Istoria hidroenergeticii romanesti vol.I (1884-1970). De la microcentrala castelului Peles la marea centrala Portile de Fier

DESPRE CARTE

Volumul 1: 664 pagini, 110 centrale hidroelectrice, 300 imagini si scheme, istorii nemaiauzite, povesti incredibile. Pentru ca asa trebuie sa arate o istorie.

Prima lucrare de anvergura dedicata exclusiv domeniului hidroenergetic din literatura tehnica romaneasca.

Lucrare aparuta, ca si Monografia Barajului si Amenajarii Vidraru, la initiativa si cu sprijinul Asociatiei Rest.Art din Curtea de Arges.

EPOPEEA HIDROENERGETICII ROMANESTI

Omul a invatat inca din preistorie sa foloseasca forta apelor pentru a-si usura munca. Rotile de apa si dispozitivele derivate din acestea au realizat prima transformare energetica controlata din natura, oferindu-i omului cantitati impresionante de energie mecanica, pe care acesta nu le-ar fi putut genera cu forta propriului corp sau cu forta animalelor de povara domesticite.

Cu aceasta forma bruta de energie, energia mecanica, omul a strabatut veacurile antichitatii, ajungand in evul mediu unde a reusit sa faca saltul de la productia casnica la cea industriala.

Dezvoltarea societatii omenesti avea insa nevoie de o forma de energie mult mai comoda in utilizare, care sa permita aplicatii mult mai diversificate. Omul cunostea din natura inconjuratoare o alta forma de energie - electricitatea, de care insa se temea, nereusind sa o stapaneasca.

Dar a venit ziua in care omul a reusit sa produca singur electricitate, sa o stapaneasca si sa o foloseasca in beneficiul sau. La mijlocul sec. al XIX- lea, ca o incununare a multor experimente si descoperiri „epocale” pentru acele vremuri, facute de o serie de savanti ramasi in istorie, marele savant englez Michael Faraday, in anii 1831-1832, formuleaza legea inductiei electromagnetice, lege care pune bazele teoretice ale conversiei energiei mecanice in energie electrica.

Pe baza acestei legi se construiesc in scurt timp generatoarele electrice, mai intai de tensiune continua si apoi cele de tensiune alternativa, care in varianta trifazata asigura astazi forta pentru toate aplicatiile industriale.

Din acest moment, energia mecanica produsa sub orice forma (motoare termice, motoare hidraulice - turbine, motoare eoliene etc.) va putea fi transformata cu usurinta in energie electrica.

Se naste astfel un nou domeniu al tehnicii, energetica, cu ramurile sale hidroenergetica, termoenergetica, energia nucleara, energetica vantului etc.

Hidroenergetica este acea ramura a stiintei/domeniu al tehnicii care se ocupa cu ansamblul fenomenelor si proceselor tehnologice care realizeaza transformarea energiei hidraulice sub diversele ei forme in energie electrica.

Hidroenergetica este stiinta/domeniul pluridisciplinar al tehnicii care opereaza cu legi si principii, cunostinte si notiuni preluate din domeniul unor stiinte consacrate: hidrologie/hidraulica, gospodarirea apelor, constructii hidrotehnice, electrotehnica, mecanica, ecologie etc.

Hidroenergetica este, neindoielnic, unul dintre cele mai fascinante domenii ale tehnicii. Este mai intai fascinatia transformarii apei in lumina (lumina electrica) si este apoi fascinatia ingenioaselor constructii hidrotehnice, baraje, lacuri, castele de apa, canale, multe din acestea la dimensiuni impresionante, care inglobeaza in ele cele mai noi cuceriri ale omului in domeniul tehnologiilor ingineresti, constructii care de multe ori depasesc imaginatia privitorului si care innobileaza si completeaza peisajul.

Trebuie sa admitem ca in afara importantei lor pentru economia nationala, centralele hidroelectrice intra in constiinta cetatenilor tarii pentru maretia si spectaculosul constructiilor. Nu intamplator, constructiile hidrotehnice ale centralelor hidroelectrice au devenit simboluri ale reusitei unei intregi natiuni in procesul de modernizare. Nu amintim aici decit centrala de la Bicaz devenita in anii ’60 un simbol al eroismului poporului roman si al Romaniei iesita distrusa din razboi care incearca sa se industrializeze, sau marile centrale de la Vidraru - Arges, Portile de Fier I - Dunare si Ciunget - Lotru, devenite simboluri ale emanciparii tehnologice ale unui popor considerat de unii bun sa faca numai agricultura.

