Managementul strategic al resurselor minerale

PREFATA

Resursele naturale ale unei tari reprezinta o parte importanta a avutiei nationale, zestrea cu care popoarele au pornit la drum si si-au continuat existenta folosind aceste resurse carora, gratie instinctului si, apoi inteligentei, oamenii le-au sporit continuu valoarea.

Resursele minerale reprezinta acumulari naturale, posibil de a fi exploatate, care inglobeaza produse miniere - in special minereuri metalifere, minerale industriale, materiale de constructie (piatra bruta, calcar), minerale si roci ornamentale (marmura, piatra ornamentala, calcar), sarea, combustibili minerali solizi (turba, carbune) si fluizi (petrol, gaze naturale), ape subterane si ape minerale.

Cercetarea geologica a pus in evidenta faptul ca in subsolul Romaniei se afla numeroase zacaminte de talie mica/medie care de-a lungul timpului au asigurat economia nationala cu principalele substante minerale necesare si care in continuare ofera un potential de valorificare incomensurabil.

Valorificarea resurselor minerale stimuleaza economia unei tari, favorizand solutionarea acelor probleme legate de incadrarea fortei de munca in domeniul geologiei, a industriei extractive si a operatiunilor colaterale, asigura statului un profit de pe urma activitatii desfasurate, permite obtinerea de valuta in cazul vanzarii la export a produselor finite, permite dezvoltarea retelelor de comunicatie, sanitare, cultural-sociale, constructii urbane.

Romania dispune de un evantai larg de materii prime minerale care sunt considerate de Comunitatea Europeana ca fiind minerale critice (aur, stibiu, beriliu, grafit, magneziu, pamanturi rare, wolfram, galiu), minerale economic foarte importante (aluminiu, fier, mangan, molibden, telur, zinc) sau economic importante (baritina, bentonit, bor, minerale argiloase, diatomit, feldspat, gips, cuart, argint, talc, titan), ceea ce le confera valoare pentru viitor.

Prin particularitatile sale geologice si geografice, Romania poate fi considerata ca un studiu de caz, cu semnificatie universala, pentru ca este una din putinele tari mici si mijlocii de pe glob care are o diversitate si complexitate a resurselor geologice asemanatoare cu cele ale unor tari mari precum SUA, China sau Rusia. Apartenenta Romaniei la Uniunea Europeana ne impune ca, simultan cu acceptarea unor reguli comune in domeniul administratiei, justitiei, economiei, mediului si al unor delegari de suveranitate in domeniul politicii externe, al apararii si sigurantei nationale, sa ne construim noi insine proiectul identitatii noastre europene intr-o lume globalizata. Pentru acest proiect identitar, avem nevoie de informatii corect actualizate asupra tuturor resurselor naturale ale subsolului si solului Romaniei, necesare pentru elaborarea programelor de dezvoltare a economiei reale. Experienta istorica acumulata si resursele umane inalt educate din domeniul geologic, minier ci petrolier fac din Romania un lider in utilizarea inteligenta si durabila a resurselor minerale.

Materiile prime si resursele naturale genereaza aproximativ 10% din PIB-ul global si sustin performanta majoritatii industriilor. Desi aceasta cifra este reprezentativa in privinta valorii economice a sectorului resurselor naturale, poate mai important ar fi un calcul al impactului asupra PIB-ului generat de deficitul sau chiar lipsa anumitor resurse.

In raportul World Economic Forum Global Risks 2013 se arata ca in topul celor mai importante 50 de riscuri globale identificate, pe primele pozitii se claseaza problemele de mediu si disponibilitatea resurselor naturale sau a apei.

