Managementul reabilitarii amplasamentelor contaminate

PREFATA

Am lucrat in domeniul remedierii amplasamentelor contaminate mai multi ani si cu acest prilej am constatat o serie de lipsuri si neajunsuri care au aparut pe parcursul lucrarilor de remediere, ca urmare a superficialitatii intocmirii evaluarilor de impact, a realizarii proiectelor tehnice, a lucrarilor de executie si a lipsei unui program de monitorizare corespunzator, care sa ofere posibilitatea de comparare intre nivelul de contaminare de la care s-a pornit si nivelul de contaminare obtinut la finalizarea lucrarilor si nu in ultimul rand care este durabilitatea in timp a lucrarilor de remediere.

Multe dintre lucrarile de remediere s-au facut de „ochii lumii” pentru a arata publicului ca s-a facut ceva si dupa ce a fost predat amplasamentul noului proprietar s-a scapat de problema, fara a-l interesa pe vechiul proprietar cum a „rezolvat” problemele privind afectarea sanatatii populatiei si mediului. Bine ca s-au diminuat, dar nu s-au rezolvat corespunzator. Exista numeroase exemple de amplasamente contaminate remediate de „ochii lumii”, cum ar fi acoperirea cu pamant a vechilor depozite de deseuri menajere inchise.

Am scris aceasta carte pentru a-i sprijini pe cei care lucreaza sau sunt implicati in reabilitarea amplasamentelor contaminate pentru a-i ajuta in rezolvarea problemelor de poluare datorate atat activitatii din trecut cat si a celor din prezent.

Cartea „Managementul reabilitarii amplasamentelor conta­mina­te” isi propune sa fie un instrument util si practic pentru expertii care isi desfasoara activitatea in acest domeniu, pentru proprietarii acestor amplasamente pentru a intelege cum trebuie analizate problemele privind poluarea, modul de afectare a zonelor limitrofe amplasamentului pentru a-si indeplini obiectivele si tintele privind remedierea durabila a amplasamentului.

Cartea are rolul de a ajuta societatea civila sa inteleaga natura problemelor cauzate de poluare, cum le afecteaza sanatatea si nu in ultimul rand sa-si inteleaga rolul principal de actor, pe care trebuie sa-l joace in procesul de remediere.

Nu ne-am propus prin scrierea acestei carti sa intram in detaliile unor probleme arhicunoscute, ci am dorit sa furnizam informatii si directii de actiune in ceea ce priveste cea mai buna practica in domeniu, care sa ajute sa fie abordate logic problemele de remediere in mod durabil.

Citind cuprinsul cartii se va constata tipul problemelor abordate. Ea este structurata pe 9 capitole.

In Capitolul 1 prezentam notiuni de management al riscului de mediu. Managementul riscului de mediu reprezinta o componenta a tuturor activitatilor desfasurate in mod curent. Mai mult, orice actiune desfasurata prezinta o posibila expunere la risc.

Capitolul 2 Procedura model pentru managementul amplasamentelor contaminate cuprinde scheme logice privind modul de abordare si intelegere a problematicii contaminarii.

Capitolul 3 prezinta modul cum trebuie abordat managementul ampla­samentelor contaminate inclusiv realizarea modelului conceptual pentru astfel de amplasamente. Strategia de prelevarea a probelor de pe amplasamentele contaminate reprezinta o activitatea foarte importanta in stabilirea gradului de contaminarea si ea este prezentata in capitolul 4.

Capitolul 5 cuprinde un exemplu de cum se realizeaza un program de monitorizare pentru un astfel de amplasament contaminat.

Pe plan mondial incepind cu anul 2002 s-au pus bazele conceptului de remediere durabila a amplasamentelor contaminate si in capitolul 6 prezentam acest nou concept care trebuie sa constituie o provocare pentru cei care lucreaza in acest domeniu si pentru public.

In capitolul 7 se prezinta modul cum trebuie abordata problematica consultarii publicului si rolul pe care acesta trebuie sa-l joace in realizarea acestor lucrari.