Istoria hidroenergeticii romanesti incepe in urma cu 135 ani, in anul 1884, cand la inaugurarea Castelului Peles, construit de regele Carol I al Romaniei, se punea in functiune si centrala hidroelectrica Castel Peles cu puterea de 140 CP, pentru alimentarea instalatiilor de iluminat interior si exterior si a unor consumatori de natura domestica ai castelului.

Si poate nu este intamplator ca prima centrala hidroelectrica din tara noastra (o realizare tehnologica de varf pentru acele timpuri) sa fie legata de numele regelui Carol I, omul caruia ii datoram primele eforturi dar si primele reusite de modernizare a Romaniei.

Dezvoltarea hidroenergeticii romanesti de la inceputuri a fost lenta si lipsita de performante notabile si a continuat la fel si in deceniile de sfarsit ale secolului XIX cat si in primele doua decenii al secolului XX. Din pacate, a continuat sa fie modesta si in perioada dintre cele doua razboaie mondiale, dupa crearea Romaniei Mari, reflectand in acest fel o dezvoltarea economico-sociala departe de dezvoltarea impetuoasa a industriei in tarile din vestul Europei.

In 1950 puterea instalata in centralele hidroelectrice din Romania era de numai 50 MW, iar cea mai mare centrala a tarii, CHE Dobresti, avea o putere instalata de 16 MW (1930), mult prea putin fata de nevoile unei tari cu un potential economic in ascensiune.

Epopeea hidroenergeticii romanesti incepe in anul 1950, cand guvernantii tarii lanseaza un amplu program de constructii de centrale hidroelectrice. Necesarul de energie electrica si dorinta de un trai mai bun erau mult prea mari incat acestia, in entuziasmul si crezul lor politic, uita cateva adevaruri fundamentale ale acelei perioade: poporul roman nu avea exercitiul constructiei marilor edificii, tara era saracita de razboi si de un ocupant ramas in tara sa-si stranga prada de razboi, nu existau resurse materiale suficiente, nici utilaje si cadre tehnice necesare.

In aceasta situatie incepe totusi constructia primei centrale hidroelectrice mari, centrala Stejaru - Bistrita, visul unui mare inginer patriot roman, Dimitrie Leonida, sunt mobilizate resursele materiale si umane ale intregii tari, se dezlantuie resursele de optimism si de energie creatoare ale intregului popor. Dupa 10 ani de truda, de sacrificii si suferinte, centrala Stejaru este pusa in functiune.

Epopeea Bicazului este doar inceputul epopeii hidroenergeticii romanesti, care a continuat in deceniile urmatoare si care a lasat in urma opere grandioase, centrale mai mari si mai mandre, Vidraru pe Arges, Portile de Fier I pe Dunare, Ciunget pe Lotru, dar a lasat in urma si eroi legendari, minerii care au sapat sutele de kilometrii de galerii si centrale subterane, betonistii care au inaltat marile baraje ale tarii, constructorii de masini si echipamente energetice, proiectantii care au conceput toate aceste centrale, toti acestia confirmand faptul ca poporul roman are si geniul marilor constructori.

Epopeea hidroenergeticii romanesti a continuat in forta pana in anul 1990, cand schimbarea regimului politic si noile reguli ale economiei de piata au modificat prioritatile de investitii in Romania.

Ajungem astfel la motivarea demersului autorilor de a scrie istoria acestui fascinant domeniu al tehnicii romanesti, hidroenergetica.

Fara a cunoaste realizarile inaintasilor, reusitele si neimplinirile, truda si sacrificiile lor nu vom putea niciodata sa depasim trecutul.

Fara a cunoaste istoria nu putem fi cuprinsi de inspiratia, pasiunea si forta indispensabile realizarii oricarei lucrari valoroase si durabile.

Fara a aduce in constiinta colectiva a contemporanilor realizarile valoroase ale inaintasilor, nu vom reusi sa determinam generatia actuala sa continue dezvoltarea hidroenergeticii, oricat de necesara ar fi aceasta modernizarii tarii.

Generatiile de astazi trebuie sa inteleaga ca beneficiaza de o valoroasa zestre hidroenergetica atat de necesara economiei romanesti, care trebuie pastrata si gospodarita cu sfintenie, in interesul poporului roman.

Zestrea hidroenergetica venita din istoria de aproape un veac si jumatate a devenit parte a patrimoniului material al natiunii romane si de aceea va trebui pastrata in proprietatea statului roman si valorificata in beneficiul poporului roman.

