Ingineria si managementul calitatii in industria automotive prin integrarea robotilor colaborativi

CUVANT INAINTE

Cartea reprezinta un studiu dedicat, exhaustiv si meticulos dedicat explorarii calitatii, eficientei si eficacitatii proceselor de productie (fabricatie) de serie utilizand roboti colaborativi ca instrument principal. Subiectul abordat in aceasta carte reprezinta un domeniu de cercetare esential si extrem de relevant deoarece asistam la o crestere semnificativa in adoptarea robotilor colaborativi in cadrul proceselor de productie din industria automotive.

De la marii producatori de roboti pana la organizatiile industriale, se remarca o preocupare constanta si o amplificare a interesului pentru aceste tehnologii inovatoare, reflectand necesitatea imperativa de a adapta procesele de productie la cerintele si provocarile contemporane. Odata cu evolutia rapida a tehnologiei si cercetarii in domeniul robotilor colaborativi, observam aparitia unor modele din ce in ce mai complexe si specializate, capabile sa raspunda provocarilor variate ale fabricatiei de serie in industria automotive. Aceasta tendinta aduce cu sine o serie de avantaje semnificative, precum sporirea flexibilitatii, imbunatatirea eficientei si cresterea calitatii in procesele de productie. In timp ce aceasta carte se concentreaza asupra rolului si impactului robotilor colaborativi in industria automotive, este important sa subliniem ca aceasta tehnologie reprezinta doar una dintre multele inovatii care influenteaza peisajul fabricatiei moderne.

Aceasta carte reprezinta un efort comun al ambilor autori, iar toate drepturile de proprietate intelectuala asupra continutului apartin in mod egal acestora, reflectand colaborarea si angajamentul comun pentru promovarea cercetarii si inovatiei in domeniul ingineriei si managementului calitatii productiei in domeniul automotive utilizand roboti colaborativi. Speram ca aceasta lucrare va constitui o contributie semnificativa la intelegerea si promovarea utilizarii robotilor colaborativi in industria automotive, devenind astfel o resursa valoroasa pentru cercetatori, profesionisti si toti cei interesati de progresul tehnologic in domeniul fabricatiei.

Prezenta carte s-a realizat avand la baza teza de doctorat cu titlul „Contributii cu privire la cresterea calitatii, eficientei si eficacitatii unor fluxuri de fabricatie de serie prin integrarea unor roboti colaborativi in industria automotive” sustinuta la Universitatea Nationala de Stiinta si Tehnologie POLITEHNICA Bucuresti in data de 28 Martie 2024, la acel moment doctorand Vasile Gusan si conducator stiintific de doctorat Prof. univ. dr. ing. dr. ec. Dr. Habil. Dr.h.c. Aurel Mihail TITU.

Multumim tuturor acelora care au facut posibila realizarea si finalizarea tuturor cercetarilor si a publicatilor stiintifice conexe in perioada 2020-2025.

Multumim Editurii AGIR din Bucuresti pentru sprijin si pentru frumoasa colaborare.

Autorii

CUPRINS

Introducere 15

Lista de abrevieri 19

Lista cu cuvinte cheie 21

Capitolul 1. Stadiul actual al cunoasterii privind calitatea si asigurarea calitatii in industria automotive 23
1.1. Conceptul de calitate. Concepte asociate conceptului de calitate 23
1.2. Conceptul de asigurare a calitatii 28
1.3. Controlul tehnic de calitate in viziunea temei de cercetare 33
1.4. Calitatea totala si strategia zero defecte 35
1.4.1. Locul si rolul celor doua concepte 35
1.4.2. Politici si strategii in domeniul automotive in concordanta cu cele doua concepte 37
1.5. Managementul calitatii. Managementul calitatii totale 40
1.5.1. Managementul calitatii in viziune moderna 40
1.5.2. Managementul calitatii totale aplicat in organizatiile din domeniul automotive 43
1.5.3. Corelarea celor doua concepte cu organizatia bazata pe cunostinte 46
1.6. Eficienta si eficacitatea in managementul proceselor de fabricatie de serie din industria automotive care au in componenta roboti colaborativi 56
1.7. Aspecte tehnice si manageriale cu privire la principiile managementului calitatii,
principiile calitatii totale si principiile managementului calitatii totale 59
1.8. Asigurarea si managementul calitatii din perspectiva cercetarii prezentate cu implicatii in pierderea de calitate 62
1.9. Concluzii 64

