 221
11.2.8. Calculul unei lire de dilatare de forma U 224
11.2.9. Elemente de calcul pentru conducte din PEHD 225
11.2.10. Camin de vane 229
Bibliografie 230
Capitolul 12 - STABILIREA ELEMENTELOR DE PREZENTARE A PROIECTELOR DE SISTEME DE CONDUCTE
12.1. Continutul proiectului de montaj echipamente si conducte) 233
12.2. Stagiile de intocmire si prezentare ale proiectului 234
12.3. Alcatuirea unei scheme P&I 236
12.4. Modelarea in spatiul 3D 236
Bibliografie 238
ANEXE:
Anexa 1 - Aplicatii numerice la unele probleme teoretice
Aplicatia 1.1. Determinarea domeniului de tensiuni admisibile intr-un caz concret 241
Aplicatia 1.2. Determinarea grosimii peretelui unei tevi (piping) 243
Aplicatia 1.3. Calculul fortelor rezultante din curgerea fluidului intr-un cot de conducta 243
Aplicatia 1.4. Cum se determina diametrul unui distribuitor cu mai multe ramificatii 244
Anexa 2 - Aplicatii numerice pentru diverse probleme de montaj SC
Aplicatia 2.1. Controlul zgomotului produs de supapele de siguranta 246
Aplicatia 2.2. Determinarea distantei optime intre suporturile unei conducte magistrale (pipeline) pentru apa geotermala 250
Anexa 3 - Aplicatii numerice la capitolul 10
Aplicatia 3.1. Calculul presiunii sigure de functionare in cazul unei tevi cu un singur defect, izolat, sub presiune 251
Aplicatia 3.2. Calculul presiunii sigure de functionare in cazul unei tevi cu un singur defect, izolat, sub presiune si o incarcare de compresie longitudinala 251
Aplicatia 3.3. Calculul presiunii sigure de functionare in cazul unei tevi cu doua defecte care interactioneaza 253
Anexa 4 - Programe pentru diverse calcule rapide si eficiente
Aplicatia 4.1. Programul MESTEEL Pipe Corrosion Rate Calculator 255
Aplicatia 4.2. Programul MESTEEL Pipe Corrosion Allowance Calculator 256
Aplicatia 4.3. Programul MESTEEL Sour Service Calculator 256
Aplicatiile 4.4. - 4.7. Programul Pipe Data - PRO 257
Aplicatia 4.8. COADE Units Conversion 259
Aplicatiile 4.9. - 4.12. Programul Pipe Mill 260
Aplicatia 4.13. Programul PIPE TABLE WIZARD 264
Anexa 5 - Detalii de montaj si alte diverse situatii aparute in practica curenta de proiectare
Aplicatia 5.1. Tolerante de nepotrivire la alinierea SC 265
Aplicatia 5.2. Montajul unei supape de siguranta cu esapare in sistem deschis (in atmosfera) 266
Aplicatia 5.3. Detalii de montaj componente pe aspiratia unor pompe pereche (functionare - rezerva) 266
Aplicatia 5.4. Consideratii practice privind sistemele de conducte de aspiratii de pompe 269
Aplicatia 5.5. Flexibilitatea unui SC 270
Aplicatia 5.6. Montarea unui Debitmetru 272
Anexa 6 - Aplicatii diverse
Aplicatia 6.1. Alegerea unei lire de compensare Z rotit pe baza diagramelor Capacitatii de Compensare 273
Aplicatia 6.2. Verificarea strangerii controlate a prezoanelor unei imbinari cu flanse 274
Aplicatia 6.3. Comparatie intre 3 tipuri de lire de compensare a dilatarilor 275
Anexa 7 - Tabele generale
Aplicatia 7.1. Principalele proprietati ale tevilor de uz general ale SC (in sistem metric) 277
Aplicatia 7.2. Tabel cu rezistenta chimica a materialelor termoplastice 289
Aplicatia 7.3. Tabel de conversii utile 296
Anexa 8 - Detalii de asamblarea a SC din materiale termoplastice
Aplicatia 8. Metode de sudare a materialelor termoplastice 298
Lista Codurilor, Standardelor si Specificatiilor recomandate si valabile
la data intocmirii lucrarii 305
Lista simbolurilor si a abrevierilor utilizate in lucrare 307
Glosar de termeni 313
Continutul CD-ului atasat:
1. ASME B31.G Manual for Determining the Remaining Strength of Corroded Pipelines, Supplement to ASME B31 Code for Pressure Piping, 2009
2. Prescriptie Tehnica ISCIR PTC1-2010 - Cazane de abur, cazane de apa fierbinte, supraincalzitoare si economizoare independente
3. Prescriptie Tehnica ISCIR PTC4-2010 - Recipiente metalice stabile sub presiune
4. Prescriptie Tehnica ISCIR PTC6-2010 - Conducte metalice sub presiune pentru fluide
5. Prescriptie Tehnica ISCIR PTC9-2010 - Cazane de apa calda si cazane de abur de joasa presiune
6. Prescriptie Tehnica ISCIR PTC10-2010 - Conducte de abur si conducte de apa fierbinte sub presiune
7. API 579-1/ ASME FFS-1 2007 - Fitness for Service
8. API 579-2/ ASME FFS-2 2009 - Fitness for Service Exemple Problem Manual
9. Handbook of Comparative World Steel Standards (Ed. Bringas, J.E. - ASTM DS67B/ 2004) - CHEIA OTELURILOR
10. Recommended Practice DNV-RP-F101 Corroded Pipelines - 2010
11. Piping Basics (videoclip)
12. ASME B31.1 Power Piping 2010
13. ASME B31.3 Process Piping 2012
14. ASME PCC1 - Guidelines for Pressure Boundary Bolted Flanges Joints Assembly 2010
15. ASME B31.4 Pipelines Transportation Systems for Liquid of Hydrocarbons and Other Liquids 2009
DESPRE AUTOR
Aurel Alessandrescu a absolvit Facultatea de Mecanica - Sectia Utilaj Chimic din Institutul Politehnic - Bucuresti, in anul 1969. De atunci, a lucrat numai in proiectare, in IPROCHIM (IITPIC, IMUC) si CITON. In activitatea sa, a elaborat proiecte de montaj SISTEME DE CONDUCTE, dintre care se remarca: Instalatia Acid Azotic - sectia de recuperare a caldurii, Instalatia de Uree Coppe-Rust - sectia de inalta presiune, Instalatia de Amoniac Kellogg, Instalatia de Hidrogen din Cauciucul Poliizoprenic si, cea mai importanta realizare, Instalatia de Schimb Izotopic pentru APA GREA de la ROMAG Drobeta-Turnu Severin, pentru care a fost sef de proiect Sisteme de conducte. Toate proiectele sale se bazau pe calcule precise referitoare la imbinarile cu flanse speciale, suportarea si flexibilitatea sistemelor de conducte, inlocuirea insotirii cu abur cu incalzirea electrica etc. In proiectele sale adopta solutii tehnice originale, in special in numeroasele zile de asistenta tehnica pe santiere.
A participat la doua conferinte internationale cu lucrari originale, noutati absolute: „O noua forma de compensator pentru dilatarea conductelor“ si „Un nou tip de suport elastic constant“, bine apreciate in randul specialistilor. Este membru al American Society of Mechanical Engineers (ASME), verificator ISCIR si are o inventie brevetata. A functionat in calitate de cadru didactic asociat la Sectia de utilaje de proces a Facultatii de Mecanica din Institutul Politehnic - Bucuresti, in anii 1977-1992.