Instrainarea acesteia prin vanzare/privatizare sub orice forma ar reprezenta un atentat la memoria sutelor de mii de romani care si-au sacrificat de-a lungul anilor bunastarea materiala si chiar viata pentru edificarea ei.

CUM AM CONCEPUT ACEASTA ISTORIE A HIDROENERGETICII ROMANESTI?

Hidroenergetica romaneasca este constituita din totalitatea centralelor hidroelectrice si a instalatiilor legate de acestea, care s-au realizat de-a lungul timpului de la inceputuri pana in zilele noastre. Fac parte din aceasta zestre istorica centralele hidroelectrice aflate in functiune, care compun parcul activ de capacitati de productie ce contribuie activ la acoperirea necesarului de energie al tarii, centralele hidroelectrice scoase din functiune, ale caror vestigii sunt inca prezente in teritoriu dar si centralele care au functionat de-a lungul anilor si care din diverse motive nu se mai prezinta astazi ca marturii materiale, ci doar ca informatii scrise, fotografii sau chiar marturii orale. In aceasta categorie intra si documentele legate de proiectele concepute candva de specialistii domeniului, care din diverse motive nu au fost materializate.

Ca mod de expunere a materialului am adoptat principiul succesiunii cronologice a realizarii centralelor, pentru a da o mai clara imagine eforturilor facute de colectivitatile umane in diferitele etape istorice si pentru a sublinia ratiunile istorice social-economice care au decis
realizarea fiecarei lucrari.

Centralele sunt prezentate in ordinea constructiei lor de-a lungul anilor si nu dupa marimea sau importanta lor. Procedand in acest fel, subliniem ca fiecare centrala hidroelectrica a reprezentat la momentul constructiei si al punerii in functiune o realizare de anvergura pentru momentul respectiv, indiferent de marimea investitiei sau puterea acesteia.

Adoptand principiul succesiunii cronologice ne-am confruntat si cu un dezavantaj in logica lucrarii, anume lipsa de prezentare unitara a schemelor de amenajare hidroenergetica a raurilor tarii. In acest fel, centralele dintr-o amenajare in cascada a carei executie s-a intins pe o durata mare de timp apar ca realizari izolate prezentate la momente diferite fara a fi evidentiata legatura functionala intre acestea.

Pentru a suplini acest dezavantaj am introdus la sfarsitul fiecarui volum un capitol referitor la amenajarile hidroenergetice unitare ale raurilor/spatiilor hidrografice, in care sunt prezentate toate centralele din amenajare/spatiu hidrografic, caracteristicile tehnice ale acestora, evolutia in timp a amenajarii, insotite de planul si schema acesteia.

Aceste capitole se pot citi independent de text sau pot fi folosite atunci cand se doreste localizarea unei anumite centrale in ansamblul unei scheme de amenajare sau al unei zone geografice (bazin hidrografic). La lectura cartii vom intalni si situatii in care la centrale prezentate in volumul II sa fim nevoiti sa apelam la planurile si schemele de amenajare prezentate in volumul I, dat fiind decalajul in timp a executiei centralelor.

Dispunerea materialului am facut-o in doua volume: Volumul I - subintitulat De la microcentrala castelului Peles la marea centrala Portile de Fier unde am prezentat centralele hidroelectrice realizate intre anii 1884 si 1970, si Volumul II - Centrale hidroelectrice realizate in intervalul
1970-2020.

Una din dificultatile cu care ne-am confruntat in elaborarea lucrarii, pentru anii de inceput ai hidroenergeticii, a fost aceea de a stabili care din instalatiile realizate pentru producerea energiei electrice se pot defini ca centrale hidroelectrice.

Aceasta pentru ca in anii de inceput, utilizarea energiei hidraulice pentru obtinerea fortei (prin intermediul transmisiilor mecanice) era extrem de raspandita pe teritoriul diferitelor provincii romanesti, iar dupa anul 1870 (cand a fost inventat dinamul electric - generatorul de curent continuu), detinatorii instalatiilor de forta au fost tentati sa ataseze la arborele masinilor de forta un dinam de putere oricit de mica folosit pentru iluminat. Aceasta nu inseamna ca instalatia respectiva s-a transformat intr-o centrala hidroelectrica, ea ramanand in continuare centrala de forta.