Capitolul 2. Stadiul actual al cunoasterii in domeniul proceselor de fabricatie in industria automotive care integreaza roboti colaborativi 68
2.1. Procesul de fabricatie in industria automotive cu roboti colaborativi 68
2.2. Procesul de integrare a robotilor colaborativi 72
2.3. Integrarea robotilor colaborativi. Factori care pot influenta calitatea functionarii robotilor colaborativi 77
2.4. Parametrii care pot determina calitatea procesului 82
2.5. Concluzii 86

Capitolul 3. Stadiul actual al cunoasterii in domeniul robotilor industriali si colaborativi integrati in procese de fabricatie din automotive 88
3.1. Stiinta roboticii 88
3.2. Repere cronologice in cazul robotilor 91
3.3. Robotii industriali 93
3.3.1. Tipuri de roboti industriali stationari 93
3.3.2. Tipuri de roboti industriali mobili 96
3.3.3. Furnizori de roboti industriali stationari 98
3.4. Robotii colaborativi 101
3.4.1. Prezentarea robotilor colaborativi 101
3.4.2. Tipuri de roboti colaborativi 102
3.4.3. Furnizori de roboti colaborativi 108
3.5. Concluzii 109

Capitolul 4. Eficienta si eficacitate - conditie esentiala in cresterea calitatii produsului final in industria automotive 111
4.1. Conceptul de eficienta 111
4.2. Conceptul de eficacitate 113
4.3. Prezentarea unei corelatii dintre conceptele eficienta, eficacitate si robotii colaborativi in vederea integrarii acestora in fluxuri de fabricatie de serie in industria automotive 116
4.4. Concluzii 118

Capitolul 5. Concluzii privind stadiul actual al cercetarii in domeniul asigurarii calitatii proceselor de fabricatie prin integrarea unor roboti industriali si colaborativi in industria automotive 119

Capitolul 6. Directiile, obiectivul principal, obiectivele specifice si metodologia de cercetare a cresterii calitatii, eficientei si eficacitatii proceselor de fabricatie prin integrarea robotilor colaborativi in industria automotive 127
6.1. Directii de cercetare 127
6.2. Obiectivul principal si obiectivele secundare specifice demersului propus 132
6.3. Metodologia de cercetare 133

Capitolul 7. Contributii in domeniul tehnic cu privire la programarea robotilor colaborativi 134
7.1 Contributii privind elaborarea si structurarea unui model propriu de programare 134
7.2. Explorarea studiului de caz si a contributiilor in programarea robotilor colaborativi 137
7.3. Contributii cu privire la programarea setarilor de baza 139
7.4. Contributii cu privire la programarea categoriei „Before Start” 157
7.5. Contributii cu privire la programarea categoriei „Robot Program” 165
7.6. Contributii cu privire la programarea categoriei „SubProgram” 178
7.7. Contributii cu privire la programarea categoriei „Thread” 194
7.8. Concluzii 200

Capitolul 8. Contributii in domeniul tehnic cu privire la modalitatea de implementare a sistemelor de siguranta auxiliare in ceea ce priveste integrarea robotilor colaborativi in industria automotive 205
8.1. Modalitati de plasare a robotilor colaborativi in spatiul liniei de fabricatie 205
8.2. Sisteme auxiliare de siguranta existente, metode de integrare si modalitati de functionare ale acestora 209
8.2.1. Sistemele auxiliare de siguranta existente si utilizate in aplicatiile cu roboti colaborativi 209
8.2.2. Principiul de functionare electrica al elementelor de siguranta auxiliare utilizate in zona de productie 212
8.2.3. Programarea sistemelor de siguranta auxiliare si generarea schemei electrice de comanda a elementelor de siguranta 218
8.3. Concluzii 231

Capitolul 9. Contributii in managementul integrarii robotilor colaborativi in industria automotive 233
9.1. Procesul de trasare a cerintelor in vederea implementarii robotilor colaborativi 233
9.2. Managementul costurilor de implementare 236
9.3. Aplicarea practica a unui model matematic in vederea gestionarii costurilor de implementare in cadrul initierii unui proiect cu roboti colaborativi 240
9.4. Managementul calitatii in implementarea robotilor colaborativi. Aplicarea metodologiei PFMEA intr-un flux cu roboti colaborativi 249
9.5. Modalitati de definire ale parametrilor de masurare a eficientei si eficacitatii din punct de vedere calitativ si cantitativ in industria automotive 255
9.6. Eficienta unui flux de fabricatie cu si fara roboti colaborativi 258
9.7. Eficacitatea unui flux de fabricatie cu si fara roboti colaborativi 263
9.8. Concluzii 265