Problemele determinate de securitatea energetica, cresterea si volatilitatea preturilor la energie, deficitul de apa si de alimente genereaza riscuri noi, pe care nicio companie nu isi mai poate permite sa le ignore, dintre acestea mentionam:

- performanta financiara scazuta care este generata atat de cresterea cat si de volatilitatea preturilor resurselor minerale si ale energiei;

- potentiale intreruperi de activitate care sunt determinate atat de nesiguranta disponibilitatii resurselor minerale cat si a energiei;

- erodarea valorii brand-ului ca urmare a nesatisfacerii asteptarilor stakeholder-ilor cu privire atat la gestionarea resurselor minerale cat si a energiei;

- costuri care sunt generate atat de masurile de conformitate cat si de potentialele sanctiuni care se aplica conform reglementarilor legale.

Managementul strategic in domeniul surselor de energie, cu deosebire pentru energia bazata pe combustibili fosili, precum si cea bazata pe resurse minerale, ridica probleme deosebite privind protectia mediului, incalzirea globala si dificultati economice la scara mondiala. In acest context managementul strategic in domeniul resurselor minerale reprezinta o tema de cercetare de importanta capitala pentru omenire.

Focalizarea strategiei companiilor miniere in exclusivitate pentru obtinerea de profit pe termen scurt - in detrimentul asumarii unei responsabilitati sociale si ecologice - si lipsa educarii ecologiste a personalului si a clientilor, sunt dovada lipsei „dimensiunii ecologice“ a managementului practicat - de la managementul strategic si de la cel operational, pana la managementul financiar si cel al resurselor umane.

La inceputul mileniului al III-lea, confruntate cu fenomenul epuizarii resurselor naturale ale Terrei, cu presiunea exercitata de puterea publica si de organizatiile non-guvernamentale ecologiste, dar si cu noua atitudine a consumatorului, care a devenit din ce in ce mai informat, companiile miniere trebuie sa adopte o noua abordare a strategiei lor, incluzand dimensiunea ecologica in toate actiunile lor.

Pentru a avea succes, acest demers trebuie intreprins in relatiile companiei cu furnizorii, clientii, actionarii si puterea publica, necesitand, in concluzie, adoptarea unei abordari integrate in practicarea unui management ecologic.

Aceasta abordare integrata trebuie sa fie placa turnanta intre obiectivul unei dezvoltari profitabile a companiilor - garantul cresterii economice si a bunastarii intregii societati contemporane - si obiectivul prezervarii mediului - garantul continuitatii cresterii economice si a bunastarii generatiilor viitoare. Aceasta „placa turnanta“ se sprijina pe patru piloni si anume: dezvoltare sustenabila, plan strategic de mediu, auditarea ecologica, managementul crizei.

Strategia defineste caile si mijloacele ce-i permit societati sa progreseze spre obiectivele esentiale in conditii mai bune: dezvoltarea durabila armonioasa si o mai stransa legatura cu mediul actual si viitor. Strategia nu poate fi totalmente autonoma, voluntarista, stabilita apriori. Criza actuala accentueaza inca acest neajuns.

In opinia noastra, strategia resurselor minerale este ansamblul deciziilor destinate adaptarii, in timp si spatiu, a resurselor societatii la oportunitatile si riscurile mediului in continua schimbare. Din perspectiva managementului strategic, elaborarea strategiei este un exercitiu continuu. In timp ce misiunea si obiectivele pe termen lung pot ramane neschimbate ani la rand, strategiile evolueaza permanent ca urmare a schimbarii mediului extern cat si mediul intern al societatii.

Strategia resurselor minerale are rolul de a regla si adapta permanent activitatea in functie de cerintele clientilor, relatiile cu partenerii si completarea portofoliului pentru atingerea unor standarde cat mai inalte. Intelegem prin aceasta ca acolo unde este tehnologie va trebui sa ne aflam si noi, deciziile strategice fiind luate pentru mentinerea in pozitiile de frunte prin reorientarea rapida in complexul situatiilor de schimbari si reorientare catre solutii valoroase bazate pe inovare. Elementele de baza ce compun strategia resurselor minerale constau in:

- viziunea asupra evolutiilor tehnice, economice si sociale;

- misiunea asupra societatii romanesti, a fortei de munca, pietei si mediului;

- valorile autohtone care trebuie constientizate, mobilizate si aplicate.