Am considerat ca o centrala hidroelectrica construita in aceasta perioada trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

- sa fie destinata exclusiv producerii energiei electrice pentru iluminat sau pentru iluminat si forta (prin intermediul motoarelor electrice);

- in cazul modificarii unei centrale de forta in centrala electrica, aceasta
trebuie sa transforme in energie electrica mai mult de 75% din puterea utila la arborele turbinei.

Aceste criterii, chiar daca nu sunt formulate explicit, apar in putinele lucrari de istorie a electricitatii existente [2][15].

In lucrare apar mai multe situatii in care o serie de centrale au fost concepute la data construirii ca centrale hidraulice de forta si au functionat o buna perioada in acest regim, chiar daca in decursul timpului li s-a atasat un generator electric pentru iluminat.

Dupa trecerea anilor, dezvoltarea proceselor de productie in care era folosita electricitatea a impus trecerea la actionari electrice de forta si renuntarea la folosirea fortei mecanice. In acest moment, prin montarea unor generatoare electrice a caror putere depasea 75% din puterea la arborele turbinei acestea au devenit centrale hidroelectrice. In general, acest salt s-a produs si prin montarea unor turbine noi care sa permita antrenarea generatoarelor electrice devenite instalatii de sine statatoare care sa rezolve si probleme de reglaj ale turatiei, tensiunii si stabilitatii intregului hidroagregat.

In ceea ce priveste volumul de informatii pe care l-am adus in paginile lucrarii, am pornit de la doua principii. Primul a fost acela ca istoria unui domeniu atat de bogat in realizari ca hidroenergetica trebuie sa fie in primul rand o lectie tehnica pentru generatiile de astazi, de aceea pentru fiecare centrala, dupa prezentarea localizarii geografice si a contextului economic si social in care a fost construita, am prezentat date tehnice complete pentru caracterizarea constructiilor si echipamentelor, a solutiilor tehnice constructive adoptate, a elementelor de noutate pentru momentul executiei.

Nu ne-am limitat numai la descrierea centralei propriu-zise, ci am descris pe larg si uvrajele componente ale amenajarii care fac posibila existenta si functionarea centralei. Am facut acest lucru si atunci cand centrala hidroelectrica este folosinta secundara intr-o amenajare hidrotehnica iar centrala hidroelectrica s-a realizat mai tarziu.

Am insotit prezentarea tehnica a centralelor si cu o serie de scheme si fotografii din istoria executiei, modul cum au aratat acestea in decursul timpului si modul cum arata in prezent.

Cel de al doilea principiu a fost acela ca istoria este o lectie de viata, ca cititorul trebuie sa desprinda din aceasta invataminte pentru activitatea viitoare. De aceea, am insotit derularea faptelor si actiunilor cu prezentarea modului in care au fost depasite o serie de greutati de natura tehnica sau organizatorica, de ingeniozitatea unor solutii tehnice, de rezolvari de principiu date unor probleme nou aparute. In ceea ce priveste experienta de exploatare am prezentat si o serie de evenimente neplacute produse in centralele hidroelectrice in perioada de operare a acestora (accidente tehnice, distrugeri de echipamente, avarii), cu cauzele producerii acestora, modul de remediere, modul de actiune a personalului.

Referitor la documentare, ne-am bazat in principal pe carti, reviste si ziare existente in bibliotecile publice si mai putin pe cercetari de arhiva, mult mai greu de realizat.

Ca observatie generala in acest domeniu, remarcam saracia informatiilor din perioada sfirsitului de secol XIX si inceputul secolului XX pana la primul razboi mondial, cand centralele erau realizate de catre firme si specialisti straini, iar aprobarea executiei lucrarilor si exploatarii acestora nu era reglementata de catre autoritati.

Noi, autorii, ramanem cu speranta ca am reusit sa oferim specialistilor in domeniu, dar si publicului interesat, informatii utile, unele chiar inedite, despre hidroenergetica romaneasca.

Autorii

CUPRINS

Epopeea hidroenergeticii romanesti 5

Cum am conceput aceasta istorie a hidroenergeticii romanesti? 8

Cap. 1. Inceputurile utilizarii energiei electrice 11
1.1. Utilizarea energiei apelor 11
1.2. Inceputurile electricitatii. Inventarea masinilor electrice 11
1.3. Energia electrica, noua forta de productie 13
1.4. Primele centrale electrice 14

Cap. 2. Inceputurile hidroenergeticii mondiale 17
2.1. Prima centrala hidroelectrica din lume 17
2.2. Niagara, prima centrala hidro moderna din lume 19