Capitolul 10. Contributii cu privire la imbunatatirea calitatii si a implementarii strategiei zero timpi de schimbare a fabricatiei 267
10.1. O analiza comparativa a robotilor industriali versus roboti colaborativi 267
10.2. Aspecte tehnice si economice cu privire la modalitatea de alegere a unui tip de robot 276
10.3. Problematica analizei costurilor inainte si dupa implementarea robotilor colaborativi. Analiza costurilor de fabricatie 277
10.4. Calitatea produselor, inainte si dupa implementarea robotilor colaborativi 284
10.5. Strategia de zero timpi de schimbare a fabricatiei aplicata asupra procesului de implementare a robotilor colaborativi 285
10.6. Concluzii 289

Capitolul 11. Integrarea metodologiei IDEF0 si implementarea strategiilor lean manufacturing in contextul kaizen asupra proceselor de fabricatie utilizand roboti colaborativi 291
11.1. Procese de fabricatie in domeniul automotive. Harta proceselor propusa pentru aceasta industrie 291
11.2. Modelarea grafica a unui proces cu roboti colaborativi din automotive 294
11.3. Contributii cu privire la metodologia Jishuken in procesele de fabricatie din domeniul automotive utilizand roboti colaborativi 297
11.4. Implementarea conceptului Deviation Management in procesele de fabricatie din domeniul automotive unde au fost implementati roboti colaborativi 301
11.5. Concluzii 304

Capitolul 12. Contributii privind politicile si strategiile de resurse umane in contextul integrarii robotilor colaborativi: gestionarea si solutionarea excesului de personal 306
12.1. Resursele umane si roboti colaborativi 306
12.2. Strategii eficiente pentru gestionarea tranzitiei resurselor umane in era integrarii robotilor colaborativi 308
12.3. Concluzii 310

Capitolul 13. Concluzii finale si contributii principale privind cresterea calitatii, eficientei si eficacitatii prin implementarea robotilor colaborativi pe fluxurile de fabricatie de serie din domeniul automotive 311

Concluzii generale 311

Contributii originale 314

Directii ulterioare de cercetare 317

Bibliografie 319

Anexe 331
Anexa 1 - Abordarea cercetarii folosind harta mentala 332
Anexa 2 - Diagrama fluxului de fabricatie cu roboti colaborativi 339
Anexa 3 - Studiu PFMEA asupra robotilor colaborativi 340
Anexa 4 - Aplicarea actiunilor si recalcularea RPN in PFMEA 346
Anexa 5 - Descompunerea diagramei A2, Procese operationale prin IDEF0 350
Anexa 6 - Descompunerea procesului bloc A25 BackEnd - Asamblare finala, Subprocese cu roboti colaborativi prin IDEF0 351

INTRODUCERE

Secolul XXI, a reprezentat debutul primului robot colaborativ. Robotii colaborativi reprezinta echipamente deosebit de performante si versatile, susceptibile de integrare in diverse fluxuri de fabricatie prin ajustarea echipamentelor existente. Cu toate acestea, in industria automotive, s-a constatat ca nu intotdeauna organizatiile industriale sau integratorii de solutii tehnice au avut succes in atingerea eficientei, eficacitatii si calitatii in ceea ce priveste integrarea robotilor colaborativi.

In contextul acestui aspect, aceasta cercetare stiintifica isi propune sa stabileasca un standard pentru programarea robotilor colaborativi, cu accent pe elaborarea unei structuri de programare si utilizarea unor limbaje software specializate. Obiectivul general al demersului este orientat catre asigurarea imbunatatirilor semnificative in calitatea, eficienta si eficacitatea in industria automotive, prin adoptarea si implementarea avansata a robotilor colaborativi. In aceasta perspectiva, obiectivul central al investigatiei stiintifice este evidentierea „contributiilor personale ale autorilor aduse industriei automotive, focalizandu-se pe imbunatatirea calitatii, eficientei si eficacitatii in cadrul fluxurilor de productie in serie prin implementarea robotilor colaborativi”.

In prima parte, s-a efectuat o analiza a stadiului actual al cunoasterii in domeniu. In deschiderea celei de-a doua parti, se contureaza directiile de cercetare, obiectivul principal si obiectivele secundare specifice, fiind evidentiata metodologia de cercetare aplicata. Aceasta sectiune avanseaza prin prezentarea detaliata a contributiilor originale si formularea concluziilor definitive, rezultate din aceasta cercetare stiintifica.

Aceasta carte se bazeaza pe cercetarea realizata in cadrul tezei de doctorat intitulata „Contributii cu privire la cresterea calitatii, eficientei si eficacitatii unor fluxuri de fabricatie de serie prin integrarea unor roboti colaborativi in industria automotive”. Atat teza de doctorat, cat si cartea au fost elaborate utilizand Hartile Mentale, ilustrate in Anexa 1, ca instrumente pentru a urmari logica si obiectivele stabilite. Aceste harti sunt detaliate in anexele cartii. Aceasta carte cuprinde: 267 de pagini, 13 capitole, 6 anexe, 172 de referinte bibliografice, 121 de figuri ilustrative
si 8 tabele. S-au publicat 21 de lucrari stiintifice in calitate de autor principal si coautor.