Este necesar sa se investeasca capital in aplicatii pe domenii abordabile prin prisma evolutiilor viitoare, de globalizare, tinand cont si de cerintele viitoare ale clientilor in conditiile schimbarilor sociale si economice, diversitatea pietelor, abordarea cu responsabilitate maxima de domenii noi. Acomodarea si acumularea experienta in domenii strategice, creeaza la randul sau noi oportunitati si isi largeste continuu portofoliul. Totodata, strategia necesita fixarea evolutiilor pe domeniu, bazate pe inovare, propune imbunatatirea permanenta a tehnologiei pentru cresterea productivitatii si eficientei si prevede investitii in continuare.

In opinia autorilor, strategia resurselor minerale este ansamblul deciziilor destinate adaptarii, in timp si spatiu, a resurselor minerale ale societatii la oportunitatile si riscurile mediului in continua schimbare.

Conceputa ca un fundament pentru strategia de dezvoltare a Romaniei, lucrarea Managementul strategic al resurselor minerale nu se putea limita, in lumea globalizata a prezentului si mai ales a viitorului, la teritoriul national. Orice strategie pe termen lung trebuie sa anticipeze mega-tendintele evolutiei stiintifice si tehnologice, precum si pe cele politice, economice si culturale din intreaga lume.

Avand in vedere acest context, in conformitate cu studiul Ernst&Young (EY) „Do you need a Chief Resource and Energy Officer“, se impune ca necesara, promovarea unei noi functii si anume cea de management al resurselor la nivelurile de management cele mai inalte ale companiei. Avand o perspectiva globala cat si misiunea de a gestiona strategic riscul privind resursele, aceasta functie poate fi denumita Chief Resource and Energy Officer (CREO).

In prezent, exista o serie de factori care ingreuneaza atat managementul strategic al resurselor minerale cat si cel al energiei. Evidentiem faptul ca pe masura ce companiile se dezvolta, atunci creste si complexitatea lor operationala, de cele mai multe ori, mai repede decat aptitudinile sau capacitatea managerilor de a tine pasul cu schimbarile. In plus, fata de responsabilitatile traditionale, cat si fata de gradul foarte ridicat de ocupare al managerilor, acest aspect devine dificil de supravegheat. Astfel, pe agenda unui CREO pot exista urmatoarele puncte importante privind managementul resurselor minerale: diagnoza - care priveste necesarul de resurse si energie atat pentru activitatile curente cat si pe termen lung si de riscuri asociate; concept - care creeaza o agenda imbunatatita, optimizeaza consumul si procesele de achizitii a resurselor si a energiei, cu fiecare piata in parte; implementare - care optimizeaza capitalul companiei si creste valoarea companiei prin intelegerea oportunitatilor specifice de imbunatatire si economisire, acolo unde este posibil; mentinere - deoarece beneficiile optimizarii resurselor si energiei presupun atat masurarea cat si imbunatatirea continua. De asemenea, este nevoie de o schimbare a culturii organizationale in cadrul organizatiei si in lantul de distributie.

In prezent, in Romania principalele probleme care trebuie analizate si solutionate se refera la urmatoarele: necesitatea unei reevaluari a strategiei pentru resursele minerale ale Romaniei; o noua viziune asupra evolutiei activitatilor de prospectiune, explorare, exploatare; dezvoltari tehnologice; dinamica pietelor de materii prime pe plan european si mondial in perioada 2020 - 2050; configurarea unei Agende a actiunilor dezirabile pe termen scurt.

Lucrarea Managementul strategic al resurselor minerale include managementul resurselor energetice (huila, lignit etc.) cat si al zacamintelor de hidrocarburi (petrol si gaze naturale), resurse energetice neconventionale, resurse nucleare, resurse energetice regenerabile cat si resursele geotermale. Lucrarea cuprinde informatii pentru diferite etape de elaborare a strategiei resurselor minerale.