Cap. 3. Inceputurile hidroenergeticii romanesti 21
Situatia social-politica si economica din Romania la sfarsitul sec. XIX 21
Primele centrale hidro realizate in perioada 1884-1900 22
3.1. Centrala hidroelectrica Castel Peles - 1884 24
3.2. Centrala hidroelectrica Caransebes - 1889 29
3.3. Centrala hidroelectrica Grozavesti - 1889 33
3.4. Centrala hidroelectrica Baile Herculane - 1892 35
3.5. Centrala hidroelectrica Toplet - 1893 39
3.6. Centrala hidroelectrica Petresti - 1894 41
3.7. Centrala hidroelectrica Baia Sprie - 1895 42
3.8. Centrala hidroelectrica Sadu I - 1896 42
3.8.1. Descrierea schemei de amenajare a centralei Sadu I 45
3.8.2. Reteaua de transport si distributie 46
3.8.3. Muzeul energeticii sibiene Sigmund Dachler 49
3.9. Centrala hidroelectrica Govajdia - 1896 52
3.10. Centrala hidroelectrica Catanas - 1897 53
3.11. Centrala hidroelectrica Hunedoara - 1897 56
3.12. Centrala hidroelectrica Campina - 1897 57
3.13. Centrala hidroelectrica Buhusi - 1898 58
3.14. Centrala hidroelectrica Azuga - 1899 59
3.15. Centrala hidroelectrica Busteni - 1899 59
3.16. Centrala hidroelectrica Sinaia 0 - 1899 62
3.16.1. Descrierea schemei de amenajare a centralei Sinaia 63
3.16.2. Retehnologizarea centralei Sinaia 0 67
3.16.3. Muzeul Energeticii Prahovene 70
3.17. Centrala hidroelectrica Bocsa Montana - 1899 70
3.18. Centrala hidroelectrica Cavnic - 1900 71

Cap. 4. Dezvoltarea hidroenergeticii romanesti in primele decenii ale
secolului XX, pana la sfarsitul Primului Razboi Mondial (1901-1918) 73
Situatia social-politica si economica din Romania la inceputul sec. XX 73
Centrale hidroelectrice puse in functiune in perioada 1901-1918 77
4.1. Centrala hidroelectrica Sighisoara - 1903 77
4.2. Centrala hidroelectrica Baiut - 1903 78
4.3. Centrala hidroelectrica Iacobeni - 1903 79
4.4. Centrala hidroelectrica Codlea I - 1903 80
4.5. Centrala hidroelectrica Zarnesti (fabrica de hartie) -1903 80
4.6. Centrala hidroelectrica Grebla (Resita) - 1904 81
4.6.1. Premisele dezvoltarii hidroenergeticii in zona industriala Resita 81
4.6.2. Descrierea schemei hidrotehnice de amenajare a raului Barzava 84
4.6.3 Descrierea schemei de amenajare a centralei Grebla 86
4.6.4. Constructia barajului Valiug 93
4.6.5. Modificarea circuitului hidrotehnic al centralei Grebla 96
4.6.6. Evolutia in timp a starii tehnice a centralei hidroelectrice Grebla 97
4.7. Centrala hidroelectrica Luisenthal (Pojorata) - 1905 98
4.8. Centrala hidroelectrica Sebes (Alba) - 1905 99
4.9. Centrala hidroelectrica Baia Mare - 1905 101
4.10. Centrala hidroelectrica Somesul Rece - 1906 102
4.11. Centrala hidroelectrica Viseul de Sus - 1906 108
4.12. Centrala hidroelectrica Nadrag - 1906 109
4.13. Centrala hidroelectrica Sadu II - 1907 110
4.14. Centrala hidroelectrica Timisoara - 1910 116
4.15. Centrala hidroelectrica Manastirea Dej - 1910 121
4.16. Centrala hidroelectrica Halchiu - 1910 124
4.17. Centralele hidroelectrice Sinaia aval - 1910 125
4.18. Centrala Campulung I (fabrica de hartie) - 1910 127
4.19. Centrala hidroelectrica Branesti - 1910 128
4.20. Centrala hidroelectrica Reghin - 1911 129
4.21. Centrala hidroelectrica Rasnov I - 1912 130
4.22. Centrala Vulcan I (fabrica de ciment) - 1912 134
4.23. Centrala hidroelectrica Moldovenesti - 1912 137
4.24. Centrala hidroelectrica Campulung II (mine) - 1912 137
4.25. Centrala Rusca Montana (Ruschita) - 1912 138
4.26. Centrala hidroelectrica Bistrita Nasaud - 1913 139
4.27. Centrala hidroelectrica Gheraiesti (Bacau) - 1913 140
4.28. Centrala hidroelectrica Targu Mures - 1914 142
4.29. Centrala hidroelectrica Cugir - 1914 146
4.30. Centrala hidroelectrica Prejmer - 1914 147
4.31. Centrala hidroelectrica Breazova - 1916 149