In primul capitol, s-a efectuat o analiza detaliata a stadiului actual al calitatii si asigurarii calitatii in industria automotive. Au fost explorate tendintele contemporane in domeniul calitatii si conceptele asociate acestora, cu accent pe rolul esential al calitatii in atragerea clientilor si generarea profitului. Implementarea unor sisteme riguroase de asigurare a calitatii in procesele de fabricatie a fost investigata, acoperind diverse concepte precum controlul tehnic de calitate, filosofia calitatii totale si strategia zero defecte. Analiza a subliniat beneficiile aduse de integrarea organizatiilor bazate pe cunostinte si managementul calitatii, evidentiind satisfactia
clientilor si imbunatatirea continua a proceselor. In acest context, s-a acordat o atentie deosebita eficientei, prin aplicarea managementului proceselor si a celui bazat pe cunostinte, evidentiind impactul pozitiv al integrarii robotilor colaborativi in procesele de fabricatie. Astfel, a fost conturata o perspectiva strategica orientata catre satisfactia clientilor si o investitie sustinuta in cercetarea de piata, recunoscute ca elemente esentiale pentru succesul organizatiilor din industria automotive.

Capitolul 2, este focalizat pe procesul de fabricatie din industria automotive, cu o atentie deosebita pe automatizarea si interconectivitatea proceselor. Introducerea robotilor colaborativi constituie un element central in aceasta transformare, aducand beneficii semnificative in ceea ce priveste eficienta, calitatea produselor si conditiile de lucru. Analiza detaliata din aceasta sectiune releva factorii variabili care influenteaza calitatea aplicatiilor cu roboti colaborativi, subliniind importanta unei implementari reusite pentru a adauga valoare in procesul de productie. Pe parcursul acestui capitol, s-a considerat necesara identificarea parametrilor susceptibili care pot sa influenteze calitatea proceselor de fabricatie.

In continuare, sunt vizate progresele semnificative in domeniul robotilor industriali si colaborativi din cadrul industriei automotive, in contextul evolutiei cercetarii. In sfera analizei din capitolul 3, s-a progresat prin examinarea solutiilor robotice cu diferite niveluri de autonomie, evidentiind beneficiile robotilor industriali, mobili si stationari. De asemenea, s-a cercetat diversitatea oferita de furnizorii de roboti industriali si colaborativi, evidentiind proprietatile si functiile tehnice variate, cruciale pentru imbunatatirea eficientei si calitatii in mediul industrial.

In analiza detaliata prezentata in cadrul capitolului 4, s-a evidentiat influenta semnificativa a eficientei si eficacitatii fluxurilor de fabricatie in industria automotive. S-a acordat atentie speciala utilizarii robotilor colaborativi, subliniindu-se impactul lor pozitiv asupra aspectelor economice si productivitatii. Importanta acestor roboti in reducerea costurilor de productie, optimizarea fluxurilor de fabricatie si imbunatatirea calitatii produselor finite a fost subliniata, consolidand beneficiile aduse de aceasta tehnologie in contextul industriei automotive.

Pe baza aspectelor abordate in capitolele componente ale primei parti, s-a conceput capitolul 5 cu scopul de a contura concluzii clare referitoare la stadiul actual al cunoasterii in domeniul studiat.

In partea a doua a cartii, sunt expuse directiile de cercetare, obiectivul principal, obiectivele specifice, metodologia de cercetare aplicata si contributiile originale rezultate in urma cercetarii teoretice desfasurate in prima parte. Aceasta debuteaza prin conturarea clara a directiilor de cercetare, a obiectivului principal si a obiectivelor specifice, precum si prin expunerea metodelor utilizate, subiect abordat in capitolul 6. Argumentarea necesitatii automatizarii cu roboti colaborativi s-a fundamentat pe criza acuta a fortei de munca cu care Romania se confrunta, pe imperativul optimizarii continue a costurilor si pe exigentele sporite de a imbunatati eficienta si eficacitatea fluxurilor de fabricatie.