Lucrarea Managementul strategic al resurselor minerale se adreseaza in egala masura, atat specialistilor si cercetatorilor din sectoarele de specialitate, economistilor, cadrelor didactice si studentilor, cat si celor care cauta solutii pentru dezvoltarea economica viitoare.

02 aprilie 2021

Autorii

CUPRINS

Partea I. TIPOLOGIA RESURSELOR NATURALE SI RESURSELOR MINERALE 17

Capitolul. 1 RESURSELE NATURALE 17
1.1. Consideratii generale 17
1.2. Tipuri de resurse 18
1.2.1. Incadrarea rezervelor in structura resurselor minerale 18
1.2.2. Rezerve, productia si durata exploatarii la nivel mondial pentru principalele resurse naturale din scoarta terestra 20
1.2.3. Clasificari ale resurselor naturale 24
1.3. Resurse si bogatii naturale 26
1.4. Probleme actuale ale mediului ca urmare a actiunilor irationale ale omului 28

Capitolul 2. RESURSELE MINERALE 33
2.1. Principalele zone miniere in spatiul carpato-dunarean - categorii de resurse minerale 35
2.1.1. Substante neenergetice 35
2.1.2. Principalele tipuri de resurse energetice 40
2.1.3. Valorificarea economica a resurselor minerale 41
2.1.4. Resursele minerale si programele europene (UE) 42
2.2. Problemele tehnologice si de management al resurselor minerale 45

Capitolul 3. ASPECTE PRIVIND CORELATIA DINTRE CONSUMUL DE PRODUSE MINERALE SI DEZVOLTAREA ECONOMICA 47
3.1. Rolul produselor minerale in dezvoltarea economica 47
3.2. Interpretarea economica a modelului dinamicii produsului mineral in economie 48
3.3. Importanta modelelor de dezvoltare economica pentru elaborarea strategiei minerale 50
3.4. Legitatea dezvoltarii economico-minerale 52
3.5. Aspecte privind gestionarea fondurilor obtinute din exploatarea resurselor naturale 53
3.5.1. Principii de gestionare in mod sustenabil a veniturilor obtinute din exploatarea resurselor naturale 54
3.5.2. Identificarea modului in care pot fi prevenite consecintele negative ale dependentei de resursele naturale 55

Partea a II-a. ASPECTE LEGISLATIVE SI ECONOMICE PRIVIND GESTIONAREA RESURSELOR NATURALE SI RESURSELOR MINERALE 57

Capitolul 4. CONCEPTUALIZARI JURIDICE SI ECONOMICE PENTRU DIFERENTIERI INTRE RESURSE NATURALE, RESURSE SI REZERVE MINERALE 57
4.1. Notiunile de risc, incertitudine si probabilitate in economia geo-industriala 57
4.2. Caracteristici ale resurselor naturale 58
4.3. Cadrul de definitii pentru „resurse naturale”, „resurse” si „rezerve minerale” 59
4.4. Omologarea resurselor/rezervelor 61
4.5. Clasificarea cadru internationala a rezervelor/resurselor si nevoia de reevaluare a potentialului natural mineral al Romaniei 63

Capitolul 5. ASPECTE REFERITOARE LA ROLUL STATULUI IN GESTIONAREA RESURSELOR NATURALE 66
5.1. Elemente legislative privind rolul statului in sistemul resurselor naturale 66
5.1.1. Aspecte de baza 66
5.1.2. Asigurarea cadrului juridic de derulare a exploatarii si valorificarii resurselor naturale 67
5.2. Bazele legislatiei miniere pentru exploatarea resurselor naturale 68
5.2.1. Importanta si caracteristicile industriei extractive 68
5.2.2. Elemente de specificitate in legislatia pentru sectorul extractiv 68
5.2.3. Continutul legislatiei miniere 69
5.2.4. Modele legislative miniere 70