Cap. 5. Dezvoltarea hidroenergeticii romanesti in perioada interbelica (1918-1945) 154
Situatia social-politica si econ. din Romania dupa primul razboi mondial 154
Centrale hidroelectrice puse in functiune in perioada 1919-1945 158
5.1. Centrala hidroelectrica Letea - Bacau - 1920 158
5.2. Centrala hidroelectrica Tarlung - Sacele -1923 160
5.3. Centrala hidroelctrica Fieni I (ciment) - 1923 163
5.4. Centrala hidroelectrica Brezoi - 1923 164
5.5. Centrala hidroelectrica Rodna Veche - 1925 166
5.6. Centrala hidroelectrica Bacau (Filderman) - 1926 167
5.7. Centrala hidroelectrica Blaj - 1926 168
5.8. Centrala hidro Otelul Rosu (Ferdinand II) - 1928 170
5.9. Centrala hidroelectrica Brosteni - 1928 173
5.10. Centrala hidroelectrica Codlea II (Colorom) - 1928 174
5.11. Centrala hidroelectrica Toplet I (Barza) - 1929 176
5.12. Centrala hidroelectrica Fieni II (ciment) - 1930 178
5.13. Centrala hidroelectrica Dobresti - 1930 180
5.13.1. Istoria proiectului centralei hidroelectrice Dobresti 180
5.13.2. Executia lucrarilor 184
5.13.3. Prezentarea schemei de amenajare a centralei Dobresti 184
5.13.4. Evenimente memorabile din exploatarea centralei 196
5.14. Centrala hidroelectrica Bran Castel - 1932 200
5.15. Centrala hidroelectrica Glimboca - 1933 204
5.16. Centrala hidroelectrica Calan - 1934 206
5.17. Centrala hidroelectrica Muntele Mic - 1936 208
5.18. Centrala hidroelectrica Rasnov II - 1936 211
5.19. Centrala hidroelectrica Maru - 1936 213
5.20. Centrala hidroelectrica Suseni - 1938 216
5.21. Centrala hidroelectrica Cetateni - 1938 218
5.22. Centrala hidroelectrica Vulcan II - 1939 218
5.23. Centrala hidroelectrica Sadu - Gorj - 1939 221
5.24. Centrala hidroelectrica Novaci - 1939 224
5.25. Centrala hidroelectrica Toplet II (Barza) - 1941 225
5.26. Centrala hidroelectrica Blidari I - 1941 227
5.27. Centrala hidroelectrica Blidari II - 1941 228
5.28. Centrala hidroelectrica Valea Tinei - 1941 229
5.29. Centrala hidroelectrica Ferneziu - 1941 229
5.30. Hidrocentralele nerealizate ale Bucurestiului 229
5.30.1. Probleme edilitare ale Bucurestiului la inceputul anilor ’30 230
5.30.2 Inginerul Nicolae Caranfil si Planul de amenajare hidraulica a regiunii Bucuresti din munti pana la mare 230
5.30.3. Ideile de forta ale programului Amenajarea hidraulica a regiunii Bucuresti, din munti pana la Dunare 232
5.30.4. Proiectarea si executia lucrarilor din programul Amenajarea hidraulica a regiunii Bucuresti vor fi conduse de catre dr. ing Dorin Pavel 237
5.30.5. Lucrari realizate din programul Amenajarea hidraulica a regiunii Bucuresti 237
5.30.6. Centrale hidroelectrice realizate in amenajarea raului Colentina in anii ’80 246

Cap. 6. Dezvoltarea hidroenergeticii in primii ani de dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial - perioada 1945-1950 248
Situatia social-politica si economica din Romania dupa terminarea celui de-al Doilea Razboi Mondial 248
Centrale hidroelectrice puse in functiune in perioada 1945-1950 249
6.1. Centrala hidroelectrica Bistrita Nasaud - 1945 249
6.2. Centrala hidroelectrica Zarnesti - 1946 250
6.3. Centrala hidroelectrica Crainicel I - 1949 251