Capitolul 7 abordeaza domeniul programarii robotilor colaborativi, incepand cu sublinierea necesitatii unei standardizari eficiente. Propunand o structura programabila si oferind recomandari specifice, acest capitol se distinge printr-o abordare inovatoare in contextul caracterizat de lacune in standardizare. O atentie deosebita se acorda importantei configurarii setarilor de baza si a categoriilor: „BeforeStart”, „Robot Program”, „SubProgram” si „Thread”, elemente cu impact direct asupra eficientei procesului de programare si a functionalitatii generale. In abordarea colaborarii om-robot, capitolul identifica oportunitati si gestioneaza provocarile asociate cu posibilele coliziuni, contribuind astfel la dezvoltarea unei practici mai sigure si eficiente in domeniul robotic. Structura bine definita si orientarea catre standardizare reprezinta, in ansamblu, contributii remarcabile pentru avansarea programarii robotilor colaborativi.

Cu toate ca programarea robotilor colaborativi este realizata in mod excelent, riscul securitatii omului poate persista, in special atunci cand robotii colaborativi opereaza la viteze mari sau utilizeaza dispozitive periculoase. Aspectul pozitionarii spatiale a robotilor colaborativi reprezinta, de asemenea, o problema esentiala ce trebuie definita in mod clar. Aceasta abordare a condus la elaborarea capitolului 8, avand ca obiectiv principal evidentierea modalitatilor optime de plasare spatiala a robotilor colaborativi si dezvoltarea unui sistem auxiliar de siguranta. Astfel s-au propus multiple solutii pentru suspendarea robotilor colaborativi, detaliind diverse metode pentru identificarea optima a pozitionarii spatiale in cadrul fluxului de fabricatie. In etapele ulterioare, au fost prezentate diferite echipamente individuale ce pot fi integrate pentru constituirea unui sistem de siguranta, precizand modul in care acestea pot fi incorporate. De asemenea, au fost descrise principiile functionarii electrice si procedurile de programare a dispozitivelor ce necesita astfel de interventii.

In cadrul capitolului 9, s-au adus multiple contributii originale in ceea ce priveste managementul integrarii robotilor colaborativi. Astfel, s-a dezvoltat un model matematic destinat gestionarii costurilor de implementare, iar ulterior, s-a efectuat o aplicatie practica pentru a demonstra validitatea acestui model matematic. O atentie deosebita a fost acordata validarii calitative si prevenirii potentialelor defecte prin implementarea metodologiei PFMEA. De asemenea, au fost dezvoltate metode matematice pentru calculul eficientei si eficacitatii fluxurilor de fabricatie cu roboti colaborativi, acestea fiind ulterior aplicate pentru a demonstra validitatea formularilor elaborate.

In scopul analizei imbunatatirii profitabilitatii organizatiilor, a fost dezvoltat capitolul 10. Initial, a fost dezvoltat un proces detaliat pentru stabilirea cerintelor in vederea integrarii acestora, urmat de o analiza a costurilor comparative pentru diverse moduri de operare cu: operatori, roboti industriali si roboti colaborativi. S-a considerat oportuna formularea de recomandari tehnice si economice referitoare la 18 Imbunatatirea calitatii proceselor de fabricatie prin integrarea robotilor colaborativi alegerea tipului de robot colaborativ. De asemenea, s-a analizat, utilizand acelasi model matematic elaborat, un flux de productie aditional intre modul de lucru cu operatori si cel cu roboti colaborativi. Au fost formulate argumente pentru a demonstra modalitatea prin care robotii colaborativi contribuie la imbunatatirea calitatii produselor. In acest context, s-a considerat oportuna modalitatea de implementare a conceptului „Zero timpi de schimbare a fabricatiei”, si s-a prezentat modul in care acesta se integreaza cu robotii colaborativi.

In capitolul 11 se evidentiaza importanta sinergiei dintre metodologia IDEF0 si strategiile Lean Manufacturing in cadrul procesului continuu de imbunatatire Kaizen, cu focalizare asupra robotilor colaborativi in fluxurile de productie din industria automotive. Robotii colaborativi, integrati conform IDEF0, sunt confirmati ca entitati esentiale in asamblarea finala, generand eficienta si economii semnificative. IDEF0 subliniaza abilitatea robotilor de a prelua activitati repetitive, eliberand resurse umane pentru sarcini cu valoare cognitiva. Desi IDEF0 considera echivalente resursele umane si robotii colaborativi, se evidentiaza prioritatea acordata capacitatii cognitive a operatorilor umani. Modelul IDEF0 releva rolul crucial al robotilor colaborativi in imbunatatirea eficientei si functionalitatii fluxului de productie. Implementarea Jishuken, dezvoltata de Toyota, este instrumentul principal pentru imbunatatirea continua, eliminand cele opt tipuri de pierderi din procesele de productie. Compararea fluxurilor de productie sub Jishuken evidentiaza avantajele robotilor in gestionarea deviatiilor si imbunatatirea calitatii. Prin propunerea unui concept inovativ privind implementarea Deviation Management in sfera productiei, se aduce in prim plan o metodologie aplicativa si o relatie matematica pentru evaluarea deviatiilor. Acest concept se integreaza in cadrul strategiilor Lean, in care Deviation Management identifica si remedieaza abaterile, optimizand procesele dupa implementarea Jishuken si eliminarea pierderilor. Intr-un context de productie cu roboti colaborativi, se constata o reducere semnificativa a deviatiilor, consolidand importanta integrarii coerente a acestor strategii si metodologii in evolutia industriei moderne.