Evaluarea impactului asupra mediului este o cerinta a directivei UE si in capitolul 8 se prezinta modul de abordare a acestei evaluari pentru amplasamentele contaminate.

Capitolul 9 prezinta tehnologii de remediere a amplasamentelor conta­minate utilizate pe plan mondial.

Sper ca acest ghid sa va ajute in activitatea conceptuala pentru remedierea amplasamentelor contaminate si sa va indrume in modul de abordare a acestei problematici foarte complexe, care implica un volum mare de cunostinte, experienta si bani.

Doresc sa-i multumesc, pe aceasta, cale sotiei mele care m-a ajutat in procesul de finisare a manuscrisului.

De asemenea, doresc sa multumesc sponsorului pentru sprijinul financiar in publicarea cartii si Editurii AGIR pentru increderea avuta privind utilitatea informatiilor prezentate in acest ghid.

Dr. ing. Cornel FLOREA-GABRIAN

CUPRINS

1. MANAGEMENTUL RISCULUI DE MEDIU
1.1. Definirea elementelor componente ale managementului riscului de mediu
1.2. Principiile managementului riscului de mediu
1.3. Evaluarea riscului de mediu (e.r.m.)
1.4. Analizele de risc
1.5. Evaluarea
1.6. Tratarea managementului
1.7. Monitoringul
1.8. Auditul
1.9. Programul/sistemul managemetului de risc
1.10. Comunicarea si consultarea

2. PROCEDURA MODEL PENTRU MANAGEMENTUL AMPLASAMENTELOR CONTAMINATE
2.1. Intelegerea notiunii privind contaminarea terenului
2.2. Managementul riscului de mediu si procedura pentru model
2.3. Utilizarea procedurii model
2.4. Modul de alcatuire a procedurii model
2.5. Prezentare generala
2.6. Evaluarea preliminara a riscului
2.7. Evaluarea generica a riscului cantitativ
2.8. Detalierea cantitativa a evaluarii riscului
2.9. Estimarea optiunilor
2.9.1. Generalitati
2.9.2. Identificarea optiunilor fezabile de remediere
2.9.3. Detalierea optiunilor de evaluare
2.9.4. Dezvoltarea strategiei de remediere
2.10. Implementarea strategiei de remediere
2.10.1. Pregatirea planului de implementare
2.10.2. Proiectare, implementare si verificare
2.10.3. Monitoringul pe termen lung si lucrarile de intretinere
2.11. Tipuri de informatii suport
2.12. Ghid pentru aranjarea informatiilor suport
2.12.1. Informatia suport pentru evaluarea riscului
2.12.2. Suportul informatiilor pentru optiunile de evaluare
2.12.3. Informatii suport pentru implementarea strategiei de remediere

3. MANAGEMENTUL AMPLASAMENTELOR CONTAMINATE
3.1. Introducere
3.1.2. Obiective si scop
3.2. Modelul conceptual pentru amplasament
3.2.1. Prelevarea de probe de pe amplasament
3.2.1.1. Investigari ne-intrusive
3.2.1.2. Investigari intrusive
3.2.2. Proiectarea planului de investigare a amplasamentului contaminat
3.3. Dezvoltarea metodologiei
3.3.1. Relatia dintre procesele CMA si Reglementarile privind poluarea solului (RPS)
3.3.2. Instrumentele MCA
3.3.3. Forma MCA
3.4. Contaminantii si procesul de transport in subsol
3.5 Concluzii si recomandari
Anexe