Cap. 7. Dezvoltarea hidroenergeticii romanesti in deceniul 1951- 1960 256
Situatia social-politica si economica din Romania la inceputul anilor ’50 256
Planul de Electrificare a Tarii si de Folosire a Apelor (1951-1960) 257
Centrale hidroelectrice realizate in perioada 1951-1960 261
7.1. Centrala Crainicel I - 1954 261
7.1.1. Barajul si lacul de acumulare Gozna [35] 261
7.1.2. Circuitul hidrotehnic al caderii Gozna 263
7.1.3. Echiparea suplimentara a centralei Crainicel I 264
7.2. Centrala Astileu I - 1954 265
7.2.1. Istoria proiectului centralei Astileu I 265
7.2.2. Executia centralei Astileu I 267
7.2.3. Descrierea schemei de amenajarea a centralei Astileu 1 269
7.2.4. Comportarea in exploatare a centralei Astileu 1 272
7.3. Centrala hidroelectrica Moroieni - 1953273
7.3.1. Istoria proiectului centralei Moroieni 273
7.3.2. Descrierea schemei de amenajarea a centralei Moroieni 275
7.3.3. Evenimentele memorabile din istoria centralei Moroieni 282
7.4. Centrala hidroelectrica Sadu V - 1955 284
7.4.1. Schema de amenajare a centralei Sadu V 285
7.4.2. Istoria executiei centralei Sadu V 289
7.4.3. Echiparea centralei Sadu V 292
7.4.4. Evenimente memorabile din istoria functionarii CHE Sadu V 295
7.5. Centrala hidroelectrica Stejaru - 1960 296
7.5.1. Istoria proiectului centralei Stejaru 296
7.5.2. Schema de amenajare a centralei Stejaru realizata si pusa in functiune in 1960 307
7.5.3. Istoria executiei centralei Stejaru 317
7.5.4. Evenimente memorabile din istoria executiei centralei Stejaru 331
7.5.5. Evenimente relevante din perioada de exploatare a CHE Stejaru 335
7.5.6. Retehnologizarea centralei Stejaru 344

Cap. 8. Dezvoltarea hidroenergeticii in deceniul 1961-1970 348
Situatia social-politica si economica a Romaniei in perioada 1961-1970 348
Centrale hidroelectrice puse in functiune in perioada 1961-1970 351
8.1. Centrala hidroelectrica Stejaru - Bicaz - 1962 351
8.2. Centrala hidroelectrica Vanatori (Roznov I) - 1963 351
8.3. Centrala hidroelectrica Roznov - 1963 358
8.4. Centrala hidroelectrica Zanesti - 1964 363
8.5. Centrala hidroelectrica Costisa - 1964 365
8.6. Centrala hidroelectrica Buhusi - 1964 367
8.7. Centrala hidroelectrica Pangarati - 1964 369
8.8. Centrala hidroelectrica Piatra Neamt - 1964 375
8.9. Centrala hidroelectrica Racova - 1965 377
8.10. Centrala hidroelectrica Garleni - 1965 388
8.11. Centrala hidroelectrica Lilieci - 1966 391
8.12. Centrala hidroelectrica Bacau - 1966 395
8.13. Centrala Hidroelectrica Vaduri - 1966 399
8.14. Centrala hidroelectrica Vidraru - 1966 403
8.14.1. Istoria proiectului centralei Vidraru 403
8.14.2. Descrierea schemei de amenajare a CHE Vidraru 412
8.14.4. Istoria executiei centralei Vidraru 423
8.14.4. Evenimente memorabile din istoria executiei centralei Vidraru 432
8.14.5. Evenimente memorabile din istoria exploatarii centralei 441
8.14.6. Retehnologizarea centralei Vidraru 459
8.15. Centrala hidroelectrica Oesti - 1967 463
8.16. Centrala hidroelectrica Albesti - 1967 475
8.17. Centrala hidroelectrica Cerbureni - 1968 477
8.18. Centrala hidroelectrica Cumpanita - 1968 487
8.19. Centrala hidroelectrica Valsan - 1969 492
8.20. Centrala hidroelectrica Valea Iasului - 1969 500
8.21. Centrala hidroelectrica Baraj Stramtori - 1969 502
8.22. CHEMP Baia Mare (Nod presiune Ferneziu) - 1969 506
8.23. Statia de pompare energetica Timis - Trei Ape - 1970 509
8.23.1. Barajul si acumularea Trei Ape - Timis 509
8.23.2. Statia de pompare energetica Timis - Trei Ape 511
8.24. Centrala hidroelectrica Portile de Fier I - 1970/1972 513
8.24.1. Caracterizarea hidroenergetica a sectorului amenajat 513
8.24.2. Istoria proiectelor de amenajare pentru navigatie a zonei Cataractelor Dunarii 514
8.24.3. Lucrarile realizate pentru imbunatatirea conditiilor de navigatie pe sectorul
Cataractelor intre anii 1890-1898 516
8.24.4. Istoria proiectelor de amenajare hidroenergetica a zonei Cataractelor Dunarii 519
8.24.5. Prezentarea schemei de amenajare a sectorului Cataractelor Dunarii elaborata de
Dr. ing Dorin Pavel in 1933 523
8.24.9. Evenimente memorabile din istoria executiei SHEN Portile de Fier 553
8.24.10. Organizarea executiei lucrarilor in frontul de retentie 557
8.24.11. Evenimente memorabile in exploatarea CHE Portile de Fier I 575
8.24.12. Retehnologizarea centralei Portile de Fier I 584
8.24.13. Retehnologizarea ecluzei 589