In cadrul capitolului 12, se demonstreaza ca prin cresterea numarului de roboti colaborativi se reduce considerabil numarul de operatori. Acest aspect este partial adevarat, dar nu in totalitate, deoarece resursa umana si robotii colaborativi sunt complementari. De asemenea, pentru operatorii care parasesc vechile locuri de munca repetitive, s-au formulat diverse solutii pentru a gestiona aceasta situatie, inclusiv relocarea acestora.

In final, in capitolul 13, sunt prezentate concluziile finale, contributiile originale ale acestei carti si directiile ulterioare de cercetare. Modelele matematice, tipurile de programare, recomandarile, ideile si sistemele dezvoltate si prezentate in partea a doua a cartii reprezinta contributii originale, demonstrand astfel indeplinirea cu succes a fiecarui obiectiv propus in cadrul acestui demers de cercetare.

DESPRE AUTORI

Vasile GUSAN este un cercetator si expert in domeniul ingineriei, cu o cariera exemplara si o contributie substantiala la avansul stiintific si tehnologic. In 2024, a obtinut titlul de doctor in Inginerie si Management la Universitatea Nationala de Stiinta si Tehnologie POLITEHNICA Bucuresti, cu distinctia Summa Cum Laude, o recunoastere a excelentei academice si a contributiilor sale remarcabile la cercetare. Teza sa doctorala, care a abordat aspecte inovatoare in optimizarea proceselor tehnologice prin integrarea robotilor colaborativi, a fost apreciata pentru caracterul sau aplicativ si pentru impactul asupra domeniului automatizarii industriale. Parcursul sau educational a fost marcat de o evolutie constanta si de o pasiune profunda pentru domeniul ingineriei. In perioada 2014-2018, a urmat programul de licenta in Tehnologia Constructiilor de Masini la Facultatea de Inginerie a Universitatii „Lucian Blaga” din Sibiu, unde a dobandit o baza solida in conceptia si executia sistemelor mecanice. Aceasta a fost urmata de un program de masterat in Sisteme si Tehnologii Inteligente de Fabricatie (2018-2020), care i-a permis sa isi aprofundeze cunostintele in automatizarea proceselor si utilizarea tehnologiilor emergente in productie. In cadrul studiilor doctorale, si-a concentrat eforturile asupra unor cercetari interdisciplinare care au imbinat ingineria mecanica, managementul industrial, tehnologiile digitale si robotii colaborativi, explorand solutii pentru eficientizarea proceselor de abricatie in contextul industriei 4.0.Cariera profesionala a lui Vasile Gusan a inceput in 2016, in cadrul Continental Automotive Systems Sibiu, unde a ocupat initial pozitia de intern in Inginerie de Proces si Dezvoltare Tehnologica. Aceasta prima experienta a fost piatra de temelie a unei cariere impresionante, care a evoluat rapid datorita abilitatilor sale tehnice exceptionale si angajamentului sau fata de inovatie. De-a lungul anilor, a ocupat diverse pozitii, inclusiv cele de Junior Engineer, Advanced Engineer, Senior Engineer si Local Expert, demonstrand o capacitate remarcabila de adaptare si progres. In prezent, ocupa pozitia de Expert in Automotive, coordonand proiecte strategice la nivel global. Intre 2020 si 2024, a publicat 21 de lucrari stiintifice in reviste de specialitate si la conferinte internationale, contribuind la extinderea frontierelor cunoasterii in domeniul tehnologiilor de proces si a robotilor colaborativi. Aceste lucrari au explorat subiecte variate, de la integrarea robotilor colaborativi in procesele de productie, pana la programarea robotilor colaborativi pentru a optimiza procesele industriale. Este, de asemenea, membru activ al Asociatiei Romane pentru Tehnologii Alternative Sibiu (A.R.T.A. Sibiu) si absolvent al IFRP Doctoral Workshop, certificare oferita de The International Foundation for Production Research. Pe parcursul carierei, a conceptualizat si implementat numeroase proiecte inovatoare, abordand provocarile complexe ale proceselor de fabricatie si automatizare. Expertiza sa tehnologica acopera o gama larga de domenii, incluzand tehnologii avansate precum press-fit, underfill, dozare, insurubare, marcare laser, separare si frezare, manipulare, tehnologii de viziune si etichetare. In mod remarcabil, el a contribuit la reducerea osturilor si la imbunatatirea eficientei operationale in procesele industriale, consolidandu-si reputatia de lider in domeniu. In prezent, coordoneaza procesele globale de marcare laser si etichetare pentru Continental Automotive, avand responsabilitatea de a gestiona si optimiza aceste tehnologii in cinci unitati de afaceri distincte. Totodata, ca lider al retelelor de experti, promoveaza standardizarea echipamentelor si procedurilor tehnologice, sprijinind implementarea solutiilor inovatoare si initiativele strategice de reducere a costurilor. Colaborarile sale internationale, cu parteneri din industrie si mediul academic, faciliteaza schimbul de bune practici, benchmarking-ul solutiilor si transferul de tehnologii emergente. Organizand sesiuni de training si dezvoltand strategii pentru alinierea competentelor organizationale, acesta contribuie activ la formarea noii generatii de experti in inginerie. Implicarea sa activa in analiza tendintelor pietei si in dezvoltarea foilor de parcurs pentru tehnologii emergente demonstreaza o viziune strategica pe termen lung. Prin colaborarea cu furnizori de top si integrarea de solutii inovatoare, el promoveaza o abordare orientata spre sustenabilitate si eficienta energetica, contribuind la tranzitia catre o industrie mai verde si mai performanta. Prin dedicarea sa fata de excelenta si inovare, Vasile Gusan isi consolideaza impactul asupra industriei automotive globale, fiind un exemplu de lider care combina expertiza tehnica cu o viziune strategica si un angajament fata de progresul stiintific si tehnologic.