4. STRATEGIA DE PRELEVARE A PROBELOR PENRTU AMPLASAMENTE CONTAMINATE
4.1. Principiile privind investigarea amplasamentelor contaminate
4.2. Modelul conceptual pentru amplasamentul contaminat
4.3. Distributia contaminantilor
4.4. Eterogenitatea solului
4.5. Incertitudini in prelevarea probelor
4.6. Fazele investigarii
4.7. Pregatirea pentru activitatea de prelevare a probelor de sol de pe amplasament
4.7.1. Obiectivele prelevarii
4.7.2. Pregatirea pentru prelevarea de probe
4.7.3. Planurile de prelevare
4.7.4. Selectarea metodei de prelevare
4.7.4.1. Metoda de Probare in baza analizei
4.7.4.2. Prelevarea stratificata de probe
4.7.4.3. Prelevarea de probe stratificate
4.8. Tehnici de examinare in camp
4.9. Colectarea probelor de sol reprezentative
4.9.1. Numarul de probe
4.9.2. Adancimea de probare
4.9.3. Tehnici de prelevare a probelor de sol
4.10. Manipularea si transportul probelor
4.10.1. Etichetarea probelor
4.10.2. Manipularea probelor
4.10.3. Probele pentru substantele volatile
4.10.4. Decontaminarea
4.11. Sistemul de asigurare si control al calitatii
4.12. Alegerile analitice
4.13. Considerente privind siguranta, igiena muncii si protectia mediului
4.14. Interpretarea datelor
4.14.1. Raportarea datelor
4.14.2. Modelul conceptual
4.14.3. Evaluarea datelor
4.14.4. Greseli comune in interpretarea datelor

5. EXEMPLU DE „PROGRAM DE MONITORIZARE PENTRU CARIERA MINIERA CALIMANI”
5.1. Generalitati
5.2. Activitati
5.3. Aspecte geografice
5.4. Programul de monitorizare a aerului
5.5. Programul de monitorizare a apei
Anexa. Harti

6. REMEDIEREA DURABILA A AMPLASAMENTELOR CONTAMINATE

7. CONSULTAREA COMUNITATII SI IMPLICATIILE EI
7.1. Introducere
7.2. Ce este consultarea comunitatii?
7.3. De ce consultam?
7.4. Ce nevoi si asteptari are comunitatea?
7.5. Cum facem consultarea comunitatii
7.6. Cine va fi implicat?
7.7. Ce informatii are nevoie populatia?
7.8. Cand incepem sa vorbim, si cat de des?
7.9. Cum vom implica publicul?
7.10. Programul functioneaza?
7.11. Ce fonduri, personal si indemanari necesita programul?

8. EVALUAREA IMPACTULUI DE MEDIU (EIA)
8.1. Introducere
8.2. Metodologia eia
8.3. Concluzii

9. TEHNOLOGII DE REMEDIERE A AMPLASAMENTELOR CONTAMINATE UTILIZATE PE PLAN MONDIAL
9.1. Introducere
9.2. Principii geologice
9.3. Tehnologii conventionale de remediere
9.4. Remedierea in-situ
9.5. Tehnologii de remediere in-situ
9.5.1. Oxidarea
9.5.2. Permanganatul de Potasiu
9.5.3. Bioremedierea
9.5.4. Stabilizarea metalelor
9.5.5. Spalarea hidraulica in-situ a solului
9.6. Alegerea metodei de tratament corespunzatoare
9.6.1. Tehnologia JETTING
9.6.2. Fito-remedierea
9.6.3. Indepartarea poluantilor organici si anorganici din apa subterana prin utilizarea barierelor reactive permeabile
9.6.4. Stabilizarea cu var
9.6.5. Bariera virtuala de gaze
9.6.6. Procesul E-clay®
9.6.7. Desorbtia termica
9.6.8. Spalarea solului
9.6.9. Barierele din pereti cu material putin permeabil
9.7. Bioremedierea solurilor contaminate cu deseuri industriale
9.7.1. Introducere
9.7.2. Tehnicile in -situ
9.7.3. Tehnici ex-situ. Biobateriile
9.8. Remedierea metalelor din solurile si apele subterane contaminate
9.8.1.Tehnologii disponibile si performanta
9.8.2. Abordari generale pentru remediere
9.9. Cele mai bune tehnologii pentru metale