Cap. 9. Amenajari hidroenergetice realizate in perioada 1887-1970 591
9.1. Amenajari hidroenergetice in spatiul hidrografic Tara Barsei 591
664
9.2. Amenajarea hidroenergetica a raului Barzava 594
9.3. Amenajarea hidroenergetica a raului Ialomita 600
9.4. Amenajarea hidroenergetica a raului Sadu 605
9.5. Amenajarea hidroenergetica a raului Bistrita 607
9.6. Amenajarea hidroenergetica a raului Arges 612
9.7. Sistemul hidrotehnic si amenajarea hidroenergetica Baia Mare - Firiza 623
9.8. Amenajarea hidroenergetica a Dunarii pe sectorul romanesc 627

Bibliografie 639

Index centrale hidroelectrice 652

DESPRE AUTORI

PAUL GHEORGHIESCU
- inginer cu peste 45 de ani de activitate in sectorul hidroenergetic;
- si-a inceput activitatea la Vidraru in 1966;
- peste 90 de articole si studii in domeniul hidroenergeticii si gospodaririi apelor, publicate in reviste de specialitate din tara si strainatate;
- traducerea din limba rusa si adaptarea/completarea lucrarii „Exploatarea centralelor hidroelectrice” G. A. Kumsmiasvili, Editura Tehnica 1978;
- coautor al albumului monografic „Hidrocentrala si barajul Vidraru 50”, Editura Noua 2016;
- Secretar de Stat in Ministerul Mediului, sef al Departamentului Apelor, 1990-1992;
- profesor asociat al Universitatii Politehnice Bucuresti, Facultatea Energetica, 1997- 2006;
- membru al CNR-CME (Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei), CROMB (Comitetul Roman al Marilor Baraje), IRE (Institutul National Roman pentru Studiul Amenajarii si Folosirii Surselor de Energie), Aquanostra (Asociatia Inginerilor Hidroenerge-ticieni), IHA (International Hydropower Association), Comitet Director Revista „Energetica”;
- mentionat in volumele „Personalitati ale vietii politice din Romania” (1994); „Who`s Who in domeniul energiei din Romania” (2005), „Enciclopedia personalitatilor din Romania, Hubner`s Who`s Who”(2007).

ALEXANDRU (DUCU) GHEORGHIESCU
- inginer, 17 ani de activitate in sectorul hidroenergetic;
- coautor al albumului monografic “Hidrocentrala si barajul Vidraru 50”, Editura Noua 2016;
- membru al Photographic Society of America si AAFR;
- distins cu Art.AAFR (Artist al Asociatiei Artistilor Fotografi din Romania);
- articole si fotografii publicate in revistele ”Muntii Carpati”, “Romania Pitoreasca”, “Panorama Romaneasca”, “Perla Romaniei”, “Vacante si Calatorii”, “Turism.ro”, “Photomagazine”, “Curtea de la Arges”;
- lucrari acceptate la 34 saloane fotografice din Franta, Marea Britanie, Luxemburg, USA, Romania, Croatia, Spania, Argentina, Malta, Canada, Slovacia, Danemarca, Taiwan, Norvegia, Iran, Australia, Muntenegru, Macedonia, India, din care 13 lucrari fotografice premiate in Romania, SUA, Marea Britanie, Norvegia, Muntenegru;
- 22 expozitii personale de fotografie in 8 orase din Romania si Franta;
- expeditii fotografice in Atlanticul de Nord (Insulele Hebride - 2007, Islanda - 2010, Insulele Faroe - 2015).