Aurel Mihail TITU este Profesor universitar titular la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu (ULBS), Facultatea de Inginerie, Departamentul Inginerie Industriala si Management si conducator de doctorat (incepand cu anul 2017) la Universitatea Nationala de Stiinta si Tehnologie POLITEHNICA Bucuresti in Domeniul Fundamental Stiinte Ingineresti, Domeniul de Doctorat Inginerie si Management, fondator al acestui Domeniu la POLITEHNICA Bucuresti alaturi de alti doi colegi profesori universitari. A parcurs toate etapele in formarea sa ca si dascal pornind la Preparator Universitar (1995) si pana la Profesor Universitar (2007). Este „Expert PATLIB Level III” (certificare obtinuta prin concurs), Consultant European in Proprietate Intelectuala si Ambasador al Inovarii desemnat pentru zona Europa si zona Asia, director al Centrului Regional pentru Promovarea Protectiei Proprietatii Industriale al OSIM si EPO (Centrul PATLIB din Sibiu) din anul 2010. Aurel Mihail TITU este Secretar Stiintific al Sectiei nr IX al A.O.S.R. - Sectia de Stiinte Economice, Juridice si Sociologice. Din 2007 este Presedinte si Fondator al Asociatiei Romane pentru Tehnologii Alternative din Sibiu (A.R.T.A. Sibiu) asociatie profesionala cu activitatea de cercetare acreditata cu obiect de activitate cercetare, inovare, training, consultanta in domeniul Protectiei Proprietatii Intelectuale in speta Brevete de Inventie, Marci, Desene si Modele Industriale etc., consultanta si cercetare in domeniul Tehnologiilor Neconventionale, Nanotehnologii Etc. Este Vicepresedinte al Asociatiei Romane de Tehnologii Neconventionale Romania cu Sediul Central al Timisoara. Este Membru Corespondent al Academiei Oamenilor de Stiinta din Romania (A.O.S.R.), Cofondator si Editor Sef al „Nonconventional Technologies Review” revista indexata intr-un numar important de baze de date internationale si in curs de indexare SCOPUS si WOS, este Editor Sef al Analelor A.O.S.R. a Sectiei de Stiinte Economice, Juridice si Sociologice, este Editor al „The International Journal of Mechatronics and Applied Mechanics”, este Editor al „Management of Sustenabile Development Review” si Membru in Comitetul Editorial si Stiintific la un numar important de Reviste si Conferinte Internationale de prestigiu din Romania, Hong Kong, Malaysia, Thailanda, Elvetia, China, Vietnam, Taiwan, mai multe tari din Uniunea Europeana Etc. Este Secretarul stiintific al Asociatiei „Societatea Academica de Management din Romania” filiala Sibiu si Secretar General al Asociatiei China Center din Romania. Aurel Mihail TITU a infiintat in 2016 primul Cerc Stiintific in Domeniul Protectiei Proprietatii Intelectuale din Romania la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Cerc stiintific care functioneaza si astazi, unde participa anual studenti, ingineri si economisti, juristi si alte categorii profesionale din regiunea CENTRU si anume Sibiu, Alba, Valcea, Gorj si Hunedoara. Este cofondator si Section Editor al Revistei „Journal of Electrical Engineering, Electronics, Control and Computer Science”, JEEECCS, revista indexata in numeroase baze de date internationale. O alta recunoastere importanta este cea de Membru al Asociatiei Internationale a Inginerilor din ASIA, IAENG, nr. legitimatie 11873. A coordonat in perioada 2002-2016 ca director, Departamentul Protectia Propritatii Intelectuale de la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, primul departament ca si structura suport in Domeniul Protectiei Proprietatii Intelectuale creat