Partea a III-a. MANAGEMENTUL RESURSELOR NATURALE, ENERGETICE SI MINERALE IN CONTEXTUL DEZVOLTARII DURABILE 73

Capitolul 6. MANAGEMENTUL PROCESELOR DE OBTINERE A PRODUSELOR MINERALE 73
6.1. Procesul de exploatare a zacamintelor 73
6.1.1. Managementul exploatarii zacamintelor de substante minerale si energetice solide 73
6.1.2. Managementul exploatarii zacamintelor de substante minerale sau energetice utile fluide 76
6.2. Procesul de preparare a substantelor minerale si energetice brute, extrase din zacaminte 84
6.2.1. Managementul prepararii substantelor minerale si energetice solide 84
6.2.2. Managementul prepararii substantelor minerale si energetice fluide 91
6.3. Procesul de prelucrare a substantelor minerale si energetice, in vederea obtinerii elementelor componente sau a unor compusi noi 97
6.3.1. Prelucrarea metalurgica 98
6.3.2. Prelucrarea carbunilor 101
6.3.4. Prelucrarea hidrocarburilor lichide 105
6.4. Sisteme de energii regenerabile 106
6.4.1. Raportul dintre energia provenita din resurse neregenerabile si regenerabile 106
6.4.2. Utilizarea surselor regenerabile pentru generarea energiei electrice 108
6.4.3. Sisteme hibride de producere a energiei electrice 109
6.5. Resursele energetice primare 110
6.6. Aspecte privind cresterea aportului energetic al Romaniei pe pietele regionale si europene prin valorificarea resurselor energetice primare nationale 117
6.7. Securitatea energetica europeana 117

Capitolul 7. CONCEPTUL DE DEZVOLTARE DURABILA 119
7.1. Dezvoltarea durabila 119
7.2. Considerente privind convergenta modelelor de dezvoltare durabila 119
7.3. Principalele criterii si principii ce caracterizeaza dezvoltarea durabila din punctul de vedere al resurselor acesteia 120
7.3.1. Resursele naturale, energetice, materiale si informationale ale dezvoltarii durabile 121
7.3.2. Principiile si criteriile ce caracterizeaza dezvoltarea durabila 122
7.4. Dezvoltarea durabila, o componenta a securitatii resurselor 125
7.4.1. Analiza unor notiuni conceptuale 126
7.4.2. Cei trei E ai dezvoltarii durabile - rolul valorilor in definirea dezvoltarii durabile 127
7.4.3. Analiza evolutiei in dinamica a resurselor 129
7.4.4. Exigentele nationale si mondiale determinate de dezvoltarea durabila 130
7.4.5. Obiective si actiuni ale strategiei europene de dezvoltare durabila 131
7.5. Strategia Europa 2020 132
7.6. Obiective si prioritati ale pilonului economic al dezvoltarii durabile in Romania 133
7.7. Reperele managementului strategic al dezvoltarii durabile in Romania 136

Capitolul 8. DEFINIREA SI UTILITATEA PLANIFICARII STRATEGICE 138
8.1. Strategie - concepte generale 138
8.1.1. Strategie - concept, componente, etape de elaborare 140
8.1.2. Gandire strategica 145
8.1.3. Actionare strategica 145
8.1.4. Limitele strategiei 146
8.2. Management strategic, competitivitate si performanta 146
8.2.1. Competitivitatea si avantajul competitiv intr-un mediu dinamic si incert 147
8.2.2. Perspectiva Market-Based View (MBV) 147
8.2.3. Perspectiva Resource-based View (RBV) 147
8.2.4. Perspectiva Knowledge-based View (KBV) 147
8.2.5. Capabilitati dinamice (CD) 148
8.2.6. Leadership 148
8.2.7. Performanta organizatiei 149
8.2.8. Instrumente de masurare si evaluare a performantei si a managementului strategic 149
8.2.9. Imbunatatirea performantelor si proceselor industriale 150
8.2.10. Unele aspecte privind managementul schimbarii 150
8.3. Planificarea strategica - cadrul general 151
8.4. Factorii care determina nevoia de planificare strategica 151
8.5. Scopul si componentele cadrului de planificare national 152
8.6. Tipuri de procese de planificare strategica 153
8.7. Factori interesati 155