in universitate. Aurel Mihail TITU este Membru Activ al Asociatiei Inginerilor din Germania (Verein Deutscher Ingenieure) - VDI Germania inca din anul 2006 si este unul din promotorii inventicii si a inovarii la nivel mondial. Aurel Mihail TITU este doctor in Inginerie Industriala (1999) si doctor in economie specializarea Management (2007), este doctor Habilitat (2017), este absolvent al Facultatii de Inginerie de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu Specializarea Tehnologia Constructiilor de Masini (1994) si al Facultatii de Stiinte Economice de la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu Specializarea Finante-Banci-Asigurari (2003), este absolvent a doua programe de Master la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, unul in domeniul ingineriei mecanice si al doilea in domeniul stiintei calculatoarelor. Aurel Mihail TITU are ca domenii de competenta Ingineria si Managementul calitatii, Managementul Proprietatii Intelectuale, Management universitar, Cercetarea experimentala si prelucrarea datelor, Proiectarea asistata si clasica a dispozitivelor de prelucrare si control, Tehnologii Neconventionale si nu in ultimul rand Managementul cunostintelor. Este autorul a 91 de carti, monografii, tratate si cursuri universitare (toate publicate pe suport hartie intr-o editura cu ISBN), a 47 de cereri de brevete de inventie si brevete de inventie, 25 lucrari stiintifice publicate in reviste WOS, Q1, Q2, Q3, Q4, indexate, 145 de articole publicate si indexate in ISI Proceedings, peste 335 de lucrari stiintifice BDI, director a 31 de contracte de cercetare stiintifica la nivel national, director a 11 contracte de cercetare stiintifica la nivel international, 19 instalatii si tehnologii puse in functiune, respectiv integrate in procese cu documentatia aferenta, 17 produse software realizate si utilizate si aplicate in cadrul unor granturi, contracte de cercetare, colaborari, teze de doctorat, Consultanta in domeniul calitatii la 31 de organizatii. Fiind Conducator de doctorat in prezent (2024) coordoneaza 14 doctoranzi, are 10 doctori in stiinte, a participat ca referent stiintific in 36 comisii de doctorat in domeniul Inginerie Industriala si in domeniul Inginerie si Management dar si in peste 120 de Comisii de indrumare a doctoranzilor. Este castigator al multor premii, distinctii si medalii nationale si internationale, decorat in domeniul inventicii cu 169 medalii de AUR, 1 Medalie de AUR Alb, 41 Medalii de Argint, 1 Medalie de Argint Masiv, 22 Medalii de Bronz, 274 Premii Speciale oferite de diverse entitati, Ministere de profil, Jurii Internationale, Senate ale unor universitati, decorat de Primul Ministru al Romaniei in domeniul inventicii in data de 18 aprilie 2019 la Palatul Victoria din Bucuresti. A participat la cursuri de perfectionare incheiate cu examen la Oficiul European de Brevete (EPO) (intre 2 si 5 pe an incepand cu anul 2002 si pana in prezent - 2025) si la Organizatia Mondiala a Proprietatii Intelectuale (WIPO) (intre 1 si 2 pe an incepand cu anul 2006 si pana in prezent - 2025). Aurel Mihail TITU coordoneaza activitatea in domeniul Protectiei Proprietatii Intelectuale (inventicii) in cadrul Centrului Regional pentru Promovarea Protectiei Proprietatii Intelectuale Sibiu - CRPPPI Sibiu - Centrul European PatLib din Sibiu OSIM-EPO, Centru gazduit la ora actuala (2025) de Universitatea Lucian Blaga din Sibiu. Motto: „Merg acolo unde sunt apreciat si respectat, iremediabila este numai greseala de a te lasa strivit”.