Capitolul 9. ETAPE SI TERMENI DE REFERINTA IN PLANIFICAREA STRATEGICA 157
9.1. Etapa 0. Organizarea (pre-planificarea) 158
9.2. Evenimentul 01. Lansarea publica a procesului de planificare 159
9.3. Etapa 1. Analiza situatiei existente 159
9.4. Etapa 2. Elaborarea strategiei 161
9.5. Etapa 3. Elaborarea planului de actiuni 163
9.6. Etapa 4. Pregatirea implementarii 164
9.6.1. Monitorizarea si evaluarea 164
9.6.2. Aranjamente institutionale/ constructia parteneriatelor pentru dezvoltare 165
9.7. Evenimentul 02. Asumarea publica a documentelor de planificare 165

Partea a IV-a. ELABORAREA STRATEGIEI RESURSELOR MINERALE 167

Capitolul 10. SCOPUL SI CONTEXTUL ELABORARII STRATEGIEI 167
10.1. Scopul si necesitatea strategiei 167
10.2. Contextul european 168
10.2.1. Contextul european privind materiile prime non-energetice 168
10.2.2. Contextul european privind materiile prime energetice 169
10.2.3. Institutii implicate 172
10.2.4. Precizari metodologice in elaborarea strategiei 173
10.3. Asigurarea accesului tuturor la energie la preturi accesibile, intr-un mod sigur, durabil si modern 175
10.3.1. Infrastructura energetica 175
10.3.2. Asigurarea securitatatii energetice 175
10.3.3. Accesul la energie 176
10.3.4. Utilizarea energiei regenerabile si eficienta energetica in Romania 176

Capitolul 11. EVALUAREA SITUATIEI ACTUALE PENTRU ELABORAREA STRATEGIEI RESURSELOR MINERALE 179
11.1. Sistemul juridic de reglementare 178
11.2. Regimul fiscal 178
11.3. Resursa umana - educatie, cercetare si reconversie profesionala 198
11.3.1. Educatie 198
11.3.2. Cercetare 198
11.3.3. Reconversie profesionala 199
11.4. Impactul social asupra comunitatilor miniere 200
11.5. Protectia mediului, tehnologii aplicate 200
11.6. Inchiderea minelor neviabile si reconstructia ecologica a siturilor afectate de activitatile miniere 202
11.7. Tehnici de analiza pentru elaborarea strategiei 204
11.7.1. Tehnica de analiza MOST 205
11.7.2. Tehnica de analiza SWOT 205
11.7.3. Tehnica de analiza CATWOE 205
11.8. Evaluarea bazei actuale de resurse minerale prin analiza SWOT 206
11.8.1. Analiza SWOT privind resursele minerale non-energetice 210
11.8.2. Analiza SWOT privind resursele energetice 216
11.8.3. Analiza SWOT privind resursele secundare 221

Capitolul 12. VIZIUNE, PRINCIPII SI OBIECTIVE STRATEGICE GENERALE 223
12.1. Viziunea strategiei 223
12.2. Principiile strategiei miniere in contextul procesului de dezvoltare durabila a Romaniei 223
12.2.1. Contributia industriei miniere la indeplinirea obiectivelor dezvoltarii durabile 224
12.2.2. Principiile generale ale strategiei 231
12.3. Principalele standarde internationale pentru un minerit durabil 232
12.3.1. Standarde internationale specifice sectorului minier 234
12.3.2. Standarde internationale generale - drepturile omului, etica in afaceri, responsabilitatea sociala si de mediu a companiilor 244
12.4. Obiective strategice generale 248

Capitolul 13. MASURI SI ACTIUNI PENTRU PLANIFICAREA STRATEGICA 249
13.1. Repozitionarea domeniului minier in perspectiva asigurarii resurselor minerale necesare dezvoltarii durabile a tarii, cu prioritate din productia interna 249
13.2. Armonizarea interesului national cu necesitatea atragerii de capital de investitii si cu incadrarea in cerintele de sustenabilitate 253
13.3. Utilizarea durabila a resurselor minerale ale tarii in armonie cu mediul, protejarea obiectivelor naturale si culturale in context european 253
13.4. Participarea responsabila a comunitatilor din zone cu potential minier la decizii si actiuni derulate pe parcursul intregului ciclu de viata al proiectelor miniere, in conditii de transparenta 255
13.5. Implementarea unei strategii pentru identificarea necesitatilor sectorului de constructii in noul context european 257
13.5.1. Retea inovativa de cercetare aplicata in managementul durabil al exploatarii si prelucrarii resurselor minerale pentru constructii 257

Capitolul 14. PROCESUL DE PLANIFICARE STRATEGICA IN DOMENIUL RESURSELOR MINERALE SI ELABORAREA POLITICILOR PUBLICE 269
14.1. Procesul de planificare strategica 270
14.2. Elaborarea politicilor publice 271
14.2.1. Instrumente de politica publica in domeniul resurselor minerale 271
14.2.2. Politici publice ce se vor elabora si implementa 272

Capitolul 15. IMPORTANTA ELABORARII, IMPLEMENTARII SI MONITORIZARII STRATEGIEI DIN DOMENIUL RESURSELOR MINERALE 273
15.1. Resursele si viitorul pe care il dorim 273
15.2. Consumul de resurse in continua crestere 278
15.3. Mesaje de baza pentru procesul decizional in gestionarea durabila a
resurselor naturale si minerale 280

BIBLIOGRAFIE 288

DESPRE AUTORI

Prof. univ. dr. ing. Sorin Mihai RADU
S-a nascut in Petrosani, la 06.11.1958. A absolvit Institutul de Mine din Petrosani in anul 1983, Facultatea de Masini si Instalatii Miniere, ca sef de promotie. In anul 1991 efectueaza un stagiu doctoral la Ecole des Mines de Paris, iar in anul 1998 obtine titlul de doctor in stiinte ingineresti. Din anul 2003 este profesor universitar iar din anul 2007 conducator de doctorat in domeniul „Mine, Petrol si Gaze”. Bogata sa activitate stiintifica este concretizata in: peste 30 de carti; coordonarea a peste 40 de granturi/contracte de cercetare stiintifica nationale si internationale, 8 brevete de inventie, peste 350 lucrari stiintifice publicate in jurnale si reviste indexate ISI si in baze de date internationale. Are o vasta experienta manageriala: director al Departamentului de Integrare Europeana, al Departamentului de Cercetare Stiintifica si Managementul Proiectelor, al Scolii doctorale, prodecan, director Departament, iar din anul 2016 este Rector al Universitatii din Petrosani, reales in 2020. Pentru prodigioasa sa activitate a fost distins cu titlul de Doctor Honoris Causa a mai multor universitati din tara si strainatate, cu premii, diplome si medalii. Este membru a multor institutii si organizatii stiintifice: academii de stiinte din tara si strainatate, organisme si comisii de evaluare in invatamantul superior (CNATDCU) s.a.

Prof. univ. dr. ing. Nicolae ILIAS
S-a nascut la 30 august 1935, in Ohaba Forgaci din judetul Timis. In anul 1958 a absolvit Facultatea de Mine din Institutul de Mine din Petrosani, devenind inginer de mine. Intre anii 1961-1964 si-a elaborat teza de doctorat la Facultatea de Electromecanica din Institutul de Mine din Sankt Petersburg. In anul 1973 a obtinut titlul de profesor universitar, iar in 1974 pe acela de conducator de doctorat. A indeplinit mai multe functii de conducere in invatamantul superior, exemple: prodecan al Facultatii de Mine (1965-1972), decan al Facultatii de Electromecanica Miniera (1972-1980), seful Catedrei de Masini Miniere (1985-1990) si rector al Universitatii din Petrosani (1990-2004). A elaborat multe lucrari stiintifice: peste 500 de articole, peste 30 de carti, tratate si monografii, peste 20 de brevete de inventie si zeci de contracte de cercetare stiintifica. Este membru a mai multor academii de stiinte nationale si internationale si Doctor Honoris Causa a mai multor universitati din tara si strainatate. A fost distins cu premii, diplome, ordine si medalii nationale si internationale, intre care: Ordinul National „Steaua Romaniei” in grad de ofiter, Crucea Patriarhala, Ordinul „Vulturul cu Coroana” al Academiei de Stiinte ale Naturii a Federatiei Ruse, Medalia de Excelenta pentru Stiintele Pamantului „Rainier III - Albert I” a Organizatiei Mondiale de Mineralogie. Este presedintele Sectiei Ingineria Petrolului. Minelor si
Geonomiei a Academiei de Stiinte Tehnice din Romania.

Prof. univ. dr. ing. FLORIAN BUSE
Profesor universitar cu recunoastere nationala si internationala. Cateva repere din cariera ca informatician si o viata dedicata, in primul rand, invatamantului universitar: activitate de cercetare stiintifica in domeniul resurselor minerale; activitate in domeniul informaticii aplicate (analist-programator proiectare sisteme informatice, coordonare colective de proiectare sisteme informatice, activitati de sef atelier proiectare si implementare sisteme informatice, director adjunct tehnic si director centru de calcul); decan facultate. Rezultate ale activitatii stiintifice sunt carti tiparite de edituri centrale cu ISBN, carti tiparite de tipografii din tara si strainatate. A participat cu articole stiintifice la conferinte, seminarii si alte evenimente interne si internationale. Cercetarile au fost materializate intr-un numar semnificativ de articole publicate in reviste interne si internationale, in care abordeaza teme privind ingineria sistemelor, modelarea matematica a sistemelor de productie, proiectarea de soft-ware pentru sisteme informatice din domeniul tehnic si economic, management. Este autor si coautor al numeroase carti din domeniul tehnic si economic, managementul organizatiei. Preocuparile de cercetare si rezultatele obtinute ii confera legitimitate stiintifica si profesionala in domeniul informatic, tehnico-economic si managerial. Membru al Asociatiei Absolventilor Universitatii din Petrosani (ALUMNI). Membru al asociatiei profesionale AMIER, membru fondator.

Sef lucrari dr. ing. ec. GHEORGHE FLORIN BUSE
A absolvit Facultatea de Mine, specializarea Ingineria Mediului si Facultatea de Stiinte, specializarea Management. Este autorul cartilor: „Managementul mentenantei si logisticii”, „Proiectarea sistemului de productie”, „Ingineria sistemelor de productie”, „Modelarea si simularea in constructii”, „Analiza si sinteza proceselor tehnologice” si coautor la cartile: „Strategic management practices in the field of human resources”, „Tehnologii miniere”. A absolvit programul „Obiective orizontale” in cadrul proiectului „Dezvoltarea resurselor umane in invatamantul superior pentru utilizarea sistemului de e-learning”. A absolvit o serie de cursuri de master si postuniversitare organizate in cadrul Universitatii din Petrosani sau alte iniversitati: specializarea postuniversitara „Evaluarea impactului industriei miniere asupra mediului”; cursul de master „Managementul turismului si ospitalitatii” din cadrul Facultatii de Stiinte; cursul „Dezvoltarea capacitatii de management pentru accesarea si utilizarea finantelor prin managementul proiectelor”, organizat de Universitatea de Vest din Timisoara; cursul de master „Management de proiect”. A urmat cursul postuniversitar de pedagogie, psihologie educationala. Este membru al Asociatiei Absolventilor Universitatii din Petrosani (ALUMNI). Este membru al asociatiilor profesionale AMIER si AGIR.